Sub sintagma “Fiecare face ce poate”!, Lockheed Martin si SAAB se intrec in oferte si bonusuri tentante peste tot pe unde exista sau va fi candva cerere de ceva aviatie de vanatoare.
In timp ce americanii de la LM au ales in Romania (Croatia si Bulgaria), metoda folosirii influentei politice, ca doar au destula, condimentata cu strangeri de mana “strategice” din partea politicienilor americani, suedezii de la SAAB, care nu au nici pe departe in spate o forta tip SUA, incearca si ei sa se strecoare, poate mai barbateste, cu oferte exceptionale si reduceri de preturi!
In zona noastra Suedia ofera avioane foarte bune la preturi exceptionale, dotate din standard cu “airbag-uri” economice care sa permita cumparatorului sa se apropie de marfa expusa. Practic ofera o finatare si un offset foarte solid, perioade de gratie, dobanzi nesemnificative, doar, doar…
Lockheed la randul sau…nu prea zice nimic. Pe ideea ca SUA este suficient de puternica pentru a influenta cumpararea de avioane americane doar prin simpla prezenta, americanii au stat linistiti! Acum insa nu mai stau asa de linistiti din vari motive. Unul ar fi ca in 2013 si linia F-16 s-ar cam inchide fara noi comenzi, iar baietii din Balcani( noi, bulgarii si croatii) au inceput sa ceara de la SUA cam ce le ofera Suedia. Pusi in fata posibilitati sa ramana fara musteri, dupa ceva timp de gandire, se pare ca LM-ul si-a pus lobby-ul in miscare, doar astfel s-ar putea explica de ce Romania a basculat de la F-16 sh, direct la avioane noi, de ce Croatia cere o finantare mai prietenoasa, iar Bulgaria asteapta si ea ceva banuti, ca pentru vremuri de criza.
Dar acest tip de duel, intre SAAB si LM, se poarta si pe alte meleaguri. Indonezia, care opereaza deja F-16 A/B, a primit recent o oferta si similara cu cea primita de noi inainte, si anume 30 de F-16C/D conservate, gratis, cu conditia insa ca aeronavele sa fie modernizate in SUA. Pretul cerut este undeva intre 400-600 milioane. Dupa ce au pierdut in Thailanda americanii nu mai vor sa repete isprava, micsorand dramatic pretul.
Oricum fata de 1,3 miliarde pentru 24 de avioane, pret cerut la noi, 400 de milioane e floare de primavara! Dar in mod sigur nici dotarea nu va fi similara cu ce au cerut romanii, iar indonezienii au deja infrastructura si pilotii. Astfel aceasta perioada se va putea numi peste ani si ani, o perioada de aur pentru cumparatori si una mai neagra si spectrul pierderii de productie, pentru producatori.
Pana la urma indecizia Romaniei in a achizitiona avioane in 2006-2008, s-ar putea dovedi foarte sanatoasa. Cum la barza chioara ii face Dumnezeu cuib, poate datorita prostiei politicienilor romani, am putea sa ne dotam cu 48 de avioane la un pret si cu un offset imposibil de visat in urma cu doar doi ani! Pentru ca daca pierdem si acest tren…merita sa-i luam cu oua si rosii direct in fetele alea talambe care se prezinta la TV si explica de ce sunt ei total tampiti si noua ne merge rau.
Vrem si avem nevoie de avioane! Este cea mai importanta achizitie militara si civila, pe care Romania se pregateste sa o faca. Foarte multe lucruri vor depinde de modul si tipul avionului ales, de negocierea contractului pentru dezvoltarea industriala si militara a tarii. Continui sa sustin ca de achizitia avionului multirol vor depinde si alte achizitii, din alte ramuri ale Armatei.
Articol realizat cu sprijinul lui Vali!
sursa: aici