Romania Military

O flotă paralelă într-un stat paralel II

Rezolvată fiind componenta high a viitoarei flote paralele, a venit rândul componentei low unde, paradoxal sau nu, alegerea unui tip de navă este mai dificilă, în primul rând datorită bugetului redus, de circa 200 – 250 000 000 euro/unitate.

Reorganizarea flotei

Din punct de vedere organizatoric, fregatele vor fi încadrate în Flotila 56 fregate. Divizionul 50 corvete va absorbi parţial Divizionul 150 rachete navale, mai puţin bateriile de coastă care deja au fost reorganizate ca Divizionul 508 rachete de coastă (probabil în așteptarea noilor baterii de coastă) şi parţial Divizionul 129 Nave speciale şi de sprijin logistic urmând a se forma Flotila 50 corvete. Despre structura actuală puteţi citi în primul articol pe subiect.

Misiuni

Şi despre misiunile marinei militare române am vorbit în primul articol, detaliindu-le conform informaţiilor extrase direct de pe site-ul Forţelor Navale. Pentru cei care vor să şi le reamintească îi invit să acceseze acest link.

Un exemplu de repartizare a misiunilor între componenta high şi cea low pe timp de pace constă în participarea fregatelor la misiuni în cadrul Standard NATO Maritime Combat Group – SNMCG 2 în timp ce corvetele vor participa la misiuni de genul Sophia, Atalanta etc

Pe timp de război, fregatele vor fi principalul combatant de suprafaţă al Forţelor Navale, corvetele urmând a acţiona împreună cu acestea ca multiplicator de forţe.

Navele

Proaspăt înfiinţata Flotilă 50 corvete va fi compusă din patru corvete clasice şi două corvete… atipice. Şi cum o poză face cât o mie de cuvinte, mai jos cele două tipuri de navă:

Şi mai jos, corveta atipică:

Corveta „clasică”

Pentru corveta „clasică” am ales modelul Sigma 8313 al celor de la Damen. Nava are o lungime de 83 m, o lăţime de 13 m, deplasamentul fiind de 1 563 to. Propulsia este de tip CODAD, fiind asigurată de două motoare diesel de câte 7 400 kW fiecare şi de alte două motoare diesel de câte 5920 kW fiecare. O putere apreciabilă, de unde şi viteza maximă de 29 Nd.

Navele au un echipaj de 55 + 12 oameni, cei 12 fiind probabil echipajul aferent elicopterului ambarcat. Se face remarcat şi spaţiul multifuncţional din pupa, situat sub helipad.

Standardizarea propulsiei, a sistemului de management al luptei, a senzorilor ambarcaţi (radar, sonar, contramăsuri) şi a armamentului fregatelor şi corvetelor va eficientiza şi facilita atât instruirea echipajelor cât şi achiziţiile ulterioare de muniţii generând economii semnificative atât cu ocazia construcţiei navelor, cât şi cu ocazia operării lor.

Evident, având în vedere conceptul hi – low, chiar dacă fregatele şi corvetele vor avea acelaşi sistem de management al luptei – CMS, mulţumită arhitecturii modulare a acestuia, cel pentru corvete va putea fi configurat conform necesităţilor acestora, practic, CMS-ul corvetelor va avea mai puţine module decât cel pentru fregate.

Armamentul corvetelor va consta într-un tun de 57 mm, opt rachete anti-navă în două lansatoare cvadruple, un sistem Sea Ram cu 11 rachete, bazat pe sistemul Phalanx şi două lansatoare de torpile. Armamentul va fi completat de două tunuri de 25-30 mm, cu tragere rapidă.

Radarul principal va fi unul 3D, mai ieftin decât cel amplasat pe fregate, însă achiziţionat de la acelaşi producător. Radarul de iluminare va fi acelaşi pe fregate şi corvete, la fel şi contramăsurile. Numărul lor va putea fi diferit, totuşi, având în vedere rolul diferit al navelor.

Spaţiul multifuncţional va putea fi folosit pentru lansarea de RHIB, sonar tractat sau drone acvatice sau subacvatice, astfel încât nava să poată fi folosită atât în lupta împotriva submarinelor cât şi în lupta împotriva minelor.

Elicopterul operat va fi o drona, preferabil un MQ-8C Fire Scout.

Evident, în ceea ce priveşte corveta „clasică”, un alt competitor poate fi corveta de clasă Abu Dhabi, despre care de altfel am mai vorbit. Aşa cum spuneam mai demult, avem două şantiere navale în ţară – Vard şi Damen, cu un portofoliu foarte bogat. Câteva caracteristici tehnice:

Corveta de clasă „Abu Dhabi” Sursa foto: Fincantieri

Armamentul va fi acelaşi, indiferent de platforma aleasă. Ceea ce ar trebui să primeze ar trebui să fie cel mai bun raport performanţă vs. preţ, atât timp cât se încadrează în buget.

Corveta „atipică”

Corvetele „atipice” sunt de fapt modelul Crossover 131 Combatant din portofoliul celor de la Damen. Navele au o lungime de 131 m, o lăţime de 19,6 m la un deplasament de 5 300 to. Viteza este de 28 Nd iar nava are un echipaj de bază de 108 până la 125 de persoane.

Capabilităţi Crossover 131 Combatant Sursa foto: Damen

Deși vor fi înarmate la fel ca celelalte patru corvete, aceste nave vor fi în esență nave-mamă. Capabilitățile și modularitatea lor rezultă cu prisosinţă din imaginea de mai sus.

Astfel, în timp ce armamentul ambarcat va fi acelaşi ca în cazul corvetelor „clasice”, cele „atipice” vor putea opera toate tipurile de drone – aeriene, de suprafaţă, subacvatice, vor putea realimenta cu provizii, muniţie sau combustibil celelalte nave ale flotei sau vor putea servi ca nave de suport pentru puşcaşii marini.

Nu am insistat asupra armamentului ce ar trebui să fie ales. Este o alegere delicată, ce ţine cont, pe lângă performanţele intrinseci, de relaţiile politice sau de investiţiile industriale asociate. De aceea am evitat să menţionez un anume tip de rachetă sau altul. Totuşi, în cazul corvetelor, consider ca Ram ar trebui să fie o prezenţă constantă, fie în lansatorul Sea Ram, cu 11 rachete, fie în lansatorul Mk 49 cu 21 de rachete.

Proiecte similare, realismul bugetului propus

Pentru scepticii bugetului, o să dau ca exemplu programul corvetelor de clasă „Khareef”, bazat pe o corvetă produsă de BAE Systems şi derivată din OPV-urile de clasă „River” Batch 2, cele trei unităţi fiind comandate de Oman în ianuarie 2007 contra sumei de 400 000 000 lire sterline sau 650 000 000 USD. Navele au un deplasament de 2 660 to şi sunt echipate cu un radar Thales Smart S Mk2 3D, CMS Tacticos, opt rachete Exocet MM40 Block 3, 12 rachete VL Mica, tun de 76 mm şi două tunuri de 30 mm. Au helipad şi hangar pentru un elicopter mediu. Cu excepţia lansatoarelor de torpile sunt similare cu corvetele propuse în acest articol.

Corveta de clasă „Khareef” Sursa foto: wikipedia

Am actualizat suma de 650 000 000 USD de la nivelul 2007 la nivelul 2018 rezultând aproximativ 787 000 000 USD sau aproximativ 262 000 000 USD pentru fiecare unitate a clasei „Khareef”, inclusiv armamentul, instruirea echipajelor şi suportul logistic iniţial. Deci se poate.

Resurse umane

În ceea ce privește impactul achizițiilor propuse asupra resursei umane, am calculat un minim actual bazat pe informațiile dispobile pe site-ul Forțelor Navale Române (cele trei fregate, patru corvete ”Tetal”, cele trei NPR-uri, navele logistice) rezultând un număr actual de 1 398 de oameni. Pentru cele șase fregate și șase corvete propuse în aceste articole, considerând alegerea proiectului ”Arrowhead 140/Iver Huitfeldt” și a corvetelor de la Damen a rezultat un minim necesar de 1 484 oameni, rezultând o diferență în plus de numai 86 de oameni.

Va urma

 

Nicolae Hariuc

Notă: Există o evaluare înglobată în acest articol, te rog vizitează acest articol pentru a-l evalua.

 

Surse:

https://www.naval-technology.com/projects/khareef-class/

https://en.wikipedia.org/wiki/Khareef-class_corvette

https://www.baesystems.com/en/product/corvettes

https://www.fincantieri.com/en/products-and-services/naval-vessels/abu-dhabi-class/

https://www.fincantieri.com/en/products-and-services/naval-vessels/multipurpose-offshore-patrol-vessel/multipurpose-offshore-patrol-vessel-ppa/

https://products.damen.com/en/ranges/sigma-frigate-and-corvette/sigma-corvette-8313

https://products.damen.com/en/ranges/crossover/crossover-139cf

Exit mobile version