Nu sunt mulți economiști sau analiști care au capacitatea de a diagnostica starea economiei și mai ales să prognozeze viitorul ei cu destulă acuratețe, cu ajutorul unuia din cele mai puternice si exacte instrumente: ENERGIA, care are o influență determinantă asupra viitorului economic.
Teoria, confirmată de practică, spune: ” Energy is considered to be the main driving force of economic growth and development” (NA a se face distincție între ”energy” – aici este electricitate și ”growth and development” care sunt doua noțiuni cu semnificații diferite).
Să încercăm un bilanț al României din acest punct de vedere, după 35 de ani de ”economie liberă” fără planificare
Distingem 4 perioade ”istorice” relevante:
- 1990-2000: ”restructurarea economiei”, adică, cu alte cuvinte o primă perioadă de ”inchideri și privatizări” de intreprinderi industriale care au condus la o scădere șocantă a consumului cu peste 40% din consumul din 1989/1990 (să reamintim ca în anii dinainte de 1990, România, avînd un consum mare, importa energie și din acest motiv, existau programe de construcții centrale pe carbuni, lignit și huilă, centrale pe pacură- pentru a nu mai importa gaze din URSS- 5 grupuri nucleare, hidrocentrale, inclusiv Tarnița-Lăpuștești.
- 2000-2015: reprezintă, in opinia unor energeticieni, o ”perioadă pierdută” pentru România, care in loc să profite de scaderea consumului și existența unor capacități excedentare vechi dar funcționale incă, nu a făcut nimic in liniște și gândit (planificat). In aceasta perioada au fost momente in care s-a creeat iluzia falsă ca România este un fel de ”hub energetic”, având ceva exporturi de energie. Lipsa unei gândiri si a oricărei strategii energetice reale (amânate de tot felul de guvernări) , a permis inceperea valurilor de regenerabile (eoliene și solare), inchideri de capacități pe combustibili fosili, subventii neorganizate pentru alte diferite capacități
- 2015-2025: in continuare, nu s-a vorbit deloc in România despre vreun model economic de dezvoltare, care să aibe la baza un fundament solid energetic, ba mai mult au fost doar niste programe sau planuri, cum ar fi PNRR, solicitat de Comisia EU, elaborat fundamental de ea, sub auspiciile ei, sau PNIESC. Pe linga toate acestea, au fost diverse Planuri ale diverselor guverne care au fost abandonate la fiecare schimbare de guven sau coaliție.
In toate aceste perioade, in domeniul energiei. totul s-a desfășurat in mediul inerției, intâmplării și a unui oarecare dezinteres și nepăsare, fără nici un obiectiv strategic definit, ci numai cum să scădem emisiile de CO2, fără a înțelege consecințele pe termen mediu și lung
- 2024-2025: sunt ani de ”trezire” la realitate, dar încă nu înțelegem ce ni se întămpla:
- 2024 este primul an de la 1990 cind România re-devine importator net de energie electrică
- Avem cele mai mari preturi la energie electrică din UE
- Turbulențe economice și financiare internaționale, dar și interne ! (vezi mai departe mai jos)
- Toate acestea, au contribuit direct și indirect la turbulențe politice
- 2025: apariția unei așa numite ”strategii energetice”, aprobata de vreun guvern, care ar fi trebuit să marcheze vreun moment de cotitură, dar, din păcate, nu este decît o inșiruire de planuri ireale, necoordonate, extrase din diverse programe si anagajamente ale României.
Finalitatea este ca nu se bazeaza pe nici o necesitate economică ! (ex. consumul va creste in 2040 cu peste 40%, nu se stie pe ce bază economică, plan imposibil atât tehnic cât și financiar)
Întrucât tot așa, teoria verificată în practică spune că ”energy determines the economic and social development of countries, and GDP growth leads to an increase in energy demand”, să vedem cum s-au aplicat aceste teorii practice in România ultimilor 35 de ani.
Deci, in cele de mai sus, am constatat că România și-a redus consumul de energie și a ramas relativ constant până în zilele noastre, fără nicio perspectivă reală și obiectivă de creștere in urmatorii 10 ani, însă constatăm ca economia (PIB) a crescut de peste 8 ori ! (statistica de mai jos, extrapolată la 2024)
Aparent, ceva este contradictoriu si gresit: Energia scade iar PIB crește
Explicația cresterii PIB de 8 ori rezultă din cresterea datoriei totale a României – https://datoria.ro/
”Evoluţia PIB-ului şi evoluţia datoriei externe. Crearea unei false impresii că PIB-ul românesc creşte sănătos, şi implicit nivelul de trai, fără a spune adevărul în intregime, nu mai poate fi acceptat în continuare fără riscuri majore pentru întreaga naţiune”
Problema este că, in zbaterea de a salva situatia pe moment, concentrarea pe ”reducerea deficitelor si datoriei publice”, vom scăpa (din nou), viziunea de viitor și a ceea ce vrem si trebuie sa facem. Este evident pentru oricine că, realizarea ”strategiei energetice” cu nivelele acestea de datorii devine o himeră.
Mai pe scurt – nu exista o strategie integrată de țară pe termen mediu și lung care sa fie baza de acțiune pentru intreaga societate unită.
În încheiere, redau doar un citat relevant cu privire la PIB, un indicator des folosit, dar inșelător : ”Diferența dintre VNB (Venitul National Brut) și PIB (Produsul Intern Brut), ambii arată suma bunurilor și serviciilor vîndute către consumatorul final intr-o economie, doar că primul se referă la veniturile realizate de persoanele sau firmele naționale, în timp ce al doilea, mult mai des utilizat, la veniturile realizate pe teritoriul national.
VNB poate fi mai mare decit PIB, în cazul țărilor care au firme ce au investiti in operatiuni profitabile derulate în străinătate dar, și mai mic decît PIB, atunci cind o parte din rezultatul autohton, ține de entitățile economice străine care au investit în țară. In ecuația rezultatului net intervin și sumele transferate din țară de cetățeni străini versus cele trimise în țară de proprii cetățeni care lucrează in străinătate ”
Practic, în cazul discrepant al României s-a confirmat parțial teoria, care spune: ” Energy is considered to be the main driving force of economic growth and development”, adică
România a crescut economic dar nu s-a dezvoltat, adică
Va trebui să achităm nota de plată creșterii ( pe ”steroizi”) fără dezvoltare (”musculară și mentală”, adică
Românii iși vor reaminti și adapta din nou la zicala: ”Las că-i bine așa rău cum este”.
Catalin Dragostin