Romania Military

Enciclopedia Armelor: Cinstitul John

This entry is part 89 of 110 in the series Enciclopedia Armelor

Episodul LXXXVIII

    Astazi participam la Razboiul Rece, cel trecut, nu cel de tip nou din ziua de astazi initiat de “Maicuta Rusia”, aceeasi Marie dar cu alta palarie, ce se doreste a fi din nou Imperiu zdrobitor de suflete, idealuri, cultura, traditii si bineanteles, natiuni.

Astazi, mai bine spus, dam cu proiectile, si nu orice fel de proiectile ci cu un sistem ROT (rachete operativ-tactice) de productie americana capabil sa duca ogive nucleare, chimice sau conventionale, acesta facand parte multi ani din arsenalul nuclear de descurajare al SUA si NATO, pe scurt, SRBM/Short-Range Ballistic Missiles/Rachete balistice cu raza scurta de actiune, de pana la 1000 km. Ei bine, astazi vorbim despre MGR Honest-John (Cinstitul John, fiind botezat astfel dupa un personaj din filmul Pinocchio, realizat de catre Walt Disney in anul 1940), primul ROT operational din dotarea armatei SUA.

Honest John a fost prima racheta sol-sol din inzestrarea US Army ce putea fi dotata cu ogiva nucleara, fiind desemnata in inventare drept “Artillery Rocket XM31”, prima astfel de racheta fiind testata pe data de 29 iunie 1951. Primele loturi de productie au fost livrate in ianuarie 1953, indicativul rachetei fiind schimbat in M31.

Povestea realizarii ei este interesanta si incitanta totodata. Astfel, in luna mai 1950, seful (Chief of Ordnance /OCO) Army Ordnance Corp (Corpul de Artilerie al Armatei. Pe-atunci era condus de catre generalul-maior, Elbert Lewis Ford, intre noiembrie 1949-octombrie 1953, cand s-a retras din Armata) atribuie Redstone Arsenal/RSA din Alabama (activ din 1941 pana astazi. Pe timpul razboiului au produs munitie conventionala si chimica, din 1948 devenind “casa” programului de dezvoltare a primelor rachete americane, aici ajungand sa lucreze savantii germani capturati in cadrul Operatiunii Paperclip, inclusiv von Braun) responsabilitatea studiului preliminar pentru un proiectil reactiv de artilerie de mare calibru, ce mai tarziu devine racheta Honest John. Trei luni mai tarziu, in august 1950, seful MStM al Armatei SUA il insarcineaza pe seful OCO sa continue dezvoltarea acestui proiect, avand in vedere realizarea unei rachete nedirijate cu combustibil solid, capabila sa duca si o ogiva nucleara –totul, in cadrul programului de dezvoltare al Artileriei SUA.

In toamna lui 1950 a inceput programul deproiectare- dezvoltare preliminar al acestei rachete in cadrul Redstone Arsenal, studiile initiale de proiectare fiind gata in octombrie 1950, trecandu-se la realizarea a cinci modele demonstrative sub numele de “Large Caliber Field Rocket” (Racheta de Teren de Mare Calibru). Ulterior, pe data de 26 octombrie 1950, OCO contacteaza firma Douglas Aircraft Company pentru efectuarea testelor de laborator privind noul proiect.

Teste

Din decembrie 1950, supravegherea tehnica, inclusiv coordonarea activitatilor tuturor agentiilor implicate in dezvoltare si a tuturor contractorilor si subcontractorilor, revine Redstone Arsenal. Tot acum, proiectul primeste numele de Honest John din partea comandantului Redstone Arsenal, general-maior Holger Nelson Toftoy (fusese implicat activ in Operatiunea Paperclip).

 Little John

In ianuarie 1951, John Edwin Hull (Vice Chief off Staff/adjunctul sefului MStM al Armatei SUA) atribuie contractul formal de cercetare-dezvoltare firmei Douglas, prin Scrisoarea de Intentie/Acord 1 din data de 26 octombrie 1950. Pe data de 29 iunie 1951, au debutat testele cu cele 5 demonstratoare la White Sands Proving Ground/WSPG, acestea incheindu-se pe data de 7 august 1951, concluzionandu-se ca rachetele nedirijate ar putea duce o sarcina utila de 680 kg la aproximativ 19 km distanta cu o precizie acceptabila. Se demonstrase fezabilitatea tehnica de baza a Honest John, aceasta fiind considerata la acea vreme o racheta extrem de precisa, ceea ce-a fost o realizare remarcabila pentru echipa de la Douglas, aceasta avand mai putin de noua luni la dispozitie pentru a proiecta, dezvolta, construi si asambla cele cinci modele initiale destinate testelor.

Per ansamblu, primele zboruri ale rachetelor de test au fost considerate de mare succes, ceea ce a atras accelerarea la maxim a proiectului si acordarea de fonduri substantiale dezvoltarii acestuia, cu atat mai mult cu cat adjunctul MStM si alti oficiali de rang inalt din Armata asistasera la demonstratia finala desfasurata cu aceste rachete in data de 7 august 1951 la WSPG, fiind dea dreptul impresionati de simplitatea si performantele acestora. De-acum programul mergea pe repede inainte, astfel ca pe data de 25 august 1951 a venit prima cerinta formala pentru Honest John din partea US Army, Trupele de Uscat, la doar o luna dupa ce programul devenise prioritar.

In 16 iunie 1952, Douglas primeste primul contract initial de productie limitata a rachetei de baza Honest John, dupa ce anterior primise un contract de realizare a 50 de unitati, toate destinate testarii de catre US Army (2 iunie 1952).

In ianuarie 1953, Douglas a livrat primele rachete Armatei SUA, acestea numindu-se in inventare, Artillery Rocket XM31/Racheta de Artilerie XM31, devenind prima racheta operativ-tactica din dotarea US Army capabila sa poarte ogiva nucleara. Cum Razboiul Rece era deosebit de “incins”, militarii americani o considerau ideala in a stavili puhoiul sovietic care, bineanteles, dorea distrugerea democratiei, a vietii libere, s.a.m.d. Din luna septembrie 1953, Honest John a fost rebotezat M31, primele unitati operationale ale US Army fiind dislocate  in Europa in primavara anului 1954. Americanii au vazut aceasta racheta ca fiind un mod eficace de a compensa superioritatea sovieticilor in armament conventional.

Douglas M31/MGR-1A/Honest John avea urmatoarele caracteristici: racheta nedirijata; calibrul 762 mm; propulsie – un motor racheta cu combustibil solid, o singura treapta, de tip Hercules X-202/M6, lungime 5,05 m, greutate 1,78 tone, diametru motor 58,10 cm, tractiune 401,79-411 kN;  lungime racheta 8,31 m; anvergura aripilor 2,77 m; diametru 76 cm; lungime focos 2,60 m; greutate totala 2,64 tone (cu ogiva nucleara); viteza maxima 2,3 Mach/2817 km/h; inaltime maxima atinsa/apogeu, peste 9000 m (probabil, 10000 m); autonomie 24,80 km; racheta putea fi echipata cu: ogiva nucleara W-7 de 20 kT/W-31 de 2-10-30/40 kT (mai tarziu. In acest caz raza maxima de actiune era de minim 5,50 km, si de maxim 24,80 km. Aceasta ogiva a fost utilizata si pe sistemul antiaerian Nike Hercules)/M-72, ogiva clasica HE-FRAG de 680 kg. In anii *60, Honest John putea fi echipata si cu ogiva continand Sarin, ogivele fiind de doua tipuri: M79/E19R1 –continea 356 de bombleti M134/E130R1 (submunitii); M190/E19R2 –continea 356 de bombleti M139/E130R2 (acestea erau submunitii, fiecare bomblet cantarea 590 de grame, era de forma sferica masurand 11 cm in diametru, continea gaz sarin/gaz VX, neuroparalizant al sistemului nervos central. 6000 de ogive de tip M139 au fost produse si stocate, toate fiind distruse/neutralizate in perioada aprilie-noiembrie 1976). Raza de dispersie teoretica a gazului paralizant continut de bombleti era probabil de 900 m si, foarte probabil, doar varianta M31A1C putea fi dotata cu o astfel de ogiva. MGM 39 Corporal putea fi si ea echipata cu astfel de submunitii -330 de bombleti, ulterior si Pershing 1/2 putea transporta astfel de focoase; racheta era montata pe TEL M-289, fiind transportata la locul de lansare dezasamblata in trei parti –focosul, corpul rachetei/motorul, ampenajul cozii, asamblarea facandu-se de catre 6 oameni cu ajutorul unei macarale in aproximativ 5 minute.

MGR -1A

Datorita simplitatii in operare, racheta era preferata de catre militarii americani, fata de “surorile” ghidate, MGM-5 Corporal si MGM-18 Lacrosse (despre acestea in articole viitoare); M31, si toate variantele modernizate, a fost produsa pana in anul 1960 in 7800 de exemplare; CEP 250-300 m (probabil. Unele surse mentioneaza 150 m, putin probabil sa fie asa). Din anul 1954 a intrat in productie si modelul imbunatatit, M31A1, acesta avand motor racheta mai puternic, M6A1, urmat ulterior de M31A1C (de la sfarsitul lui 1956) si M31A2 (din 1959, avand motor M6A2). Costul unei rachete MGR-1A era in anii *60 de 31000 de dolari, fara ogiva.

HONEST JOHN IN BUNDESWEHR

Din anul 1955, Redstone Arsenal se gandea deja la o varianta imbunatatita a M31/Honest John, provizoriu botezata XM31E2, insa problemele contractuale cu firma Douglas, precum si dificultatile tehnice generate de gasirea unei noi configuratii pentru racheta au intarziat programul de dezvoltare, abia in anul 1957 firma Douglas terminand design-ul imbunatatit, cunoscut drept XM50. Testele de zbor cu noua racheta Honest John debutand in iunie 1958, continuand pana in iulie 1959. Din anul 1960 s-a trecut la productia de XM50/MGR-1B Honest John, primele astfel de rachete ajungand la unitati in anul 1961. In iunie 1963, existau deja la unitati trei variante de MGR-2 Honest John, si-anume: MGR-1A/M31 si variantele sale; MGR-1B/M50; MGR-1C/M50A1 (probabil. A fost o versiune imbunatatita a M50, insa existent acesteia este incerta, foarte probabil sa fi ramas doar pe hartie). Toate rachetele au fost produse de catre Douglas Airplane Company din Santa Monica, California.

 MGR 1A cu rampa lunga

XM50/MGR-1B Honest John avea urmatoarele caracteristici: racheta nedirijata imbunatatita, tractiune mai mare, ampenajul cozii revizuit pentru stabilitate imbunatatita; calibrul 762 mm; propulsie – un motor racheta cu combustibil solid de tip Hercules X-202/M6A1, tractiune 666-670 kN;  lungime racheta 7,92 m; anvergura aripilor 1,37 m; diametru 76 cm; greutate totala 1,96 tone (cu ogiva nucleara); viteza maxima 2,3 Mach/2817 km/h; inaltime maxima atinsa, peste 9000 m; autonomie 48 km; racheta putea fi echipata cu: ogiva nucleara W-7 de 20 kT/W-31 de 2-10-30/40 kT (mai tarziu. In acest caz raza maxima de actiune era de minim 5,50 km, si de maxim 48 km. Aceasta ogiva a fost utilizata si pe sistemul antiaerian Nike Hercules)/ogiva clasica HE de 680 kg; CEP 230 m (posibil chiar 150 m); racheta era montata pe TEL, camioanele fiind din gama M-39/G-744, precum M-139/289 (avea urmatoarele caracteristici: echipaj 2, sofer si asistent-operator; lungime 12,91 m, cu tot cu sina de lansare; latime 3,05 m; inaltime 3,83 m; garda la sol 33 cm; greutate: gol 18,90 tone/complet echipat 21,60 tone; 6×6; raza de virare 32 m; motor pe benzina Continental R6602, 6 cilindri,196 CP la 2800 rpm; transmisie manuala cu 5 viteze de mers inainte si una de mers inapoi; viteza maxima pe sosea 95 km/h; autonomie pe sosea 260 km; urca pante cu inclinatia de 43°; trece vaduri de maxim 80 cm adancime)/386 (la acesta, sina de lansare era mai scurta), 6×6, 5 tone, fiind transportata la locul de lansare dezasamblata in trei parti –focosul, corpul rachetei/motorul, ampenajul cozii, asamblarea facandu-se de catre 6 oameni cu ajutorul unei macarale in aproximativ 5 minute; productia de MGR-1B/C a luat sfarsit in anul 1965, peste 7000 de exemplare fiind produse (posibil, 7089 de exemplare). Din anul 1973, aceste rachete au inceput sa fie inlocuite de MGM-52 Lance, ele ajungand la unitatile Garzii Nationale.

Honest John britanic

In 1982, ultimul Honest John a fost pensionat de catre Garda Nationala a SUA. Insa, in dotarea tarilor din NATO, racheta, fara ogiva nucleara, a ramas operationala pana in anul 1985 (Belgia, Marea Britanie, Canada, Danemarca, Franta, Germania Federala, Italia, Olanda, Norvegia), Grecia, Turcia, Taiwan si Coreea de Sud, scotandu-le la pensie abia la sfarsitul anilor *90 (se pare ca la sfarsitul anilor *70-80*, Grecia mai avea 2 batalioane echipate cu Honest John, fiecare batalion avand cate 8 TEL, iar Turcia mai avea 4 batalioane). Rata de succes a rachetei este considerata a fi undeva la 98,26%, ceea ce este remarcabil, programul de dezvoltare-productie costand contribuabilul american peste 50000000 de dolari (cel mai probabil este vorba, in total, dezvoltare-productie, de 250 milioane de dolari), unele surse mentionand ca racheta, in toate variantele, a fost produsa in 9026-9311 exemplare, putin probabil sa fie asa. Raspunsul sovieticilor la Honest John a fost FROG-7/9K52 LUNA-M, ROT pe care am avut-o si noi, candva, in dotare.

In anul 1963 a aparut o varianta aeropurtata (cu elicoptere grele sau aeronave de transport), mai usoara, a rachetei Honest John, numita XM51/MGR-3A Little John, insa productia a fost limitata, aceasta incetand in august 1969. S-a renuntat la aceasta deoarece aparuse proiectilul M-454 AFAP/Artillery-Fired Atomic Projectiles, calibrul 155 mm, in anul 1964, acesta avand ogiva nucleara W-48 (plutoniu; lungime 84 cm; greutate 53,5-58 kg, putere 70-100 tone TNT. Au fost produse: Mod.0 -135 de exemplare intre octombrie 1963-1968; Mod.1 -925 de exemplare intre anii 1965-1969; per total, 1060 de exemplare intre anii 1963-1969. Au fost retrase in anul 1990, probabil stocate). Aceste proiectile erau in uzul tunului autopropulsat pe senile, M-109 (se afla si astazi in uz, variante modernizate. Noi n-avem, insa austriecii le-au scos la vanzare. N-ar fi de lepadat, si fiindca tot ne place sh-ul ar fi bine sa le luam la pret rezonabil. Austriecii nici nu le-au prea utilizat, asa ca, alooo, aloooo…).

Honest John in Canada

MGR-3A/XM51 avea urmatoarele caracteristici: lungime 4,41 m; anvergura 60 cm; diametrul 32 cm; greutate: racheta 350-353 kg/racheta+lansator 910 kg; inaltime totala cu sina de lansare 4,42 m; viteza maxima 1,5 Mach/1837 km/h; autonomie 18,20 km; motor racheta cu combustibil solid, o singura treapta, Hercules XM26, putere dezvoltata 240,20 kN; ogiva: nucleara W-45, 1-10 kT/conventionala HE-Frag; greutate ogiva 110 kg; produsa in 2343 de exemplare. Racheta a fost dezvoltata de catre firma Emerson Electric incepand din anul 1956 (costul cercetarii-dezvoltarii s-a ridicat la 51900 de dolari), primele trageri de test desfasurandu-se in perioada decembrie 1958-octombrie 1959. In ianuarie 1961 au ajuns la trupe primele rachete, clasificate din septembrie 1961 drept XM51, sina de lansare putand fi dispusa si pe o semiremorca M34 ce putea fi tractata de un Jeep.

 WW

 Episodul LXXXIX – Feline Germane: Leopard 1, partea I

 

SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Internet.

www.rocketryforum.com/showthread.php?…H

24thmissile.tripod.com/id25.html

www.astronautix.com/lvs/hontjohn.htm

www.designation-systems.net/dusrm/r-1.html

vanguardcanada.com/honestjohn-and-the-deca…

olive-drab.com › Military Vehicles

8thmissiledet.com/History.html

weaponsystems.net/…/DD06%20-%20MGR-1%…

www.50missile.com/honestjohn/

www.3ad.com/history/cold…/honest.john.htm

missilethreat.com/missiles/mgm-52-lance/

www.globalsecurity.org › … › Missiles

honest.john.free.fr/historique.htm

ukcoldwarriors.wordpress.com/…/honestjohn/

www.designation-systems.net/dusrm/r-3.html

history.redstone.army.mil/miss-honestjohn.html

www.wsmr.army.mil/PAO/…/HonestJohn.aspx

www.historyofwar.org/…/weapons_mgr-1_hon

www.tohokingdom.com/…/honest_john_missile..

weaponsystems.net/…/DD06%20-%20MGR-1%..

 

Series Navigation<< Enciclopedia Armelor: Rechinii Kaizerului – ComercialeEnciclopedia Armelor: Feline Germane-Leopard 1 >>
Exit mobile version