Am rămas perplex cînd am văzut “Clarificarea nr. 1” apărută în urmă cu doar câteva zile, sub anunţul de lansare a programului de achiziţie a bateriilor de coastă, pe site-ul celor de la Romtehnica.
Perplex am rămas nu pentru că Romtehnica modifică practic o Hotărâre de Guvern – HG (lege) printr-o “clarificare”, nu pentru că definiţia platformei mobile de lansare pentru rachete anti-navă include acum şi navele de luptă (şi ele sunt mobile nu?), ci pentru că imediat ce HG-ul a fost publicat mă aşteptam la un val de proteste din partea companiilor producătoare, proteste cu totul îndreptăţite.
Păi ori este competiţie deschisă, ori încredinţare directă mascată, aşa cum am scris de mai multe ori referitor la SIML. Ei bine, mă aşteptam la proteste mai ales pentru că MBDA, prin vocea domnului Didier Philippe, a declarat public că a trimis o notă MApN în care protestau faţă de condiţiile aberant de restrictive (opinia mea) din competiţie. Şi grupul francez avea dreptate 100%, care-i diferenţa între o racheta anti-navă montată pe o navă şi una pe un camion?
Păi cumpărăm camionul sau racheta? Care-i mijocul de luptă aici, cu ce dăm după o nava inamică, cu camionul? Ce sens putea să aibă cerinţa ca ofertantul să fi livrat sisteme de rachete anti-navă terestre în ultimii cinci ani? Putem presupune, în mod rezonabil, că MBDA, Saab, Kongsberg sau Boeing ştiu să facă rachete dar nu ştiu să le şi integreze pe un amărât de camion? Absolut nici un sens…
După toată tevatura ne aşteptam cu toţii ca HG să fie diferită, să îndrepte adică problemele semnalate şi să permită o competiţie cinstită pentru toţi cei interesaţi, dar la apariţia hotărârii am putut remarca faptul că mare lucru nu s-a modificat, cu excepţia perioadei luate în calcul, în loc de “ultimii cinci ani” formularea este “începand din anul 2000.”
De unde până unde aceste cifre, care este logica lor, greu de spus, o simplă căutare pe Google ar fi lămurit MApN-ul că şi această din urmă formulare ridică aceleaşi probleme: câştigătoare ar fi fost Kongsberg cu NSM, fără drept de apel, pentru că restul de trei competitori nu s-ar fi calificat. Dar restul de trei companii au păstrat de această dată o tăcere… de aur.
Ei bine, ne-am înşelat şi printr-o “Clarificare”, Hotărârea de Guvern are un cu totul alt sens, foarte diferit de cel iniţial. Toate declaraţiile, cu subiect şi predicat ale ministrului apărării, spun negru pe alb că SIML înseamnă lansatoare terestre nicidecum lansatoare mobile în sensul că se mişcă şi pe apă.
Dar măgăria era cunoscută, se ştia deja că va apărea o astfel de interpretare şi până la urmă nici măcar “Clarificarea” nu este problema, este ok să avem patru companii competitoare, rămâne însă întrebarea dacă cei care scriu aceste acte normative au măcar 12 clase făcute pe bune. Spun “se ştia” pentru că mi s-a zâmbit în faţă, imediat după apariţia HG, cu întrebarea retorică: ”păi o nava nu este şi ea, până la urmă, o instalaţie mobilă pentru rachetele anti-navă?!?”
Şi de aici lipsa oricărui protest.
De ce este nevoie de “clarificări”? De ce nu s-a spus de la început că sunt eligibili toţi cei care au vândut rachete anti-navă indiferent de platforma de lansare avută în vedere? Care-i logica să fii tâmpit când poţi să nu fii?
Acum, eu nu sunt jurist, dar este ciudat să modifici o lege (HG în cazul nostru), aprobată de guvern, printr-o “clarificare”. Ce-i aia „clarificare”?! Poate fi ea asimilată cu o normă metodologică de aplicare a legii? Eu cred că nu. De ce n-au fost clari în HG încă de la bun început, cu atât mai mult cu cât, repet, toate declaraţiile oficiale referitoare la SIML au avut în vedere lansatoare mobile terestre şi nu navale? Se gândeau diriguitorii noştri să navalizeze camionul?
RfI-urile trimise către cele patru companii sunt şi ele foarte clare: baterii de rachete terestre mobile nu navale, cu atât mai mult cu cât o navă purtătoare de rachete este prin definiţia ei mobilă. Aşadar?!?
Una dintre posibilele explicaţii ar fi lăsarea unei portiţe pentru atacarea în instanţă a rezultatului competiţiei de către cei care vor pierde şi eventual anularea achiziţiei şi reluarea ei pe modelul ultimei tranşe de rachete AT Spike. Motivaţia încredinţării directe, a unui contract de aproximativ 130 milioane de euro, a fost atunci: “Spike avem, Spike cumpărăm.”
Pentru că încă nu am găsit o explicaţie logică pentru demararea a două programe distincte de achiziţie pentru rachete anti-navă (una legată de programul corvetelor şi una de sistemele de baterii de coastă), când tot oficialii noştri susţin că ar trebui să avem o singură rachetă şi pe nave şi pe ţărm. Atunci de ce au declanşat două programe diferite, cu două licitaţii diferite, fără nici o legătură între ele?
Logic, sunt şanse bune ca rachetele să fie diferite şi atunci de ce s-au pornit două licitaţii?
Nimeni nu mi-a putut oferi măcar un răspuns parţial, de unul de bun simţ nici nu mai vorbesc. Deci, tu ca marină, ca MApN, susţii că vrei să ai aceeaşi rachetă anti-navă şi pe nave şi pe ţărm dar, în acelasi timp, declanşezi două programe diferite, unde matematic ai şanse reduse să obţii acelaşi rezultat din punctul de vedere al rachetelor.
Mai apoi faci ferfeniţă HG pentru SIML, după care vii cu o “clarificare” foarte dubioasă, atât din punct de vedere juridic, cât şi din punct de vedere al limbii române, te învârţi în jurul cozii, una spui prin declaraţii, alta prin HG, nimeni nu mai înţelege nimic. Dar cum diavolul prin detalii îşi face veacul, aşteptăm surprize.
Dar nu trebuie neapărat să luăm în calcul nuş-ce teorie a conspiraţiei, pe meleagurile noastre lucrurile nu sunt ca la alţii, la noi sunt jurnalişti militari (plătiţi de MApN) cu grade de Lt. colonel care nu fac diferenţa între obuzierul de 155 mm pe şenile şi mortierul de 82 mm cărat cu cârca, deşi fac reportaje despre ele, explică poporului care cum şi face…
Site Romtehnica
Anuntul pe baza Hotararii de Guvern
si… Clarificarea
GeorgeGMT
P.S. În încheiere adaug şi eu câteva comentarii, achiesând în primul rând la cele spuse de George.
Ne lăudăm şi-i tot dăm înainte cu statul de drept ş.a.m.d. Una din caracteristicile definitorii ale unui stat de drept este respectarea legii. Nu voi dezvolta aici un seminar de drept, ceea ce pot spune este că, din punct de vedere legal, Romtehnica nu poate modifica sensul şi spiritul unei Hotărâri de Guvern prin nişte simple clarificări emise în cadrul procedurii de licitaţie.
Hotărârea de Guvern vorbeşte despre Sisteme de Instalaţii Mobile de Lansare rachete anti-navă – SIML. Nu vreau să încep cu definiţii din DEX pentru fiecare dintre aceste cuvinte sau ce semnifică ele împreună. A spus-o deja ministrul Fifor: baterii de coastă. Oricum ar vrea s-o întoarcă cei de la Romtehnica, tot aia vor însemna. Clarificarea lor este o sfidare la adresa limbii române, aşa cum o ştim cei care am terminat măcar un liceu…
În acest moment, în cazul în care Kongsberg decide să participe, singuri sau cu Raytheon, şi pierd, au o bună ocazie să conteste licitaţia. Chiar dacă în România este greu să-i garantezi unui client că o să câştige un proces, în ciuda faptului că are dreptate conform legii, în cazul asta aş spune că, ei bine, prima şansă ar fi de partea Kongsberg/Raytheon.
Dacă avem şi profesionişti ai dreptului care citesc site-ul, îi invit să-şi spună părerea, n-am pretenţia că deţin adevărul absolut.
Nicolae Hariuc