Romania Military

Buletin naval. Războiul minelor. Capitolul 2022

Ca Matrix, doamnelor și domnilor, războiul minelor revine la Marea Neagră cu un nou capitol – Capitolul 2022. Bine, a revenit el, războiul, în Europa. Din nou, cine-ar fi crezut? Eu, mărturisesc că nu… Iar această “operațiune militară specială” mi se pare în continuare groaznic de irațională dar ea există și se întâmplă. Asta e!

Dar hai să vedem despre ce-i vorba.

În 22 martie 2022, VTS Novorosiisk a emis un aviz către navigatori (NAVTEX) cu privire la pericolul minelor marine aflate în derivă în zona de vest a Mării Negre. Conform acestora, nu mai puțin de 420 de mine au fost lansate la apă de marina ucrainiană și, datorită condițiilor meteo și stării tehnice precare a minelor – spun rușii, mai multe astfel de mine s-au rupt/desprins din ancore și au început să plutească în derivă.

Situația este un potențial coșmar pentru navigație în special datorită curenților specifici Mării Negre. Mai mult decât atât, există riscul ca aceste mine să plutească în derivă până în strâmtoarea Bosfor, o zonă extrem de aglomerată, vitală pentru traficul naval din Marea Neagră. Ceea ce deja s-a întâmplat…

 

O primă mină plutind în derivă a fost semnalată în apele turcești pe 26 martie 2022 în apropierea zonei de așteptare la intrarea în Bosfor. Mina a fost neutralizată de turci care au alocat preventiv mai multe mijloace tehnice de supraveghere a zonei: un avion de patrulare maritimă de tip CASA CN-235M-100, o navă de patrulare de clasă Tuzla – TCG Tekirdag și două nave de luptă împotriva minelor de clasă Aydin – TCG AKCAY și TCG Akcakoca.

Ulterior, în apele turcești, marina lor militară a mai neutralizat o mină aflată în derivă. În aceeași perioadă (28 martie 2022) o mină a fost observată în apele românești la circa 70 km travers de Capul Midia.

Mina a fost neutralizată de scafandrii deminori aflați la bordul puitorului de mine și plase 274 – Viceamiral Constantin Bălescu. Acesta a trecut în ultimii ani prin mai multe modernizări succesive fiind, în primele 6 luni ale 2020, nava comandant a NATO SNMCMG 2. Mai multe detalii despre puitor puteți citi aici și aici.

Dar să privim acțiunea de neutralizare a minei.

Totodată, Direcția Hidrografică Maritimă a emis marți, 29 martie, un aviz pentru navigatori, prin care recomandă tuturor navelor care navighează către și dinspre porturile românești de la Marea Neagră (Mangalia, Constanța, Midia, Sulina) să urmeze anumite rute de navigație, cu o lățime a pasei de 2 mile marine, pentru a reduce riscurile cauzate de posibila prezență a unor mine marine aflate în derivă. Iar Forțele Navale Române au luat măsuri de cercetare sistematică, pentru întărirea supravegherii spațiului maritim (apele teritoriale, zona contiguă și zona economică exclusivă) și pentru executarea unor intervenții rapide, cu structuri specializate, pentru asigurarea securității navigației. Însă e ca și cum ai căuta acul din carul cu fân…

Dar să revenim la mina neutralizată de marina militară română. Potrivit comandantului puitorului 274 ”Viceamiral Constantin Bălescu”, cpt. cdor. Daniel Gheorma, citat de cotidianul Adevărul, mina distrusă era de provenienţă ucraineană şi fusese revitalizată în anul 2020. Aceasta este folosită în raioane cu adâncime până la 50 de metri şi are o încărcătură TNT de 20 de kilograme.

Mina neutralizată de scafandrii deminori români Sursa foto: Forțele Navale Române

Un lucru care are foarte mult sens dacă ne uităm la linia batimetrică de 50 m adâncime care se intinde între litoralul nostru și colțul nord-vestic al peninsulei Crimeea. Practic, toată zona maritimă care are portul Odesa în mijloc nu are mai mult de 50 m adâncime…

Sursa foto Navionics

Mina neutralizată de marina noastră este o mină clasică, de contact, pe cât de simplă, pe atât de letală. Mai multe detalii despre minele de contact puteți citi în acest articol mai vechi, unul dintre primele publicate pe rnhs.info

O altă observație interesantă vine de la şeful detaşamentului de scafandri deminori de la bordul navei, Cpt. cdor. Cătălin Gherghinescu, care a afirmat că această mină a ajuns în apele teritoriale româneşti fie prin dragaj, fie pentru că a fost retezat cablul de ancorare.

Ceea ce ne aduce la poza de mai jos (unde vedem un dragor care tractează o dragă) publicată de HI Sutton pe contul său de Twitter în data de 15 martie 2022:

Sursa foto HI Sutton Twitter

Cu ocazia unei noi simulări de debarcare la Odesa vedem în acțiune ceea ce ar putea fi cel mai nou și mai modern dragor al flotei ruse, clasa Proiect 12700 Alexandrit. Acesta pare să acționeze în fruntea uneia dintre cele trei coloane reperate prin satelit în timp ce tractează ceea ce pare a fi o dragă mecanică.

Despre dragoarele clasei Alexandrit am scris pe larg relativ recent într-un articol dedicat pe care-l puteți citi accesând acest link. Sunt navei noi, capabile, chiar dacă proiectul poate fi caracterizat drept ușor conservator. Mai multe informații despre cum funcționează dragarea găsiți aici.

Imaginea de mai sus poate constitui o explicație a celor spuse de domnul Cpt. cdor. Cătălin Gherghinescu: este foarte posibil ca minele ucrainiene aflate în derivă în vestul Mării Negre să fi fost de fapt dragate de ruși care însă nu s-au mai obosit să le și neutralizeze o dată ce le-au “eliberat” din ancore…

Oficial, rușii au susținut că minele sunt vechi (conform FNR mina neutralizată de ai noștri fusese revitalizată în 2020), într-o stare tehnică precară și s-au desprins singure din ancore (conform pozei de mai sus, e foarte posibil ca minele în derivă să fi fost dragate chiar de ei).

Evident, ucrainienii au altă părere: potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina, minele nu sunt ucrainiene (deși ai noștri au spus clar că sunt ucrainiene). Conform reprezentanților Ucrainei, se pare că aceste mine au fost confiscate de ruși cu ocazia ocupării ilegale a Sevastopulului în 2014 și sunt acum folosite pentru a discredita Ucraina. Greu de spus care este adevărul, faptele sunt cele de mai sus…

Operațiunile de luptă împotriva minelor marine cad în sarcina Divizionului 146 Nave Minare – Deminare din cadrul Forțelor Navale Române. La astfel de acțiuni participă și nava hidrografică „Căpitan comandor Alexandru Cătuneanu” despre care puteți citi mai multe aici. Navele sunt vechi. Bălescu și Cătuneanu au fost modernizate relativ recent iar Grigore Antipa este în prezent în SN Damen Mangalia pentru reparații capitale și modernizări. Despre Antipa puteți citi mai multe aici. Dragoarele își așteaptă rândul și sunt semne că reparații capitale și modernizări vor urma și pentru acestea.

Așa poate înțelegem că pentru apărarea litoralului românesc nu sunt suficiente bateriile de (vin de) coastă și nici avioanele dotate cu rachete anti-navă…

P.S. Pentru cei curioși să vadă ce presupune lupta împotriva minelor marine, îi invit să urmărească acest film, prin amabilitatea US Navy:

Exit mobile version