Romania Military

Criza economica 2012

Poate ca veti considera acest articol ca fiind anormal in aceasta perioada de sarbatori, intre Craciun si Anul Nou, perioada in care toti ar trebui sa fim veseli, optimisti, si in general cu un moral mai ridicat. Insa imediat dupa 1 ianuarie ne vom intoarce la aceleasi probleme pe care le-am lasat in spate la intrarea in vacanta: nesiguranta locului de munca, salarii mai mici, austeritate si Dumnezeu mai stie ce ne va astepta in 2012.

Romanii, adica cetatenii Romei antice, aveau un obicei foarte destept in astfel de ocazii festive! Asa ca in mijlocul sarbatorii, cand toti erau foarte veseli si binedispusi, cand dupa mai multe pahare de vin uitau de toate si de toti…atunci aduceau in mijlocul camerei un cadavru! Logica acestui gest, extrem de pragmatic, era foarte simpla: NU uitati ca in afara acestor pereti problemele exista in continuare, nu uitati ca suntem cu toti la mila zeilor! Destepti foc stramosii nostri!

Cum va fi 2012 nimeni nu stie, nimeni nu banuieste, se fac doar predictii. Un lucru insa este foarte clar: daca problema euro si prin derivatie, problema datoriilor suverane nu va fi rezolvata, apocalipsa biblica va fi o joaca de copii, fata de caderea euro, sau macar de disparita lui prin vointa statelor membre, asadar 2012 va fi decisiv!

Ori UE se transforma intr-un stat federal, cu un sistem fiscal si bugetar omogen, ori ne ducem cu toti dracu pe repede inainte.

 

Dar sa revenim la criza economica. Problemele principale ale sociatatii de astazi sunt doua lucruri simple in esenta, si anume doua adevaruri clare ca lumina zilei! Democratia politica, adica drepturi egale din nastere, si statul social, in care bogatia sau veniturile sunt impartite cat mai egal, sunt doua prostii imense, nenaturale, antieconomice si in general sunt impotriva firii umane. Nicaieri in natura nu gaseti democratie pentru simplu fapt ca nu suntem toti egali. Din nastere fiecare dintre noi suntem diferiti, avem calitati sau defecte, si in general nu avem nici o treaba cu egalitarismul promovat de democratie.

Iar democratia promovata prin Statul Social cu tot ce inseamna el, ucide economia si ii tine pe cei cu adevarat capabili cu lanturi de picioare. Niciodata votul unui tigan cu patru clase, care traieste din furat si ajutor social, nu va fi egal de facto, cu votul unui inginer care construieste poduri, sau al unui muncitor, care toata viata a muncit serios si cinstit pentru familia lui. Acestia nu sunt egali si nici nu trebuie fortati sa devina. In realitate inginerul si muncitorul muncesc pe branci, pentru ca tiganul respectiv sa poata si el s-o duca bine, prin ajutoarele date de stat din banii munciti de ceilalti doi. Asta e democratie si drepturi egale? Asta este justitie sociala? Categoric nu, insa acest tip de societate este idealul pentru politicieni, si asta datorita faptului ca prin bugetul de stat se pot oferi spagi electorale, santaja paturi intregi ale societati( mariri de pensii, ajutoare sociale, etc), pentru voturi.

Cum partea activa a societatii, sectorul privat si anumite sectoare bugetare, reprezinta in general sub 25% din populatie, acest tip de impartire a resurselor garanteaza puterea perpetua a unor scursuri, numiti pompos clasa politica, pe banii nostri. Acest tip de stat, numit social, nu este altceva decat perpetuarea la infinit a coruptiei, incompetentei si arbitrajului celor multi si prosti, asupra celor mai putini si care intradevar duc societatea mai departe. Atata timp cat un vot al unui manelist, al unui “tanar” cu patru clase de la tara, al unui tigan analfabet si recidivist, va fi considerat egal, politic vorbind, cu al oamenilor care muncesc serios, al celor care fac ceva mai mult decat cateva clase, al celor care citesc si merg la teatru …rezultatele vor fi aceleasi. Aceeasi coruptie  morala si economica, aceasi clasa politica…Ajutorul social acordat unui om sanatos, este o imbecilitate, la fel si pensia minim garantata. Nu poti oferi bani unor oameni care nu au contribuit cu nimic la fondul de pensii, sau sa arunci cu ajutoarele de tot felul. Nu poti sa acorzi pensie de handicap la jumatate dintr-un sat, si apoi sa zici ca faci justitie sociala!

 

Dar sa revenim la situatia economica! Pantru asta ar trebui sa facem o mica retrospectiva a evenimetelor care ne-au adus aici, acum la trei ani de la declansare Crizei.

Inceputa in SUA la sfarsitul anului 2007, prima faza a fost criza financiara, generata de escrocheriile masive din sistemul bancar american, si nu numai. Astfel in cateva luni s-au evaporat, au disparut, peste 20000 de miliarde de dolari, bani care in realitate nici nu existau. Pretul activelor s-a prabusit, banii au disparut de pe piata, nimeni nu se mai putea imprumuta, dobanzile au crescut.

Rezultatul?! Panica, nesigurata zilei de maine, nesigurata locului de munca, lipsa increderi in viitor. Iar aceste lucruri au dus la faza a doua a Crizei, si anume Criza Economica, adica criza si instabilitatea au trecut de la sistemul bancar si financiar in economia reala, in economia care produce bunuri si servicii in mod adevarat. Lucruri palpabile adica, lucruri necesare vietii de zi cu zi. Oricat de mult am vrea sa introducem aici si sistemul bancar nu se poate.

Bancile, in esenta, cu Banca Centrala in frunte, nu produc nimic. De fapt produc ceva si anume INFL ATIE, prin dobanda. Asadar o escrocherie masiva in sistemul asazis financiar( speculativ de fapt) a creat adevarata criza in economia reala, generand cateva tsunami-uri finaciare si nu numai.

Practic capacitatea companilor de a se imprumuta a disparut odata cu miile de miliarde vaporizate in cateva luni. Dobanzile au crescut, valoare de piata a activelor, baza imprumuturilor, s-a prabusit pur si simplu, iar cel mai important bobarnac a fost…nesigurata! Nesiguranta pietei, ce planuri de afaceri sa mai faci?, nesiguranta locurilor de munca si astfel inhibarea consumului. Toata lumea vroia sa vanda si nimeni sa cumpere. Ori in comportamentul de consum al populatiei, ca si al companiilor( investitii, preluari, etc) un rol foarte important il are psihologia. Adica mentalitatea, in sensul ca vei consuma mai mult, iti vei face planuri de afaceri sau de achizitii, strict in functie de cum crezi ca-ti va merge.

Daca nu esti sigur pe slujba ta, sau pe piata de desfacere, in cazul companiilor, daca populatia ezita sa mai ia credite pentru case, masini, vacante…totul se opreste. Si cum stagnarea este sora buna cu scaderea economica, rezulta tabloul aproape complet al problemelor induse in economia de furtul masiv de pe Wall Streat. Problema in acest caz este ca o astfel de mentalitate se schimba greu, in anii de zile. Revenirea increderii in viitor, in piata libera, in bancii, poate veni greu si tarziu, prea tarziu pentru multi oamenii si multe companii.

Consumul s-a prabusit, finantarea a incetat sa functioneze, s-a ajuns la supraproductie, sau productie pe stoc…si locurile de munca au inceput sa dispara cu sutele de mii. Rezultatul?! Un milion de americanii au ramas pe strazi, pirezandu-si casele si slujbele. Unii dintre ei meritau, pentru ca se aruncasera cu capul inainte, dar majoritatea erau oamenii seriosi, muncitori, care-si dramuisera cu atentie bani…

Pe fondul celor doua crize consecutive si complementare, cea financiara si cea economica, in mod natural s-a grefat a treia faza a crizei, cea a datoriilor suverane a tarilor!

Bugetele de stat au primit brusc si pe neasteptate o intreita lovitura naucitoare!

Scaderea veniturilor la buget, cresterea dobanzilor, si cresterea brusca a celor ce aveau nevoie de ajutor de la stat, toate astea cuplate in unele cazuri cu cereri de ajutor din partea bancilor private, cereri cifrate la sute de miliarde de dolari.

Practic cu o economie in recesiune, deci scaderi de incasari, si cu o populatie din ce in mai dependent de fondurile bugetare(somaj, ajutoare sociale, etc), guvernele s-au trezit ca trebuie sa se imprumute in principal pentru a salva sistemul bancar de la copals. Aceleasi banci care au produs dezastrul de la inceput.

Aici vreau sa fac o paranteza. Problemele principale care au dus la actuala criza nu provin, sau nu au inceput, din cauza sistemului social si politic, ci tocmai din cauza capitalismului liber dus la extrem. Trebuie sa ne amintim ca de fapt groapa a fost sapata de marile banci de investitii, de fondurile mutuale, toate exponente pur sange ale capitalismului adevarat. Practic capitalul, capitalistii si economia libera, in forma sa americana, sunt responsabili acestui urias fiasco.

Nebunia a inceput in anii “80 odata cu administratia Reagan, cand la presiunea marilor bancii, si al Federal Reserve, s-a inceput o dereglemntare masiva a pietei de capital, lasand mana liber bancilor sa faca cam tot ce vroiau, mizand J J pe buna credinta a acestora. Probabil ca se uitase criza din anii “30.

In acest fel o banca de investii care la inceputul anilor “80 jongla sub 100 de milioane de dolari pe an, si un broker care pe atunci avea nevoie de a doua slujba pentru a se intretine, au devenit in anii 2000, jucatori de sute de MILIARDE de dolari, iar brocherii foarte bogati. De unde aceasta brusca prosperitate?! Pai o data cu dereglementarea pietelor,  bancile de investiti au putut sa se imprumute masiv si sa joace pe bursa, nu doar proprii lor bani, ai propietarilor adica, ci si bani imprumutati de la bancile comerciale, de la fondurile de pensii, de la populatie…Asa au ajuns sa jongleze cu sume ametitoare, fara sa-i controleze nimeni si nimic.

Iar cand s-au prabusit, guvernele au fost obligate sa intervina in salvarea lor cu bani publici, pentru a nu se distruge economia. Daca insa bancile de investitii si fondurile speculative ar fi jucat exclusiv pe banii lor, nu ar fi fost nici o problema: isi pierdeau banii lor, toata lumea era OK. Dar cand au inceput sa joace cu banii din economiilor oamenilor…guvernele au trebuit sa intervina.

Rezultatul?! In goana dupa profit si dupa bonusurile fabuloase oferite, au inceput sa inventeze produse bancare, numite si de economii, din ce in ce mai dificil de controlat, de evaluat si in general de inteles. De fapt doar o mica parte din cei ce vindeau astfel de produse stiau cu adevarat ce vand, si o parte si mai mica le cunostea cu adevarat.

Dar frumusetea sistemului abia acum urmeaza! Dupa ce au facut praf mii de miliarde de dolari si au devenit foarte bogati, bancherii au santajat practic guvernele sa le acorde ajutoare, pentru a nu aduce apocalipsa asupra economiei, apoi au luat banii, si-au acordat bonusuri si mai nesimtite, iar mai apoi, daca tot aveau baietii o gramada de bani la dipozitie,  au continuat sa faca ce stiau ei mai bine: specula adica!

Europa s-a trezit atacata masiv de banci si fonduri de investiti, de fapt euro era cel atacat, au lovit puternic in economiile cele mai predispuse sa cada, Italia, Spania, Irlanda, fortand ca un flux de bani publici sa fie introdusi in sistem. Practic dupa ce ei fac plasamente extrem de riscante, cer apoi ajutorul statului, ca mai apoi sa atace, prin specula pe anumite monede, statele care le-au ajutat. Iar asta este denumit generic piata libera! Si ca un corolar, dobanda la care Banca Centrala Europeana finanteaza bancile comerciale este de…1%!!! Cat platiti voi la creditele in euro?! 5-6-7%?!

Acum inchizand paranteza, actuala criza nu este nimic altceva dacat o grosolana escrocherie care continua si acum. Ai zice ca statele lumii s-au ars odata si le-a ajuns! Da de unde! La presiunile enorme generate de miliardele pe care le au la dispozitie, marile banci au reusit in continuare sa blocheze orice legislatie care le-ar fi oprit sa mai repete odata dezastrul creat in 2007. Pur si simplu nu s-a schimbat nimic: aceleasi banci care au produs catastrofa actuala sunt bine mersi, au profituri enorme si fac cam aceleasi tipuri de operatiuni ca si pana acum!

Solutia insa era si este simpla! Cum bancile erau practic in faliment in 2008, si cum statul le-a acordat sume enorme, ele ar fi trebuit nationalizate, asa cum se intampla in economia reala. Cand o companie este  in faliment si o alta vine s-o preia, ii preia si datoriile, ii preia si capitalul, adica compania falimentara dispare. De ce nu au facut americanii si europenii acelasi lucru?! De ce au permis criminalului in serie sa traiasca? Ba mai mult l-au dus si la o cura de insanatosire?! Coruptie, interesele barilor banci, etc.

 

Cum se va incheia actuala curba de sacrificiu?! Depinde de multe lucruri. In prezent europenii incearca sa puna stavila bancilor si afacerilor speculative, de unde probabil si atacul masiv pe euro, sau retragerea Marii Britanii din Pactul De Stabilitate. De asemenea UE este intr-un razboi al nervilor cu agentiile de rating pe aceleasi motive, iar respectivele agentii ar trebui primele decapitate. Ele sunt cele care dadeau rating AAA tuturor mizerilor fara valoare pe care bancile le vindeau sub numele de derivate. Si ele ar trebui desfiintate, sa stie odata de frica! Nici puscaria si confiscarea averilor obtinute din astfel de tranzactii nu este o idee rea.

China de exemplu, de fapt Banca Centrala a Chinei a anuntat recent ca studiaza ideea de a-si creea proprile agentii de rating indoindu-se foarte serios de seriozitatea si corctitudinea celor trei mari agentii internationale. Si asta e un mod bland de a spune ca s-a saturat sa tot stea la mana unor borfasi si curve ordinare. Curve pentru ca-si vand calificativele pe bani.

Asadar se va termina criza in 2012? Sau si mai important, isi vor recapata oamenii si companiile increderea in economie?! Premizele sunt proaste, datorita neintelegerilor din UE, dar si din lipsa de masuri extreme impotriva marilor corporatii financiare. Cel mai probabil 2012 va fi un an gri, inca un an de tranzit. Tranzit catre ce? Eu personal cred ca o Europa ceva mai federala nu ne-ar strica. Si de asemenea o fiscalitate uniforma, daca nu ca procente, macar ca filozofie. Nici o eficentizare a cheltuirii banului public nu ar strica. Una peste alta nu trebuie sa fugiti in munti, dar nici prea departea de ei sa nu stati. Nu se stie niciodata…

 

 

Articole e citit:

 Statele Unite ale Europei

Uniunea Europeana, criza economica si euro

Criza 2007-2009, criza economica in Romania

Fenomenul crizelor economice

 

 

 

Exit mobile version