Rezolvată fiind componenta high a viitoarei flote paralele, a venit rândul componentei low unde, paradoxal sau nu, alegerea unui tip de navă este mai dificilă, în primul rând datorită bugetului redus, de circa 200 – 250 000 000 euro/unitate.
Reorganizarea flotei
Din punct de vedere organizatoric, fregatele vor fi încadrate în Flotila 56 fregate. Divizionul 50 corvete va absorbi parţial Divizionul 150 rachete navale, mai puţin bateriile de coastă care deja au fost reorganizate ca Divizionul 508 rachete de coastă (probabil în așteptarea noilor baterii de coastă) şi parţial Divizionul 129 Nave speciale şi de sprijin logistic urmând a se forma Flotila 50 corvete. Despre structura actuală puteţi citi în primul articol pe subiect.
Misiuni
Şi despre misiunile marinei militare române am vorbit în primul articol, detaliindu-le conform informaţiilor extrase direct de pe site-ul Forţelor Navale. Pentru cei care vor să şi le reamintească îi invit să acceseze acest link.
Un exemplu de repartizare a misiunilor între componenta high şi cea low pe timp de pace constă în participarea fregatelor la misiuni în cadrul Standard NATO Maritime Combat Group – SNMCG 2 în timp ce corvetele vor participa la misiuni de genul Sophia, Atalanta etc
Pe timp de război, fregatele vor fi principalul combatant de suprafaţă al Forţelor Navale, corvetele urmând a acţiona împreună cu acestea ca multiplicator de forţe.
Navele
Proaspăt înfiinţata Flotilă 50 corvete va fi compusă din patru corvete clasice şi două corvete… atipice. Şi cum o poză face cât o mie de cuvinte, mai jos cele două tipuri de navă:
-
- Corveta clasică, Sigma 8313, vedere pupa babord Sursa foto: Damen
-
- Vedere laterală a corvetei clasice Sigma 8313 Sursa foto: Damen
Şi mai jos, corveta atipică:
-
- Crossover 131 Combatant, vedere pupa babord Sursa foto: Damen
-
- Crossover 131 Combatant, vedere prova tribord Sursa foto: Damen
Corveta „clasică”
Pentru corveta „clasică” am ales modelul Sigma 8313 al celor de la Damen. Nava are o lungime de 83 m, o lăţime de 13 m, deplasamentul fiind de 1 563 to. Propulsia este de tip CODAD, fiind asigurată de două motoare diesel de câte 7 400 kW fiecare şi de alte două motoare diesel de câte 5920 kW fiecare. O putere apreciabilă, de unde şi viteza maximă de 29 Nd.
Navele au un echipaj de 55 + 12 oameni, cei 12 fiind probabil echipajul aferent elicopterului ambarcat. Se face remarcat şi spaţiul multifuncţional din pupa, situat sub helipad.
Standardizarea propulsiei, a sistemului de management al luptei, a senzorilor ambarcaţi (radar, sonar, contramăsuri) şi a armamentului fregatelor şi corvetelor va eficientiza şi facilita atât instruirea echipajelor cât şi achiziţiile ulterioare de muniţii generând economii semnificative atât cu ocazia construcţiei navelor, cât şi cu ocazia operării lor.
Evident, având în vedere conceptul hi – low, chiar dacă fregatele şi corvetele vor avea acelaşi sistem de management al luptei – CMS, mulţumită arhitecturii modulare a acestuia, cel pentru corvete va putea fi configurat conform necesităţilor acestora, practic, CMS-ul corvetelor va avea mai puţine module decât cel pentru fregate.
Armamentul corvetelor va consta într-un tun de 57 mm, opt rachete anti-navă în două lansatoare cvadruple, un sistem Sea Ram cu 11 rachete, bazat pe sistemul Phalanx şi două lansatoare de torpile. Armamentul va fi completat de două tunuri de 25-30 mm, cu tragere rapidă.
Radarul principal va fi unul 3D, mai ieftin decât cel amplasat pe fregate, însă achiziţionat de la acelaşi producător. Radarul de iluminare va fi acelaşi pe fregate şi corvete, la fel şi contramăsurile. Numărul lor va putea fi diferit, totuşi, având în vedere rolul diferit al navelor.
Spaţiul multifuncţional va putea fi folosit pentru lansarea de RHIB, sonar tractat sau drone acvatice sau subacvatice, astfel încât nava să poată fi folosită atât în lupta împotriva submarinelor cât şi în lupta împotriva minelor.
Elicopterul operat va fi o drona, preferabil un MQ-8C Fire Scout.
Evident, în ceea ce priveşte corveta „clasică”, un alt competitor poate fi corveta de clasă Abu Dhabi, despre care de altfel am mai vorbit. Aşa cum spuneam mai demult, avem două şantiere navale în ţară – Vard şi Damen, cu un portofoliu foarte bogat. Câteva caracteristici tehnice:
- Lungime: 88,40 m
- Lăţime: 12,20 m
- Pescaj: 4,6 m
- Deplasament maxim: 1 620 t
- Viteza maximă: >25 Nd
- Autonomie: 3000 Mm@14 Nd
- Echipaj: 70 oameni
- Propulsie diesel: 2 X 7000 Kw
Corveta de clasă „Abu Dhabi” Sursa foto: Fincantieri
Armamentul va fi acelaşi, indiferent de platforma aleasă. Ceea ce ar trebui să primeze ar trebui să fie cel mai bun raport performanţă vs. preţ, atât timp cât se încadrează în buget.
Corveta „atipică”
Corvetele „atipice” sunt de fapt modelul Crossover 131 Combatant din portofoliul celor de la Damen. Navele au o lungime de 131 m, o lăţime de 19,6 m la un deplasament de 5 300 to. Viteza este de 28 Nd iar nava are un echipaj de bază de 108 până la 125 de persoane.
Capabilităţi Crossover 131 Combatant Sursa foto: Damen
Deși vor fi înarmate la fel ca celelalte patru corvete, aceste nave vor fi în esență nave-mamă. Capabilitățile și modularitatea lor rezultă cu prisosinţă din imaginea de mai sus.
Astfel, în timp ce armamentul ambarcat va fi acelaşi ca în cazul corvetelor „clasice”, cele „atipice” vor putea opera toate tipurile de drone – aeriene, de suprafaţă, subacvatice, vor putea realimenta cu provizii, muniţie sau combustibil celelalte nave ale flotei sau vor putea servi ca nave de suport pentru puşcaşii marini.
Nu am insistat asupra armamentului ce ar trebui să fie ales. Este o alegere delicată, ce ţine cont, pe lângă performanţele intrinseci, de relaţiile politice sau de investiţiile industriale asociate. De aceea am evitat să menţionez un anume tip de rachetă sau altul. Totuşi, în cazul corvetelor, consider ca Ram ar trebui să fie o prezenţă constantă, fie în lansatorul Sea Ram, cu 11 rachete, fie în lansatorul Mk 49 cu 21 de rachete.
Proiecte similare, realismul bugetului propus
Pentru scepticii bugetului, o să dau ca exemplu programul corvetelor de clasă „Khareef”, bazat pe o corvetă produsă de BAE Systems şi derivată din OPV-urile de clasă „River” Batch 2, cele trei unităţi fiind comandate de Oman în ianuarie 2007 contra sumei de 400 000 000 lire sterline sau 650 000 000 USD. Navele au un deplasament de 2 660 to şi sunt echipate cu un radar Thales Smart S Mk2 3D, CMS Tacticos, opt rachete Exocet MM40 Block 3, 12 rachete VL Mica, tun de 76 mm şi două tunuri de 30 mm. Au helipad şi hangar pentru un elicopter mediu. Cu excepţia lansatoarelor de torpile sunt similare cu corvetele propuse în acest articol.
Corveta de clasă „Khareef” Sursa foto: wikipedia
Am actualizat suma de 650 000 000 USD de la nivelul 2007 la nivelul 2018 rezultând aproximativ 787 000 000 USD sau aproximativ 262 000 000 USD pentru fiecare unitate a clasei „Khareef”, inclusiv armamentul, instruirea echipajelor şi suportul logistic iniţial. Deci se poate.
Resurse umane
În ceea ce privește impactul achizițiilor propuse asupra resursei umane, am calculat un minim actual bazat pe informațiile dispobile pe site-ul Forțelor Navale Române (cele trei fregate, patru corvete ”Tetal”, cele trei NPR-uri, navele logistice) rezultând un număr actual de 1 398 de oameni. Pentru cele șase fregate și șase corvete propuse în aceste articole, considerând alegerea proiectului ”Arrowhead 140/Iver Huitfeldt” și a corvetelor de la Damen a rezultat un minim necesar de 1 484 oameni, rezultând o diferență în plus de numai 86 de oameni.
Va urma
Nicolae Hariuc
(medie: 5,00 din 5)
Încarc...
Surse:
https://www.naval-technology.com/projects/khareef-class/
https://en.wikipedia.org/wiki/Khareef-class_corvette
https://www.baesystems.com/en/product/corvettes
https://www.fincantieri.com/en/products-and-services/naval-vessels/abu-dhabi-class/
https://products.damen.com/en/ranges/sigma-frigate-and-corvette/sigma-corvette-8313
https://products.damen.com/en/ranges/crossover/crossover-139cf
Incep sa cred ca am o influenta nefasta supra ta. 🙂
Eu „m-am limitat” doar la 6 bucati corvete-grele/fregate-usoare de tip Formidable (3200+ tone)…care sa inlocuiasca actuala cerinta de noi:
– 4 corvete-grele/fregate-usoare de 2500 tone;
– 2 fregate de vreo 5000-6000 de tone (mai tarziu…la sfantu-asteapta, ca sa inlocuiasca Type22).
Celor 6 „Formidable-ish class multifunctionale/multirol” li se pot alatura mai tarziu zvarlugi „dedicate” Sigma FastAttack Combatants intre 700/750 si 900 tone cu lungimile de 59, 66 si 73 de metri (5910, 6610, 7310)…Buyan-M sunt cam la 950 de tone.
_______________________
Ceea ce insa ma surprinde – si nu sunt de acord cu propunerea – in articolul tau sunt aceste XO Crossover.
De ce? Pentru ca posibilitatile cu XO sunt mult mai variate decat doar „limitarea” la 131 Combatant de 5300 de tone. Cred ca cei de la Damen pot face o clasa „combatant” si din 115 „Security” de 4500 de tone, de exemplu. Spatiul interior e imens.
Spui in primul articol ca „flota paralela” propusa ar fi „din doua tipuri de nave, fregatele fiind componenta hi iar corvetele componenta low.” Dar eu vad mai multe clase de nave.
Daca tot ti-a atras atentia XO Crossover, atunci de ce nu am incerca sa ne axam exclusiv pe variantele propuse sau chiar sa propunem noi firmei Damen alte variante?
Cand te referi la „fregate” in primul articol, vorbesti de tonaj intre 3500-4000 (chiar 4500) in stil Type 31 dar apoi propui „corvete atipice/nave-mama” in acest al doilea articol de peste 5000 de tone!
Nu ar fi mai usor sa combinam acestea apeland doar la variantele de XO Crossover?
https://products.damen.com/en/ranges/crossover
Nefasta? 🙂
Dupa cum spuneam, articolul nu trebuie luat prin raportare la actuala structura, planuri de viitor etc ci intr-o nota abstracta.
Ideea cu Crossover este destul de simpla: proliferarea dronelor din toate mediile va necesita nave-mama, iar acolo ai nevoie de spatiu. De aceea si celalalt model de corveta „ales” are mission bay in pupa, sub helipad.
In cazul Crossover, diferenta dintre „combatant” si „security” este standardul naval in sine: militar vs. comercial. Aceste nave nu vor avea niciodata capacitatea de incasare a unei fregate, nici redundanta sistemelor asa cum o are o fregata, gandita din start ca fregata.
Daca suntem de acord ca navele sunt clasificate in functie de capabilitati si nu de deplasament, atunci Crossover este o corveta: https://www.rumaniamilitary.ro/nave-celebre-episodul-5-crucisatoare-distrugatoare-fregate-corvete-opv-uri-offshore-patrol-vessel-cine-sunt-ele-si-ce-ar-trebui-sa-faca-fiecare
Alegerea unui model existent, eventual deja in serviciul altei marine, are certe avantaje vs constructia unuia nou. Pe langa bolile tineretii rezolvate deja de primul client ai si predictibilitate pe partea de exploatare si intretinere ulterioara. La asta se adauga faptul ca modificarea unui proiect necesita cheltuieli suplimentare, uneori iesind mai scump decat proiectarea de la zero.
Cat despre fregata pe care as alege-o, aia e Iver Huitfeldt care e deja pe la 5500/6000 to, parca.
Cand am scris articolul, am avut 3 lucruri in minte: buget cat mai mic, cantitate – numar de unitati – si performanta maxima vs buget alocat. Si la Iver Huitfeldt exista niste compromisuri, ca nu degeaba a iesit atat de ieftina prin comparatie cu cele norvegiene sau olandeze. Un prim compromis, si cel mai evident este renuntarea la turbina pe gaz. Dieselele, daca nu ma inseala memoria, provin de la nave comerciale s.a.m.d. Insa per ansamblu ofera performante foarte bune raportat la costul per unitate.
In rest, daca ai alte idei 🙂 poti sa scrii un articol despre ele.
Dacă tot e interesant Iver Huitfeldt, de ce nu am încerca pentru nave-mamă ceva pe linia Absalon-class tot al danezilor ?
https://en.wikipedia.org/wiki/Absalon-class_support_ship
Pai e acelasi lucru, deplasamentul e mai mare la Absalon, diferenta e ca danezii n-au santier in Romania, Damen are. Ideea e sa dam de lucru in tara, pe cat posibil.
Ideea este aceeasi: ca ne luam teapa.
In loc sa-i obligam pe rusi sa consume vaste resurse pentru simplul fapt ca am avea o flota noua, noi suntem de fapt cei care cheltuiesc aiurea.
Asa ca trebuie sa fim eficienti, asa cum spui si tu. Vom avea nevoie de ele pentru urmatorii 30 de ani.
Pentru mine asta inseamna doar doua tipuri/clase de platforme de suprafata:
– multirol, cele mari, fregatele, unde se vor duce grosul banilor;
– dedicate, cele mici, corvetele/fast attack.
1- Cele multirol vor fi o singura clasa intre 3200-4000 de tone maxim. Nu-i vad pe rusi sa mearga peste 4000 de tone in Marea Neagra, acest lucru reiese clar din faptul ca ii intereseaza fregatele Admiral Grigorovich. Inca nu-i vad cu clasa Admiral Gorshkov spre 5400 de tone decat in Flota de Nord.
Caracteristica de a fi „multirol” este aceeasi: elicopterul ambarcat, ceea ce automat inseamna atat helipadul cat si hangarul.
Tun, RAM, VLSuri pentru Self-Defense si Tactical (cu posibilitatea clara de fapt de a avea Strike care sa fie si capabil Tactical). Torpile, rachete antinava, sonar in chila, sonar tractat, elicopter, UAV si USV. Astea fiind cele importante.
Ar mai fi problema cu privire la nava/nave logistice, dar pana in 4000 de tone poti sa ai asa ceva (de fapt asta si avem la ora actuala). Ceea ce insa ridica tonajul si deci clasa navei peste 5000 de tone este posibilitatea „landingcraft”/suport pentru puscasii/infanteristii marini; adica ne hotaram ca TOATE aceste nave/platforme „multirol” sa fie din seria XO Crossover. Eu insa nu-s de acord cu acest tonaj care tinde spre 5500.
2- Cele dedicate vor fi o clasa de corvete in jur de 900-1000 de tone
Caracteristica principala care le diferentiaza de cele multirol este lipsa helipadului (si se intelege si a hangarului).
Asta inseamna ca vor avea tun, VLS Self-Defense, torpile.
La care adaugam pe puntea din pupa, in functie de „dedicatie”:
– rachete antinava 2×2 sau 4×2;
– un VLS Strike pentru rachete de croaziera (indiferent ca sunt surface sau antinava) sau Tactical;
– in caz de decizie de a nu merge pe „Vertical”, acest VLS poate fi inlocuit cu container specializat Orizontal, care poate avea capacitatea de elevatie;
– dragor maritim;
– puitor de mine;
– as mai adauga si OPV (dand exemplu Stefan cel Mare MAI 0201 – ex MAI 1105, dau din nou linkul cu turul virtual pentru a se observa spatiul la aceasta clasa: http://www.panpics.nl/klanthosting/damen/opv950_web_short/flash/TourWeaver_Project36_web_short.html
Asta-i tot.
Asta trebuie sa facem. Putem discuta daca in loc de 900-1000 de tone la „dedicate” sa avem de fapt undeva la 1500 de tone…sau daca in loc de 3200-4000 sa mergem de fapt cu variantele XO Crossover de la 4500 la 5600…dar ideea este aceeasi: numai aceste doua tipuri de clase (si variantele lor aferente).
Nu ne putem permite un bazar indian ci avem nevoie de „commonality”.
Si trebuie sa le avem in multipli de 3 (3 bucati sau 6..sau poate chiar 9…la cele mici), tocmai pentru a mentine o disponibilitate ridicata de lupta/suport.
Nu stiu ce altceva ar trebui „sa reinventam”.
Dupa cum spunea si Iulian, flota mea paralela in statul meu paralel. 🙂 Nu incerc sa-ti impun o idee cu care nu pari sa fii de acord. 🙂
Cateva observatii am:
1) nu stiu unde vezi tu bazarul indian… Navele vor avea acelasi tip de propulsie, aceleasi instalatii auxiliare, acelasi CMS, aceeasi senzori, acelasi armament. Vor opera aceleasi elicoptere/aceleasi drone. Asta inseamna „commonality” la o nava, nu coca navei.
2) in secolul 21, o nava fara elicopter organic se autolimiteaza la proprii senzori. Nu conteaza ce armament ai la bord daca senzorii nu-ti permit sa-l folosesti eficient. E ca atunci cand ai o racheta AN cu raza de 300 km dar o ai degeaba pentru ca senzorii tai nu vad decat la 50 km.
3) deplasamentul mai mare are mai multe avantaje decat dezavantaje: calitati nautice superioare, spatiu mai mare, pe scurt are un potential de dezvoltare si actualizare ulterioara superioare unei nave mici.
Nicolae, cred ca ar trebui sa postezi integral pe site articolul scris de viceamiralul Scodrea in 1914, cel despre care ai vorbit in RNHS, opinia acestui ,,lup de mare” este valabila si in anul de gratie 2019
Pentru cei interesati, iaca: https://rnhs.info/personalitati-viceamiral-vasile-scodrea/
Ce misto sunt corvetele alea cross over …
Olandezii stiu sa faca chestii destepte.
acwele nave mama sunt oare absolut necesare? pt ca niciodata nu vom avea bugetul dorit, si mereu vom fi in inferioritate in Marea neagra.
Si mai ales, principalul nostru inamic este conventia de la Montreux, pt ca nu putem primi intariri NATO care sa stea la Constanta sau in Bulgaria la Burgas. Deci astfel de nave ar fi vulnerabile prin marime.
Eu as prefera nave mai mici si inarmate in sistemul israelian, cu tot ce se poate. 3 corvete si 4-5 fast attack tot de la Damen si apoi 3 submarine
Fiecare este liber sa prefere ce doreste! 🙂
Marimea nu inseamna vulnerabilitate per se, este una din chestiunile pe care am incercat sa le combat aici pe site fara prea mult succes insa…
Bugetul nu este atat de mare: fregatele si corvetele ar costa „bugetul” 3,6 miliarde (cam cat am dat pe Patriot) si va asigura capabilitati reale la Marea Neagra.
O fregata in patrulare va putea institui o zona de tip AD/A2 (ca tot e la moda termenul), mobila, pe langa cea de avertizare timpurie. Practic vei avea o baterie AA mobila… 🙂
Nu sunt fanul conceptului naval israelian. Am tot explicat de ce, asa ca te rog sa ma ierti daca nu mai repet iar. 🙂
„practic vei avea o baterie aa mobila”. mobila si al naibii de costisitoare.deja „altetele” costa(conform datelor englezilor pe anul financiar 2010-2011)vreo 40-50 mil.$/an.si extrem de vulnerabila in momentul in care s-ar apropia de limita ZEE(adica la vreo 200km de tarm).repet,in momentul in care limita apelor teritoriale este la 12 nm iar cea a ZEE intre 50-120 nm nu prea ai ce sa faci cu nave cu capabilitati „blue waters”.razboiul naval al sec. 21 va fi total diferit de ce stim noi.inamicul(rusii) nu isi va mai trimite navele de suprafata si sub-urile in apropierea apelor teritoriale ptr bombardamente cu artileria grea sau ptr blocarea cailor maritime si nici nu va ataca tinte in teritoriu cu avioane de bombardament.toate astea vor putea fi executate de la sute de km distanta cu lacm-uri biryuza,si rachete AN kalibr lansate inclusiv de pe cele 6 sub-uri varshavyanka,sau cu tbm-uri iskander lansate din pen. crimeea.cum vanezi cu o corveta sigma un sub 636 care iti ataca navele cu rachete 3m54k din largul yaltei?te duci dupa el acolo?
Armamentul este scump: si la cumparat si la operat. Nu stiu la ce „altete” te referi, probabil la distrugatoarele Type 45 Daring… Fregatele tip Iver Huitfeldt vor fi mai ieftin de operat decat distrugatoarele britanice.
Fara a avea pretentia ca stiu cum va arata razboiul viitorului incerc sa-mi folosesc logica si sa ma uit cum se procedeaza acum:
1) Rusii vor cauta sa te surprinda si sa-ti scada capacitatea de reactie, Kilo-urile urmand sa se apropie cat mai mult de tinta. Asa ca le vei vana in propriul ZEE.
2) A doua este ca navele, pe langa capacitatea de avertizare timpurie, sunt dotate astfel incat sa dea jos rachetele de croaziera in egala masura cu avioanele. Asta-i ratiunea lor. Balisticele vor ramane in sarcina Patriot.
„altetele” sunt opv-urile type22 de le avem in dotare.probabil orice este mai ieftin de operat decat type22(care au idioata aia de propulsie COGOG)dar ce sa vezi noi avem doar copaile alea.in privinta rusilor te contrazic. cand ai pe fiecare sub 636 cate 4 rachete AN 3m54 k cu raza intre 450-650 km si viteza finala de 950m/s pe care le poti lansa din imersiune inseamna ca esti un pic dement sa te apropii la mai putin de 200nm de tarmul romanesc.ce capacitate de reactie poti sa ai impotriva unor rachete lansate din imersiune cu o amprenta radar f. mica si care zboara la cativa metri de suprf. marii?nave romanesti la mai mult de 100nm distanta de tarm inseamna atac combinat impotriva lor cu rachete AN de pe bateriile de coasta(oniks,kh-35),sub-urile 636 si noua escadrila mig-31 cu kinzhal(stiu ca tu nu crezi in ele).adica niste bani aruncati pe geam.plus,cel mai important,vieti pierdute inutil.
1) Am tot spus, articolul trebuie vazut la modul abstract, fara nicio legatura cu ce se intampla/avem acum.
2) Daca ataca tinte fixe pot sa traga rachetele alea si de pe fata nevazuta a lunii, dar ca sa-ti scada capacitatea de reactie vor trage de la cea mai mica distanta posibila.
3) Pe langa radarele OTH pe care le avem, trimiterea unei fregate in dispozitiv avansat te va ajuta sa afli mai repede ca vine ceva spre tine presupunand ca trag pe deasupra MN. Pe mare nu ai obstacole ca pe sol ca sa vezi greu, totul e plat.
4) ca sa traga in tine de pe fata nevazuta a lunii, ca asta a mai ramas sa spui, trebuie sa te vada.
5) o sa cred in Khinzhal cand o sa vad ca loveste tinta aleasa. Ca la biliard, bila x in gaura y.
pct.2 -ti-am raspuns mai jos.pct.3-daca trimiti o fregata in dispozitiv avansat(100-150nm) iti poti lua adio de la ea(o sa „vada ” prima puhoiul de rachete care vine spre ea).pct.4-daca vor sa traga de pe fata nevazuta a lunii o vor face.in comparatie cu noi au si radare aeropurtate si niste sateliti militari pe orbita .
Ma dau batut, uitasem ca rusii sunt invincibili! Cei mai cei dintre cei! 🙂
nu sunt invincibili si nici cei mai cei.dar se pregatesc ptr un razboi cu nato de vreo 70 de ani,timp in care au ajuns la un anumit nivel.sa dorim ,din orgoliu,sa egalam(sau chiar sa depasim(cu 6 fregate+6 corvete)flota ruseasca si eventual cea turceasca (aia au majoritatea navelor in mediterana si egee) este cea mai mare tampenie.ptr Dumnezeu avem 20000 km2 ZEE(penultima din MN )si 245 km de tarm ,din care 2/3 sunt gurile dunarii si lacurile razim-sinoe(practic inaccesibile).ce sa facem cu 6 fregate,6 corvete,3 npr-uri si 3 submarine in helesteul asta?
Vad ca esti adeptul capului plecat… Orgoliu? Pe bune? 🙂
Repeti obsesiv compulsiv aceleasi chestii, aproape la fiecare postare.
Ce-ai vrea, sa renuntam la armata? Ca mie mi se pare ca fix asta insinuezi: rusii sunt cei mai tari, n-are rost sa ne punem cu ei.
Ce propun eu costa cat bateriile de Patriot, probabil alta achizitie inutila avand in vedere senzationala tehnologie ruseasca. Si asigura ceea ce se cheama descurajare.
Sa asteptam sa ne apere NATO fara sa facem nimic in schimb?
Ce faci tu se cheama manipulare, iar daca nu o faci intentionat, se cheama altcumva.
Da strumpf, cred ca ai drwptare.
Ar trebui sa cedam Dobrogea Uniunii Sovieticw. Cu tot cu marina noastra, ca nu ne mai trebuie. Si cu bateriile de coasta. Si cu F16. Si cu MK.
Si asa nu putem face nimic.
Asa e bine?
nu am spus ca trebuie sa desfiintam armata sau sa cedam dobrogea.dar ptr. ce avem de facut(conform doctrinei nationale DE APARARE) ,3-4 baterii de coasta,cele doua fregate inarmate corespunzator(ca tot sunt in dotare) si 4 corvete(nu fregate) dedicate ASW si eventual ASUW sunt mai mult decat suficiente.eventual npr-urile si dragoarele modernizate(desi nu stiu cine naiba mai planteaza mine in sec.21).submarinul de ex. este o arma eminamente ofensiva.iar in situatia specifica a MN complet inutila ptr noi.in zona de vest adancimea mica il face extrem de vizibil din aer(chiar si in imersiune,din cauza asta nu o sa vedem 636.3 in ZEE romaneasca),iar in zona de est superioritatea asw a inamicului (cateva zeci de avioane si elicoptere asw si vreo 15-20 de nave dedicate asw)condamna la esec orice misiune.in primul rand trebuie sa ne gandim la exploatarea unei asemenea flote.dupa miliardele de dolari dati la achizitie ,costurile de exploatare ne vor macina bugetul anilor viitori.
@strumpf Decat sa te dai destept pe aici si sa faci propanganda pro-sovietica (de parca nu am fi orcum asaltati de trolli s.a.m.d.) mai bine ai pune mana pe o harta maritima si te-ai uita nitel pe ea inainte sa vorbesti.
Lasand la o parte ca fix asta sugerezi, adica sa desfiintam armata pen’ca superioritatea tehnologica ruseasca este coplesitoare, ia spune-mi tu mie care sunt alea zeci si sute de nave si avioane s.a.m.d. in estul Marii Negre, ce capabilitati au si cate sunt operative, nu pe hartie.
De unde stii tu, atat de precis care sunt costurile de operare ale potentialei flote propuse in acest articol? Hai, lumineaza-ne si pe noi!
Eu nu ignor Rusia si incerc sa urmaresc cu atentie ce fac, dincolo de bullshitul propagandistic, atat cat este accesibil in spatiul public. Tocmai pentru ca nu ignor Rusia propavaduiesc pe aici inarmarea armatei romane.
#rusianuesteURSS
P.S. Data viitoare, cand mai faci afirmatii din astea, dovedeste-le cu ceva surse, vin-o cu un link, ceva, altfel nu-ti mai public comentariile. N-am nimic impotriva discutiilor, dar sunt satul de admiratorii rusilor, atat timp cat nu e nimic de admirat. Cand e, e, cand nu e, nu e.
Ok.ai si tu dreptate.statul tau paralel,flota ta.in lumea reala daca vom avea 4 corvete si fregatele inarmate prin 2027 mare lucru.dar nu prea cred.visatul e liber si gratuit.
Și eu deja sting lumina și bag capul în pernă obosit fiind de “mărețe realizări sovietice” pardon, rusești dar mai ales de non-combatul prea multora…
Lăsând însă deoparte “glumele” țin să fac și eu niște remarci.
1 – eu unul nu aș renunța la elicoptere ambarcate pe corvete;
2 – și eu consider că tunurile de 57mm sunt cam mici pt corvete;
3 – nici 4 și nici 2 nu sunt multiplii de 3, iar pentru mine “legea lui 3” în privința dotării cu nave din aceiași clasă este sfântă.
Așadar, știind că mulți iubitori de muscalii mă vor combate (în primul rând cu veșnica replică a lipsei fondurilor, apoi a oamenilor sau a inutilității luptei în fața ursului), susțin faptul că cele 4 corvete “tipice” ar trebui să fie “mai vânjoase” și sau 3 sau 6, iar cele atipice… 3 în loc de două.
În rest, felicitări pentru gândurile “așternute” în articol
P.S. Hai să fim clari o dată pentru totdeauna. Promovarea ideei de inutilitate a luptei în fața celui care te atacă sau care te amenință în mod direct (în cazul nostru concret este vorba de Rusia), este un act de trădare prin ajutarea (sub orice formă) a inamicului.
Dacă acest act se naște ca urmare a unei convingeri bazate pe frică (de regulă frica de moarte a sa sau a altor persoane apropiate) înseamnă lașitate iar dacă se urmărește obținerea unui alt avantaj decât acela de asigurare a continuării propriei existențe prin punerea sub puterea și la dispoziția inamicului, se numește ticăloșie și este asimilată tot actului de trădare.
Ca să parafrazez pe cineva de pe aici… “Părerea mea”
In stransa legatura cu primul articol, ideea corvetelor e de a pune la dispozitie marinei un combatant ieftin de cumnparat si, mai ales, ieftin de intretinut. Din acest motiv corvetele pot parea… golase prin comparatie cu fregatele.
De asemeni, corvetele trebuie sa preia si sarcinile NPR-urilor si pe cele ale dragoarelor, sarcini care presupun spatiu la bord pentru drone. Cele 4 mai mici nu vor opera organic un elicopter, insa un elicopter mediu va putea folosi helipadul lor.
Tunurile de 57 sunt un avantaj pentru corvete pentru ca pot fi folosite AA mai bine decat cele de 76 si se poate lua si mai multa munitie la bord.
Cat priveste legea de 3, si 2+1 este acelasi lucru. 🙂
Cat despre „realizarile” rusesti, I have no further comments…
ce capacitate de reactie poti sa ai impotriva unor rachete lansate din imersiune cu o amprenta radar f. mica si care zboara la cativa metri de suprf. marii?
Cea data de sisteme anti(racheta care zboara cu viteza supersonica sau la la cativa metri de suprafata). D’oh.
noua escadrila mig-31 cu kinzhal(stiu ca tu nu crezi in ele)
Alo, analiza, Kh-47M2 Kinzhal e balistica si are raza de 2000 de km. Rolul lor nu prea e sa urmareasca nave. CEP de 1 metru la citeva mii de kilometri, pe traiectorie balistica? Probabil are si un decoy de kryptonita, nu?
kh-47 nu are raza de 2000km ci doar de 500-600km.diferenta este raza avionului purtator(mig-31 in acest caz).si ce sa vezi chiar rusii spun ca au conceput-o ptr distrugerea tintelor fixe sau mobile precum portavioanele.oricum astea 10 din dotarea districtului militar de sud nu cred ca vor avea treaba cu flota romaneasca.ele sunt acolo ptr ca deveselu era in afara razei de actiune a iskander din crimeea.in privinta CEP ,iskanderul(din care se zice ca provine kinzhal) il are de 5-7m.si e o racheta veche de vreo 15 ani.tot hipersonica,tot cu traiectorie semibalistica si cu aceeasi raza de actiune.
Stai linistit, le dam jos cu laserul lui Coanda… ca pe-aici ai adus nivelul discutiei.
Inca insisti ca la o raza de actiune de 500 de km ai rachetei CEP este de 1 metru? Si ca pastreaza caracteristicile si in cazul tintelor miscatoare? Serios?
Da, da, portavioane. Care stim ca sint de marimea unei vedete torpiloare si au agilitatea ei.
Pot fi sceptic?
O sa fii surprins de cat de rapid si de agil este un portavion, tinand cont de dimensiuni, bineinteles.
Nu te supara @nicolae dar calibrul tunurilor principale de pe corvetele pe care le propui pt FNRo sunt cam mici…57 mm. In ultilul timp este tendinta in fortele navale de pe mapamond sa se foloseasca din ce in ce mai mult artileria cu teava pe navele de lupta, bine nu ne intoarcem in WW2, dar uite pe Zumwalt class americanii au pus 2 tunuri de 155 mm iar italienii si francezii pe Horizon class au 2 sau 3 tunuri de 76 mm.
Ar fi bine ca pe viitoarele corvete ale FNRo sa ie tunuri de cel putin 76 mm daca nu chiar si de 100 mm. Ai propus f bine in primul episod al acestui articol ca pe viitoarele fregate noi ale FNRo sa fie tunuri de 127 mm.
@nl81, tu compari tunul propus pt o corveta de 2000-2500 tone cu tunurile distrugatoarelor de 7000 tone(clasa Horizon) ori de peste 15000 tone(clasa Zumwalt)!
Ia uite ce probleme intampina US Navy cu tunurile de 155 mm
https://www.businessinsider.com/destroyer-zumwalts-big-guns-lack-ammo-and-navy-may-just-scrap-them-2018-11
https://www.news.com.au/technology/innovation/military/us-zumwalt-stealth-destroyers-may-lose-their-guns/news-story/a9c837996520969e71affa75db70359b
Si cum vor sa rezolve problema? Cu tunul de 57 mm!
http://thedrive.com/the-war-zone/26531/navys-first-stealthy-zumwalt-class-destroyer-photographed-with-30mm-guns-fitted
tun identic cu cel montat pe navele de tip LCS clasa Independence si Freedom
Vorbeam in contextul folosirii rachetelor. Manevrabilitatea lui e irelevanta cind vorbim de lovituri cu balistice… pot manevra pentru a raspunde manevrelor lui. Asta daca trece de RIM-161/SM-3 ale escortei.
nu am spus eu ca are CEP 1m.am spus ca iskander(mai veche cu 15 ani) are la aceeasi raza de actiune 5-7m.am o intrebare: ai auzit de pershing2 ? o IRBM americana de acum 40 de ani care la o raza de actiune de 1770km avea o CEP de 30m,in mare parte datorita unui focos de tip MARV hipersonic dotat cu sistem de ghidare DSMAC(cam cum este iskander).pe aia ii crezi cand iti spun ca aveau acum aproape 1/2 de secol asa ceva?daca da,de ce sua putea acum multi ani sa detina rachete hipersonice manevrabile si rusii ,in zilele noastre nu pot?
Omiti aspecte importante:
– La Pershing 2 era de 30 de metri, cu steluta. Adica in conditii ideale.
– Compari o IRBM cu o SRBM, din ere diferite.
– La focoasele nucleare CEP de sub 100-200 de metri e irelevanta.
– Manevrabilitatea aia superioara, aleatoare, la viteze hipersonice, cu pastrarea preciziei pare a fi propaganda.
Sint citeva butoane care lucreaza impreuna – invirti un buton, apare o influenta majora asupra celorlalte elemente. Nu poti da toate butoanele la maxim, pastrind toate performantele.
Adica americanii mancau rahat cu polonicul cand laudau performantele armamentului lor?super tare!oare acum de ce trebuie sa ii credem(f-35,patriot,etc.) mai ales ca dam niste miliarde bune pe el?
Ca sa vezi. Daca tratez toate informatiile in acelasi fel, problema e tot la mine.
Intrebarea este de ce ar trebui sa cred tot ce spun
sovieticiirusii? De ce sa cred teoria invincibilitatii si superioritatiisovieticeruse?De ce tu insisti si propagi constant asta? Sustii ca nu are rost sa facem nimic. Teze folosite peste tot de propaganda si trompetele noii URSS.
apropo de elementul surpriza,daca ai un sub de 300-400mil.$ il risti in ideea de a surprinde inamicul sau iti lansezi cele 4 rachete in conditii de siguranta sa poti folosi sub-ul si alta data?in primul caz ai sanse mari sa il pierzi(chiar daca scufunzi si o nava inamica).in al doilea,chiar daca toate rachetele rateaza ai sub-ul intreg sa incerci in alta zi.
„Balisticele vor ramane in sarcina Patriot.”
Amu’ si unele dintre rachetele rusesti antinava, mai ales cele (hi)supersonice, vin pe o traiectorie aproape balistica…
Pai da, ca inca n-au facut una de croaziera hipersonica. Iar cu alea balistice lovind o tinta mobila inca n-am vazut nimic si nu cred c-ar fi ratat momentul pentru putina propaganda.
Da, cu alea balistice lovesc o tinta mobila cu focos nuclear. CEP 2km, dar nu conteaza. Era cu steluta, la finalul brosurii. 🙂
Salut ! Vulnerabilitate datorata marimii ?? Crezi ca poti scufunda de 2x mai usor o nava de 130 m decat una de 80 ?
HNoMS Helge Ingstad avea 134 de metri… 😉
Si un echipaj in vacanta… 🙂 Chiar sunt curios cum se va termina saga nibelungilor.
Hmmm, miros inca o functie de contraamiral de flotila in structura RO Navy.
Mda, unul la fel de virtual ca si propunerea din aceste articole… 🙂
Pai dragul meu domn Nicolae, astia va preia ideea fara probleme. Cand a oprit lipsa tehnicii pe roman sa fie inventiv si creativ?
Mda… romanisme.
Other the this, fain articolul, multumita tie sunt mai aproape si eu de mare. Intr-o lume ideala eram „mariner”.
Me too…
Daca tot vorbim de lumi ideale, eu eram capitan comandor deja pe un submarin. Sunt fascinat de tipul ala de nave si lupii de mare in special unul pe a carui nume nu am voie sa-l pronunt ca a fost on the wrong side of the force. Anticipez oare partea a III-a din articol ?
Partea a III-a e cu drone. 🙂 De toate felurile, deci si submarine.
Iti dau eu dispensa, la care lup de mare te referi? 🙂
Dupa ce am vizitat submarine am concluzionat ca n-am psihicul necesar. Prefer sa ma zdruncine la suprafata! 🙂
Nicolae, in urmatoarele parti o sa acoperi si partea cu dragoare / vanatoare de mine si NPR-uri? Ca sa nu carcotesc in gol 🙂
Hmm, tu esti mereu cu carcotitul. 🙂
Nu mai exista NPR-uri in structura asa cum am gandit-o eu, ai suficiente rachete AN pe cele 12 nave.
Ideea cu mission bay la corvete si cu Crossover-ul este ca vor putea face si dragaj cu dronele de la bord. Actualul concept de deminare are in mijloc o nava-mama si o pleiada de drone pentru activitatea in sine.
Nu vor mai exista dragoare asa cum sunt acum, corvetele vor acoperi misiunea de deminare.
Urmatoarea parte si ultima este despre drone si va fi scrisa de Iulian sub „atenta mea supraveghere” 🙂 🙂 🙂
Asa ca poti incepe sa carcotesti! 🙂
” tu esti mereu cu carcotitul”
stai, ca eu inca nu am comentat 🙂
Bucurosi le-om duce toate… 🙂
Sunt mai degraba de acord cu ce zice Mihaeanu, adica niste corvete mai micutze (daca tot ne umplem de fregate 🙂 ), mai spre OPV-uri, dar macar cu helipad.
Cat despre Crossover, daca tot ne jucam de-a infanteria marina, m-ar interesa si puntea aia + hangarul, sa poata opera macar 4 elicoptere din clasa Viper/Huey/Blackhawk, adica macar 2 la hangar si 2 pe punte. Incet-incet ne apropiem de mini-Mistral 🙂
Astept de la Iulian NPR-uri cat incape, ca eu am mai dat exemple de tot felul de ciudatenii pe aici…
https://www.rumaniamilitary.ro/offshore-patrol-vessel
https://www.rumaniamilitary.ro/contract-al-royal-navy-pentru-nava-de-patrulare-costiera
Apropos de alea mici ale lui Razvan, va mai amintiti de configuratia asta RAM + MICA: SIGMA Naval Patrol 6609 si doar 639 tone ? 🙂
https://www.rumaniamilitary.ro/damen-shipyard-a-prezentat-sigma-6110-corvette-la-navdex-2017
eh, si astea mici, pentru swarm-attack:
https://www.rumaniamilitary.ro/ce-mai-face-stiletto
https://www.rumaniamilitary.ro/super-fast-stealth-attack-boat
Swarm attack e pentru proximitate. Ori nu vad cazul in situatia aceasta. 🙂
Sa mor io daca va inteleg apetenta asta pentru nave mici… 🙂
Nu-s nici atat de mici incat sa treaca pe sub radar, nici atat de mari cat sa ofere capabilitati reale sau loc pentru dezvoltari ulterioare. Exista mai multe dezavantaje decat avantaje si nu cred ca mi-ati oferit pana acum argumente convingatoare in favoarea lor.
Ai o poza in articol cu capabilitatile Crossover. Nu mi se pare ca te apropii de Mistral absolut deloc, nici ca rol, nici ca deplasament sau capabilitati vizate.
Altfel, e dreptul fiecaruia sa aiba propria parere. 🙂
am zis mini-Mistral parca, adica tot „mic” 🙂
Din poza aia parca is numa’ 2 elicoptere grele (+10 tone), nu?
Aici spune 2x medium in hangar iar pista tine un heavy:
https://products.damen.com/-/media/Products/Images/Clusters-groups/Naval/Crossover/Documents/Leaflet_CrossOver_Range.pdf
https://products.damen.com/-/media/Products/Images/Clusters-groups/Naval/Crossover/Documents/Product-Sheet_CrossOver_Range_02_2014.pdf
vad si un XO 131 A (Amphibious) alaturi de un 137 Fast
http://www.navyrecognition.com/images/stories/middle_east/qatar/exhibition/DIMDEX_2014/news/CROSSOVER_ultimate_mission_modular_naval_concept_at_DIMDEX_2014_Doha_Qatar_640_002.jpg
Da, asa mi s-a parut si mie. Ideea este sa nu o vezi ca pe o nava de desant ci ca pe o nava-mama pentru drone.
@nicolae Geniala trasnaie asta cu dronele si cate modele ar merge pe ea mama, mama…
Multumesc pentru detalii, problema e ca raspunsul tau nu prea mai lasa loc de carcoteli 🙂
Ma gandisem in primul rand la partea de resurse umane, ca aici iei oamenii de pe toate navele, si daca mai adaugai apoi alte nave, trebuia suplimentat si numarul de oameni necesari.
Oscilez intre cele doua corvete atipice si un numar crescut de NPR + 2 vanatoare de mine de talie mai mica. Tind totusi sa iti dau dreptate pentru ca pana la urma, in configuratia propusa de tine, am avea 12 (6+4+2) „tinte” majore pentru inamic un numar suficiet de mare astfel incat chiar daca sa spunem 25% sunt pierdute intr-un atac masiv cu rachete, raman suficiente pentru a returna „atentia”. Pe de alta parte NPR/FAB desi ajuta la divizarea atentiei inamicului, sunt dependente de navele mai mari pentru protecite AA si probabil antisubmarin, si deasemenea pentru tiruri la distante lungi presupun ca au nevoie de date furnizate de navele mai mari din flota (nu stiu care ar fi raza unui radar de pe NPR). Concluzia ar fi ca ai avea mai putine nave mari, si odata ca ele sunt scoase din lupta, NPR-urile pierd din capacitatea combativa.
In alta ordine de idei, 12 nave in configuratia descrisa de tine ar asigura un nivel considerabil de redundanta ar permite un control real cel putin asupra treimii vestice a Marii Negre, spre marele necaz al fratelui de la rasarit.
Legat de buget, nu mi se pare chiar de neatins, in conditiile in care PIB-ul Romaniei a crescut considerabil in ultimii ani, si probabil ba creste in continuare, chiar daca ritmul va mai varia. Si ca sa inchei intr-o nota optimista, daca chiar vor semna contractul cu cele 4 corvete, ar fi un inceput bun pentru flota descrisa de tine, in locul celor 4 8313, ducand bugetul propus de tine pe la 3.8 mld in loc de 3.6. Intins pe 10-12 ani, mi se pare perfect realizabil.
Deci felicitari, pe mine m-ai convins. 🙂
Multumesc! 🙂
Nu uita ca mai este si partea a III-a de care se ocupa Iulian, asa ca NPR-urile alea s-ar putea sa apara in alte forme… 😉
Cu ajutorul unui Scout se mareste raza de detectie peste orizont, plus ca Scout poate dirija racheta lansata de nava catre tinta descoperita.
Am constringeri de buget si dupa 4 fregate si 6 corvete am ramas cu bani de doua caiace. 🙂
Bugetul este negociabil! 🙂
Aaaa, spune asa. Sa fie atunci achizitii.
Si da si nu NPR-urile sunt inca folosite de foarte multe marine ale lumii si mai exista si + in mod normal NPR-urile foloesc date de la UAV-uri de patrulare cu baza la sol sau chiar pe acele nave.
Teoretic NPR-urile pot sa atace tinte furisandu-se pe langa navele comerciale in prima faza a conflictului si abia atunci dupa ce lovesc sa se foloseasca de viteza pentru a fugi din calea valului de raspuns.
Apoi aviatia proprie poate asigura daca ar fi performanta acoperirea lor acolo unde este necesar.
Daca ne uitam la Hamina class o sa observam ca este tot un fel de NPR si radarul este suficient de evoluat apoi pescajul iti permite sa le camuflezi in zona Deltei Dunarii deci inca au viitor.
Foarte adevarat, de aceea am si stat destul de mult pe ganduri daca „sa aprob” optiunea lui Nicolae, sau sa sustin NPR urile. Ce minusuri vad la NPR-uri (plusurile le-ai punctat foarte corect):
– tot teoretic, intr-un eventual conflict cu Rusia, Romania nu va fi statul agresor, deci tactica mascari dupa nave comerciale in vederea unui atac surpriza nu cred ca ar putea fi aplicata. dupa declansarea conflictului, o astfel de tactica ar avea sanse spre 0 (nu stiu cate nave comerciale s-ar mai risca sa treaca pin Marea Neagra, si daca da, sunt sanse mari sa te dea de gol la rusi, macar de frica)
– vitatlitatea navei (sau nescufundabilitate sau „survivability) Daca o fregata si chiar o corveta mai au sanse sa reziste la una sau poate chiar 2 lovituri directe, un NPR va fi apropae sigur distrus la prima lovitura
– disponibilitate: nu pot fi folosite in conditii meteo mai grele, conditii la care fregatele sau corvetel vor putea face fata
– AA: acoperirea cu aviatia l-a sol are 2 minusuri: o celula patruland prin zona va atrage atentia asupra acelei zone si nu prea poate face nimic impotriva rachetelor antinava (am plecat de la presupunerea ca in statul paralel al lui Nicolae exista destule avioane si pentru acoperirea navelor, nu jalea din realitate)
– nu in ultimul rand, NPR-urile mi se par mai potrivite pentru defensiva; daca vrem sa si iesim din coltul nostru de mare, avem nevoie de nave mai puternice, implicit mai mari.
Cam asa vad eu lucrurile
Recitind ce am scris, am remarcat o greseala de clasa a doua 🙁 Rog a se citi aviatia de la sol , in nici un caz „l-a”.
Corect in ceea ce priveste conceptul de nava-mama! Desi am postat si pe PSR, repostez si aici propunerea celor de la Imtech Belgia – Damen Olanda pt MCM: nava-mama cu drone subacvatice si aeriene
http://www.navyrecognition.com/index.php/news/defence-news/2019/february/6836-belgian-dutch-mcm-damen-schelde-unveiled-its-solutions.html
Mă bag și eu puțin… Aș păstra 3 sau 6 NOR-uri cu câte 4-8 AN așa, pentru dureri de cap pt Ivan.
Mici, rapide, ieftine, echipaj redus – asta așa, pentru cei care susțin ba că nu avem bani, ba că nu avem oameni, ba că nu are rost…
Scuze, nu NOR ci NPR
Si eu i-am propus – in calitate de consultant – sa cumpere nave modulare (mai exact ceva in genul OPV 950 sau OPV 1800 de la Damen, dar cu posibilitatea de echipare modulara – a la Stan Flex ale Danemarcei). Toate ale MApN, misiunile de patrulare in Marea Neagra fiind sub comanda MAI. N-a vrut.
StanFlex 300 este in imaginea de mai jos:
OPVurile Damen de care spuneam:
N-am vrut, asa e! 🙂 O sa incerc sa raspund si de ce, diseara.
Nu arat cu degetul, imi clarific pozitia 🙂 Am fost doar consultant.
Nu e nevoie de raspuns – statul tau paralel, flota ta paralela. 😛 Fiecare cu ratustele lui, in cadita lui.
Imi place ideea cu Crossover 131 Combatant. Este foarte util ca suport pentru celelalte nave+ ca ofera capacitatea (e drept destul de limitata) pentru debarcari ale infanteriei marine. In materie de armament cred ca tunul de 127/64 mm Otobreda nu ar trebui sa lipseasca, la fel si pe fregate (aici de vazut daca se incadreaza in buget).
Daca celor 12 nave li se alatura sistemele de coasta AN, drone, avioane de patrulare si lupta antisubmarin, vreo 3 submarine, F-16 inarmate cu rachete antinava… s-ar schimba balanta de putere in MN.
Fregatele sunt prevazute cu tun de 127, la corvete mi se pare mai avantajos cel de 57 mm, poate fi folosit destul de bine in rol AA.
La corvete clasice sunt de acord ca nu are rost sa pui tun de 127. Ma refeream doar la Crossover (corveta atipica)+ fregate.
Nu uitasem ca ai prevazut tun de 127, dar am eu o preferinta pentru 127/64 de la Otobreda fata de cel de la BAE si vroiam sa punctez asta 🙂
S-a punctat! 🙂
in sfarsit un articol despre corvete unde cineva alege…corvete.sigma 8313(chiar si 9113) si abu dhabi chiar sunt corvete.sigma 10514 este fregata.sau cel putin asa sustine producatorul damen pe site-ul propriu.nu prea stiu ce vrei sa faci cu acel crossover.este un fel de combinatie intre o landing platform dock si o nava de lupta.ce sa facem cu ea?ne pregatim de desant maritim in crimeea?daca da ,am o veste proasta.nu prea o sa ne iasa.
Nu este pentru desant in Crimeea… 🙂 Este nava-mama pentru drone, face realimentari/aprovizionari pe mare, pot interveni in caz de dezastre s.a.m.d.
Dar sunt bune si pentru puscasii marini, macar vor avea cu ce sa se antreneze.
Desantul nu trebuie sa-l faci in Crimeea, ci, in posibile scenarii de razboi s-ar putea sa faci prin limanele din Bugeac, gurile Dunarii si chiar propriu litoral.
Ne trebuie aceasta capabilitate. De aceea batalionul 307 s-a modificat in Regiment. Creste numarul de infanteristi marini, sper…. nu doar functi
faci realimentari/aprovizionari pe mare cand ai o flota de blue water care opereaza la mii de km distanta de baze.cand navele tale sunt la 150-200km de port(5-6 ore de mars la vit. de croaziera)nu bagi peste 1/2 miliard euro in nave care sa duca niste drone sau pe care isi „fac mana” puscasii marini(circa si ceva un batalion).
1) Rolul principal este de nava mama pentru drone, rolul secundar este de realimentare;
2) Este bine sa ai si aceasta capabilitate, uneori n-ai timp sa dai o fuga pana-n port. In plus, locul navelor este pe mare, nu in port, unde sunt vulnerabile.
Pe linkul de wiki cu list of romanian forces equipment (https://en.wikipedia.org/wiki/Equipment_of_the_Romanian_Armed_Forces) zice la sectiunea Leoparzi si alte vise umede ca sa citez pe cineva de aici ca „The Romanian Navy has chosen the Sigma 10514 design of Damen, to be built at one of their shipyards in Romania. The deal was reported to be 1.6 billion euros worth, but the contract was postponed after the french Naval Group (the other competitor for the contract) appealed the decision. ”
Acum nush exact cat de liberalizata e scrierea pe wiki, dar oare cine o fi pus asta?
Oricine, asta e farmecul si blestemul wiki. Oricum, la sfarsitul lui 2016, inceputul lui 2017 stirea era chiar corecta, asta se alesese si atat era valoarea contractului. Lucrurile s-au mai schimbat intre timp, daca vrei poti corecta / completa chiar tu pe wikipedia.
Discutia este off-topic, te rog sa te opresti aici. Avem rubrica Permiteti sa raportez pentru asta.
Si ca sa incheiem, respunsul la intrebarea ta este oricine.
In „lumea mea paralela” forta navala de descurajare ac trebui sa fie in ordinea prioritatilor:
5-7 submarine.
Baterii de coasta cu minim 200 km raza de actiune si 120 150 de rachete stoc.
Umbrela Patriot. Nu pe toata lungimea litoralului acolo unde vrem noi.
8-12 NPR clasa 500 – 800 de tone.
Cu ceva de genu asta I-ai descuraja cu adevarat pe rusi.
eu as pune minim 300km raza de actiune. Acum exista rachete cu raza lunga – Harpoon Block II + ER si RBS15 MK4 – de ce sa ia cineva in ziua de azi unele care merg mai putin?
e bine sa mearga cat mai mult, ideal ar fi chiar pana la Sevastopol sa le nimeresti in port.
ce e drept, nu stiu cum ar primi rusii stirea asta ca ne luam rachete cu raza lunga. s-ar putea sa ne ia la ochi.
Oricum ne-au luat la ochi din cauza lansatoarelor vls mk 41 montate la Deveselu!?
Trump va desfiinta Deveselu dupa urmatoarele negocieri cu Putin pe noul tratat de reducere a armelor nucleare.
Dragnea si PSD au trecut deja in tabara lui Putin de vreun an. Rusii nu mai au motive sa fie suparati pe noi.
Rachete care sa bata pana la ei nu cred ca le-ar conveni insa. Probabil o sa luam Harpoon second hand din 1980 sau Marte cu raza de 25km, ca sa nu deranjeze prea mult.
Tocmai pt ca Deveselu va desfiintata americanii isi cresc investitiile in infrastructura militara din Romania…
Sa nu devenim ridicoli.
https://www.fbo.gov/index?s=opportunity&mode=form&id=b020b08f4340e74b3f037dd819e00b82&tab=core&_cview=0
Faptul ca isi fac o rampa de descarcare la MK nu inseamna nimic privind scutul. Acolo au alte treburi cu trupele care se rotesc pentru exercitii, au nevoie de logistica si vor mai face lucrari.
Rusii vor scutul scos de la noi. Urmeaza negocierile pentru noul tratat dintre ei si americani si asta e unul din punctele care se vor negocia, nu se stie ce va iesi. Daca apuca sa faca Trump negocierile astea, adio scut!
Va mai fi unul, in nord-eestul Europei.
Offtopic!
Pe langa cost ce orizont de timp e luat in calcul pentru viziunea ta asupra flotei „paralele” ?
In jur de 10 – 12 ani pentru tot, inclusiv partea a III-a care inca nu a aparut… 🙂
Este realizabil dar presupune un efort bugetar mai mare. Important este sa ai planul facut de la bun inceput pentru a avea sistemele comune pe toate navele, chiar daca il executi etapizat.
atentie la armamentul din dotare.puneti ceva cel putin comparabil cu cel de pe BUYAN-M,rachetele CLIBR sunt remarcabile.
Presimt niste articole faine pesubiectu asta de garla noastra mare si neagra…..
Daca tot vorbim de vise eu visam acu catva ani ca luam Principe de Asturias de la spanioli si-l faceam nava amiral. E elicoptere si vre-o 4-6 Harrier la mana a doua. Nic nu era scump, la 1 mld euro se rezolva. Deci… vise taica, vise.
Dacă tot vin rușii cu teknologia lor extraordinară, făcută pe banii noștrii (europeni)din gazul importat, la nivelul la care după cum văd nu avem nicio șansă, eu zic să lăsăm naibii navele de luptă și alte jucării d-astea, să trecem la vitamina „D” și să învățăm rusește. Un dicționar român-moldovenesc-rusesc costă mai puțin(sau mai Putin) decât copăile alea cu toate dronele lor.
Vl-uri, Ml-uri, Aserehe-uri, etc. nu au niciun rost, se pare. Hmmm …bănuială rezonabilă.
@Nicolae: Este loc in flota asta paralela si ipotetica si de o nava dedicata razboiului radioelectronic? Cu capabilitati pentru bruiajul radarelor/comunicatiilor adversarului? Plus alte capabilitati din spectrul EW?
EW fac toate navele, capabilitati superioare la fregate si la corvetele „atipice”. Pentru ca e loc. Dar EW inseamna si contramasuri s.a.m.d.
Dar nu va exista o nava specializata in acest sens. SIGINT se poate face si cu aviatia si, probabil, oricum exista o baza de date la nivel NATO si, prin urmare, ar trebui sa avem acces la ea.
Cum e RumaniaMilitary.ro unde se viseaza umed despre armata si inzestrare, ar trebui facut si un RumaniaHealth.ro si RumaniaEducation.ro si RumaniaInfrastructure.ro si RumaniaCities.ro unde sa se viseze despre respectivele domenii.
Adica sa ne facem un stat paralel. 🙂
Ai venit cu ideea, preia inițiativa.