Primul F-35A belgian
Treziți destul de brutal din dulcele somn al rațiunii care le șoptea la ureche că pacea în Europa va fi veșnică iar Rusia un bun partener de afaceri, olandezii și belgienii au revenit de la planurile lor cincinale de dezarmare națională la o politică normală de creștere a capacității de luptă a celor două țări.
Belgia are chiar de gând să-și ofere și o apărare antiaeriană credibilă prin achizitia a 10 baterii NASAMS 3 din Norvegia, ca parte a unei strategii în valoare de 36 de miliarde de euro care să permită Belgiei să dețină o capacitate de apărare sănătoasă. Banii sunt alocați până în 2035 și, pentru achizitii efective de sisteme de armament plus cele necesare sunt alocate 28 de miliarde de euro din cele 36 aprobate în final.
Pe vremuri, pe când lumea era mai normală, adică la orizontul anilor ’90, apărarea antiaeriană belgiană era una decentă, stratificată (nu neapărat modernă) și formată din sisteme de rachete antiaeriene Nike Hercules – rază lungă, MIM-23 Hawk – rază medie, sisteme Roland, artilerie AA – Bofors L70 și rachete AA Mistral.
În 2010, apărarea antiaeriană a tării se baza cam exclusiv pe F-16AB iar în prezent olandezii se ocupă de apărarea antiaeriană cu baza la sol a Belgiei.
Din Norvegia vor cumpăra zece baterii NASAMS, presupun că varianta “3”, cu câte patru lansatoare fiecare. Valoarea contractului este maricică, de aproximativ 4 miliarde de euro, dar de banii aceștia belgienii vor primi și rachete, plus sustinere operatională pe termen lung. Ba chiar belgienii s-ar putea alătura olandezilor într-o achizitie comună de sisteme Patriot.
Deocamdată însă banii sunt pe hârtie și ministerul apărării explică guvernului că pe lângă cele 4 miliarde necesare achiziției mai este nevoie de bani pentru reînființarea unităților de rachete antiaeriene, pentru recrutarea și pregătirea personalului, ceva cazărmi, bucătării, spații de parcare, pentru că Belgia trebuie s-o ia aproape de la zero.
În acelasi timp însă, și pe zona luptei aer-aer, franco-olandezii de-și zic belgieni au prins aripi și guvernul are de gând să mai comande 21 de F-35A în plus pe lângă cele 34 deja contractate, aducând astfel totalul F-35A din cadrul Belgische Luchtmacht – Force aérienne belge la un extrem de rezonabil 55 de unități.
Astfel, gospodin puțin a reușit să-i convingă pe absolut toți europenii că Rusia nu le va fi niciodată un vecin serios și pașnic, iar țările din flancul de nord al UE/NATO s-au pus serios pe reînarmare: Olanda, Belgia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda și cele trei mici țări baltice crescându-și dramatic cheltuielile militare.
Și nu numai în nord lucrurile se mișcă ci și în sudul Europei sau pe vulnerabilul flanc estic al Alianței. Și este de așteptat că la Summitul NATO de la Haga din 24-25 iunie să fie discutată la modul serios creșterea bugetelor pentru apărare ale țărilor membre spre 5% din PIB, un procent monstruos pentru Rusia, un efort pe care Moscova nu-l va putea susține pe termen mediu și lung decât dacă aplică rețeta “succesului” folosită de URSS, adică subordonarea totală a economiei efortului de război și lăsând în plata Domnului bunăstarea oamenilor și orice alte investiții pe zona civilă.
Vom vedea atunci cât îl ține cureaua pe dictatorul bolșevic față-n față cu o Uniunea Europeană unită și evident mult mai bogată decât gubernia rusească.
GeorgeGMT