Romania Military

Aviatia militara in al doilea razboi mondial. Suedia vs Romania. Partea I

Incepusem sa scriu textul in cadrul articolul “Ce-ar fi fost daca.Episodul 2”, apoi mi-am dat seama ca acolo trebuie sa vorbesc despre programe navale si nu despre aviatie.

In plus, pe masura ce strangeam informatii despre aviatia suedeza, mi-am dat seama ca va iesi un articol de 10km asa ca am zis sa scriu un articol separat

 Asadar, sa luam la puricat cele doua aviatii militare

 

 AVIATIA MILITARA SUEDEZA

 

Suedezii au trait si ei perioada romantica a aviatiei, desi nu asa intens ca noi, americanii sau francezii.

In 1909, francezul Georges Legagneux executa primul zbor cu un avion deasupra Suediei.

In 1910, Carl Cederstrom devine primul suedez cu brevet de pilot, luat in Franta.

Primul avion construit in Suedia, dupa un Bleriot XI, a zburat in 1910.

Prima companie suedeza constructoare de avioane a fost Ask & Nyrop din Landskrona care a produs 3 avioane Nyrop (Bleriot XI modificat), intre 1910-1911, dupa care a dat faliment.

Primul avion militar a fost Nyrop:3 care a fost cumparat de proprietarul unei fabrici de bere si oferit Marinei Militare, in 1911.

Avionul avea lungimea de 7m, anvergura de 8.6m, masa gol 310kg, viteza maxima 80 km/h.

Avionul Nyrop:3

In 1914, in Suedia sunt produse avioane dupa modele franceze si germane, de catre firme efemere. Cea mai importanta, Thulin, a reusit sa proiecteze si sa produce modele proprii si sa construiasca motoare dupa modele franceze si germane.

 

Dupa Primul Razboi Mondial, industria aeronautica suedeza se dezvolta cu sprijinul companiilor germane, in primul rand Junkers si Heinkel care, pentru a eluda restrictiile impuse prin tratatele de pace, au creat firme-paravan in Suedia, construind aici, sau doar montand, avioane germane.

O astfel de firma a fost si Svenska Aero AB, infiintata in 1921 de catre Ernst Heinkel si Carl Bucker.  Primul avion a fost asamblat din componente produse de firma germana Caspar Werke si livrate prin contrabanda in Suedia. Heinkel si cativa muncitori germani s-au mutat temporar in Suedia pentru a demara productia. In 1923 firma primeste comenzi de la Marina pentru realizarea unor avioane de recunoastere, cu flotoare, Hansa Brandenburg, biloc, care vor fi denumite Heinkel He 2 si vor servi pana in 1935 sub indicativul S3.

 Hansa Brandenburg / Heinkel He2 / S3

Pana la cumpararea firmei de catre ASJA, in 1932, Svenska Aero AB a produs 14 modele de avioane, prototipuri sau serii mici, totalizand 54 avioane.

 

O alta companie constructoare de avioane a fost ASJA sau AB Svenska Järnvägsverkstädernas Aeroplanavdelning. In traducere, Departamentul de Avioane al Atelierelor Cailor Ferate Suedeze.

Firma a pornit in 1930 ca subsidiara sa ASJ (Atelierele Cailor Ferate Suedeze) iar in 1932 a cumparat firma Svenska Aero.

Avioanele produse de ASJA:

ASJA F1 (licenta Fieseler F1), 25 aparate livrate aviatiei militare suedeze;

ASJA L1 Viking, 2 prototipuri;

ASJA L2 (indicativ militar O9), 2 avioane livrate aviatiei militare;

ASJA L10 (viitorul SAAB Jaktfalken), doar proiect realizat inainte de reorganizarea ca Saab.

ASJA Viking II, 1-2 avioane;

DH82 Tiger Moth (licenta de Havilland), 23 avioane de antrenament;

FW44J Stieglitz (licenta Focke-Wulf), avion de scoala, 20 aparate;

B4a Hawker Hart (licenta Hawker), bombardier usor, 18 aparate;

NA-16-4M/NA31 (licenta North American), avion de antrenament, 138 aparate;

Northrop(Douglas) 8A-1 (licenta Douglas), avion de atac, cca 20 aparate inainte de reorganizarea ca Saab;

Pana la reorganizarea ca Saab, firma ASJA a produs 9 modele de avioane, proiecte proprii sau sub licenta, totalizand cca 250 avioane. Lor li s-au adaugat alte 6 proiecte care au fost abandonate sau realizate ulterior ca Saab.

 

Cum am pomenit si mai sus, dupa diferite fuziuni, asocieri, despartiri, in 1939 ASJA este reorganizata ca Saab. Pentru ca istoria infiintarii Saab e complicata, va las sa cititi aici:

http://history.saab.com/en/themes/products/an-aviation-industry-is-born–saabs-early-years/

Avioane construite de Saab:

SAAB17, avion de recunoastere si bombardament, varianta imbunatatita a proiectului ASJA L10, 323 aparate construite intre 1940-1944.

SAAB-18, bimotor de recunoastere si bombardament, 245 aparate produse pana in 1948, din care doar 72 pana la incheierea razboiului;

SAAB-21, avion de vanatoare / atac, 1 prototip realizat in 1943, 298 avioane livrate intre decembrie 1945-1949.

In total, de la infiintare si pana la sfarsitul razboiului, Saab a realizat 396 avioane.

Totalizand productia industriei aeronautice suedeze, de la infiintarea ei si pana la sfarsitul razboiului, aceasta a produs cca 700 avioane.

 

Actul de nastere a Fortelor Aeriene Suedeze, este semnat la 1 iulie 1926 cand sunt unificate unitatile de aviatie ale armatei si ale marinei.

In anii 30 numarul escadrilelor creste de la 4 la 7.

Cresterea tensiunilor si perspectiva razboiului duc la o noua expansiune, mult mai accelerata, Suedia incercand sa-si procure, din productie proprie, prin cumparare de avioane si de licente, un numar suficient de avioane pentru a-si asigura securitatea.

 

Principalele modele de avioane de vanatoare din dotarea Fortelor Aeriene Suedeze, pe durata celui de-al doilea razboi mondial:

 

J3 , biplan. Avionul de recunoastere si bombardament Fokker C.V.

In 1927 si 1928 Suedia cumpara 8 avioane si se stabilesc conditiile pentru productia sub licenta.

In 1931 se renunta la ideea utilizarii lui ca vanator si devine principalul avion de legatura suedez. Din 1936 trece la indicativul S6.

La inceputul celui de-al doilea razboi mondial, Suedia avea in dotare 36 aparate J-3 din care 17 produse sub licenta, de catre CVM. Unele dispuneau de flotoare. Trei au fost donate Finlandei, in timpul Razboiului de Iarna.

Parametri: echipaj 2, lungime: 9.4-9.53m, anvergura: 15.3m, masa maxima la decolare (MTOW): 2000-2400kg, motor: 450-600CP, viteza maxima: 215km/h, raza maxima: 1000km, plafon maxim: 5900m, 3 mitraliere x 7.9mm, bombe: 200kg.

Fokker C.V. /  J3

 

J6 (J6A, J6B), biplan. Avionul Svenska Aero Jaktfalken, produs local.

Aviatia suedeza a avut in dotare 17 avioane, livrate intre 1930-1935.

La inceputul razboiului mai avea in dotare 7 aparate. 3 au fost donate Finlandei, in timpul Razboiului de Iarna, iar 4 au fost casate in 1941.

Parametri: echipaj:1, lungime: 7.5m, anvergura: 8.8m, MTOW: 1470kg, motor: 520CP, viteza maxima: 310km/h, raza maxima: 550km, plafon maxim: 7800m, 2 mitraliere x 7.92mm.

Svenska Aero Jaktfalken / J6

 

J7, biplan. Bristol Bulldog.

11 aparate importate.

La inceputul razboiului mai aveau 2 avioane pe care le-au donat Finlandei in Razboiul de Iarna.

Parametri: echipaj:1, lungime: 7.67m, anvergura: 10.3m, MTOW: 1586kg,, motor: 440CP, viteza maxima: 287km/h, plafon maxim: 8930m, 2 mitraliere x 7.7mm, bombe: 36-40kg.

Bristol Bulldog / J7

 

J8 (J8A), biplan. Gloster Gladiator.

55 aparate importate in 1936-1937, pentru apararea zonei Stockholm.

La inceputul razboiului, o escadrila a fost detasata in sudul Suediei iar alta a participat, cu piloti voluntari, la Razboiul de Iarna din Finlanda.

Parametri: echipaj:1, lungime: 8.36m, anvergura: 9.83m, MTOW: 2088kg, motor:550-830CP, viteza maxima: 407km/h, autonomie: 2 ore, plafon maxim: 10000m, 2-4mitraliere x 7.7mm.

Gloster Gladiator / J8

 

J9. Seversky P35, primul monoplan din dotarea aviatiei militare suedeze.

60 importate din SUA, in 1940, dintr-o comanda de 120.

Avioanele au fost alocate apararii Stockholmului, inlocuind vechile Gloster Gladiator (J8). Au operat pe toata durata razboiului.

Parametri: echipaj:1, lungime: 8.17m, anvergura: 10.97m, MTOW: 3050kg, motor: 1050CP, viteza maxima: 467km/h, raza maxima: 1530km, plafon maxim: 9570m, 2mitraliere cal.0.5, 2 mitraliere cal.0.3, bombe: 160kg.

Seversky P35 / J9

 

J11, biplan. Fiat C.R.42 Falco.

72 aparate importate in 1940-1941.

Aparatele alocate zonei Goteborg au reusit sa intercepteze de cateva ori avioane-intrus, obligandu-le sa paraseasca spatiul aerian suedez. In 1943 au fost transferate la Norrkoping. Cele care operau in zona Kiruna au fost dotate cu schiuri. In 1942 au fost mutate la Lulea.

Avionul era foarte agil dar suferea din cauza vitezei scazute, a armamentului slab si a cabinei deschise. In plus, slaba calitate a materialelor a dus la pierderea a 30 aparate, in accidente si avarii, pana in martie 1945 cand au fost retrase.

Parametri: echipaj:1, lungime: 8.25m, anvergura: 9.70m, MTOW: 2500kg, motor: 870CP, viteza maxima: 405km/h, raza maxima: 780km, plafon maxim: 10210m, 2mitraliere x 12.7mm, bombe:200kg.

 Fiat C.R.42 Falco / J11

 

 J20. Caproni-Reggiane Re.2000

60 avioane importate intre 1941-1943.

Toate au stationat la Malmo, unde au interceptat avioane germane si aliate care patrundeau in spatiul suedez. Un avion a fost doborat, in aprilie 1945, cand incerca sa intercepteze un hidroavion Dornier Do 24.

Slaba calitate a pieselor a dus la o rata ridicata de indisponibilitate, ultimele 37 aparate fiind retrase in iulie 1945 si casate.

Parametri: echipaj:1, lungime: 7.99m, anvergura: 11m, MTOW: 3050kg, motor: 1020CP, viteza maxima 530km/h, raza maxima: 545km, plafon maxim: 11200m, 2mitraliere x 12.7mm.

 Re.2000 / J20

 

 J21. SAAB 21, un twin-boomer cu elicea in spatele fuselajului.

A efectuat primele teste de zbor in 1943 dar nu a intrat in dotare pana la sfarsitul razboiului.

297 avioane produse intre 1945-1949, in varianta vanator (178) si avion de atac la sol (119).

Parametri: echipaj:1, lungime:10.45m, anvergura: 11.6m, MTOW: 4413kg, motor licenta DB605 – 1455CP, viteza maxima: 640km/h, raza maxima: 750km, plafon maxim: 11000m. Armament: 1 tun x 20mm si 4 mitraliere x 13.2mm, la care se adaugau cca 360 kg de bombe si rachete pentru versiunea de atac la sol.

Un videoclip cu SAAB21, inclusiv testarile de dupa razboi, pentru scaun ejectabil si pentru o varianta cu motor cu reactie: https://www.youtube.com/watch?v=nx0pMrPBTLw

 SAAB 21

 

 J22. Proiectat de Bo Lundberg, produs de FFVS (atelierele aviatiei militare din Stockholm), intrat in serviciu in 1943.

198 aparate produse (120 J22A si 78 J22B).

Foarte agil si fasnet pana la 5000m altitudine dupa care lipsa unui compresor performant ii reducea rapid calitatile (va aminteste de cineva de pe la noi?)

Parametri: echipaj:1, lungime: 7.80m, anvergura: 10m, MTOW: 2835kg, motor 1065CP, viteza maxima: 575km/h, raza maxima: 1270km, plafon maxim: 9300m, 2mitraliere x7.9mm si 2mitraliere x12.7mm la varianta 22A si 4 mitraliere x13.2mm la varianta 22B.

FFVS J22

 

J26. Foarte cunoscutul P51D Mustang.

46 aparate livrate in aprilie 1945 la care s-au adaugat 2 P51B si 2 P51D aterizate si retinute in Suedia in timpul razboiului. Inca 90 au fost livrate in 1946 si 21 in 1948.

12 aparate au fost transformate in avioane de recunoastere foto, cateva participand la Operatiuna Falun, de mapare a instalatiilor militare sovietice, in 1946-1947. Ulterior, 25 de avioane au fost vandute Israelului, 44 Republicii Dominicane si 26 in Nicaragua.

Despre Mustang nu cred ca mai e nimic de zis.

P 51D Mustang /  J26

 

 Principalele tipuri de avioane de bombardament aflate in dotarea Suediei, in timpul celui de-al doilea razboi mondial:

 

B3. Junkers Ju86K, bimotor.

72 aparate, 41 importate si 31 construite, sub licenta, de SAAB, au intrat in dotare intre 1936 si 1941, pentru echiparea a doua grupuri de bombardament.

Parametri: echipaj:3, lungime: 17.86m, anvergura 22.70m, MTOW: 8200kg, motor: 2 x780/980CP (in functie de versiune), viteza maxima 350-420km/h (dif.motoare), raza maxima 1580km, plafon maxim 13000m, armament 3 mitraliere x7.92mm, bombe 1000kg.

Ju86K / B3

 

B4. Hawker Hart, biplan de bombardament usor.

3 importate si 42 produse sub licenta au intrat in dotare intre 1934-1939.

Testate cu rezultate bune pentru bombardament in picaj. Toate au fost dotate si cu schiuri.

5 aparate au operat in Finlanda, cu piloti voluntari, pe timpul Razboiului de Iarna, 3 fiind pierdute.

In 1940 au fost retrase ca avioane de bombardament si folosite pentru remorcarea tintelor, legatura, sonda meteo si teste pentru tehnici de bombardament in picaj.

Parametri: echipaj:2, lungime: 8.94m, anvergura: 11.36m, MTOW: 2089kg, motor: 580CP, viteza maxima: 298km/h, raza maxima: 692km, plafon maxim: 6950m, 2 mitraliere x 7.8mm, bombe: 227kg.

Hawker Hart / B4

 

B5. Northrop (Douglas) 8A-1, avion de atac/picaj.

2 avioane importate din SUA si 101 produse sub licenta, de ASJA, au intrat in dotare intre 1938-1941. 50 de specialisti americani au fost angajati de ASJA in 1938, pentru transfer de know-how.

Varianta initiala nu era destinata pentru picaj, adaptarea fiind facuta de catre suedezi. Au fost retrase, treptat, incepand din 1942, pe masura ce intra in dotare SAAB17. In 1944 cateva au fost adaptate pentru remorcarea tintelor si antrenament avansat.

Parametri: echipaj:2, lungime: 9.67m, anvergura: 14.54, MTOW: 3400kg, motor: 980CP, viteza maxima: 332km/h, raza maxima: 1046km, plafon maxim: 5915m, 5mitraliere x 7.62-8mm, bombe: 700kg.

Northrop 8A-1 / B5

 

 S16 Caproni Ca.313, bimotor de recunoastere si bombardament usor.

Cca 112 avioane au fost importate in 1940, 30 fiind bombardiere, echipand un grup de bombardament, celelalte pentru recunoastere.

Din 1941 bombardierele au inceput sa fie inlocuite de SAAB17 si transformate in avioane de recunoastere cu raza lunga. Posibil ca 14 sa fi fost transformate in avioane torpiloare.

Parametri: echipaj: 3, lungime 11.8m, anvergura: 16.65m,  MTOW: 5672kg, motor: 2x 750CP, viteza maxima: 420km/, raza maxima: 1700km, plafon maxim: 8500m, 2 mitraliere x13mm, 2 mitraliere x7.7-8mm, bombe: 400kg.

Caproni Ca. 313 /  S16

 

SAAB 17. Avion de recunoastere si bombardament.

323 avioane (264 de bombardament si 59 de recunoastere) au intrat in dotare intre 1942-1944.

Carenajul trenului de aterizare servea ca frana aerodinamica pentru atacul in picaj. Trenul putea fi schimbat de la roti la schiuri retractabile si la flotoare. 47 aparate au fost vandute Etiopiei intre 1947-1953.

Parametri: echipaj: 2, lungime 10m, anvergura: 13.7m,  MTOW: 3870kg, motor: 980-1065CP, viteza maxima: 435km/h, raza maxima: 1700km, plafon maxim: 9800m, 3 mitraliere x7.9-8mm, bombe: 500-700kg.

Apropiat, ca performante, de Ju87Stuka si Douglas Dauntless.

SAAB 17, la sol si in zbor

 

SAAB 18. Bimotor de bombardament mediu si recunoastere strategica.

62 aparate, versiunea B 18A (motoare de 1065CP) au intrat in dotare pana la incheierea razboiului, urmate de alte 120 B 18B (motoare de 1475CP) incepand din octombrie 1945.

Varianta B18B a intrat in dotare ca avion de atac in picaj, unele fiind transformate, succesiv, in avioane torpiloare (indicativ T 18B) si avioane de asalt, cu un tun Bofors de 57mm sub bot.

Dupa intrarea in dotare a variantei B18B, avioanele varianta B 18A au fost transformate in avioane de recunoastere strategica.

Productia totala s-a ridicat la 245-250 aparate, ultimul T18B fiind livrat in 1848.

Au mai fost utilizate pentru testarea rachetelor aer-aer si pentru testarea de scaune ejectabile.

B18B si T18B au fost inlocuite pana in 1858 de A32A Lansen iar ultimele S18A de recunoastere in 1959, de A32C.

Parametri: echipaj: 3(2), lungime 13.23m, anvergura: 17m,  MTOW: 8700/8800kg, motor: 2x 1065/1475CP, viteza maxima: 575km/h, raza maxima: 2600km, plafon maxim: 9800m, mitraliere 2×7.9/13.2mm, bombe: 1400/1500kg, rachete (B18B).

Ca alura, aduce putin cu Ju88.

Avionul se apropia de performantele ultimei variante de Mosquito (MkXXVI) si depasea net, la viteza si raza de actiune, A20, B-25 si B-26.

SAAB 18

 

T2 Heinkel 115, hidroavion torpilor, bimotor.

12 aparate, cumparate din Germania, au intrat in serviciu in 1939.

In afara de torpilare, avionul putea fi folosit pentru bombardament clasic, lansare de mine, realizarea de baraje de ceata artificiala, recunoastere indepartata. 5 aparate au fost pierdute in accidente.

Parametri: echipaj: 3, lungime 17.3m, anvergura: 22.28m,  MTOW: 10400kg, motor: 2x 850CP, viteza maxima: 327km/h, raza maxima: 2100km, plafon maxim: 5200m, mitraliere 2×7.92-8mm, 5bombe x250kg sau 1 torpila x800kg si 2bombe x250kg sau 1 mina x 920kg.

Macheta avionului Heinkel 115 (T2)

 

Situatia centralizata privind dotarea Suediei cu avioane de vanatoare si de bombardament, intre 1939 si 1945, arata, conform Wiki, cam asa:

Anul Vanatori Bombardiere
1939 158 116
1940 290 276
1941 290 346
1942 485 534
1943 485 743
1944 485 775
1945 593 879

Lor li se adaugau aproape 30 de avioane auxiliare (transport, recunoastere, antrenament etc).

 

Pentru ca mi se pareau incredibil de mari, am verificat cifrele, pe ani de livrare (unde n-au fost date exacte am aproximat) am scazut pierderile, retragerile, conversiile si vanzarile de avioane si mi-a dat cam asa ceva (am trecut total pe categorie si total avioane de prima linie):

Anul Vanatori Bombardiere
Total Prima linie Total Prima linie
1939 100 64 147 147
1940 186 153 209 209
1941 238 205 243 201
1942 251 218 374 229
1943 268 235 490 345
1944 314 281 520 375
1945 438 405 560 415

 

Este drept ca intr-o situatie de criza utilizezi tot ce ai in dotare, nu doar avioanele de prima linie, asa cum a facut si aviatia noastra in timpul operatiunii Iasi-Chisinau, cand a bombardat trupele sovietice inclusiv cu IAR 39, Nardi FN-305, P.11c si PWS-26.

 

In Partea a II-a voi prezenta industria aeronautica romana interbelica, aviatia militara din timpul celui de-al doilea razboi mondial si voi incerca niste comparatii.

 

Eroul Bula

Exit mobile version