Ştiu că, în cadrul acestei serii de articole, v-am obişnuit să povestim despre nave celebre, pentru noi sau pentru alţii. În urma unei discuţii relativ recente cu George şi, deseori întrebat fiind, am hotărât să extind puţin „celebritatea” printr-o succintă prezentare a principalelor clase de nave din prezent.
Fregata usoara 1675-1680
De la bun început, scopul primordial al acestei serii de articole a fost să popularizeze marina şi istoria ei printre cititorii site-ului, în măsura posibilităţilor subsemnatului aşa că, şi acest articol va începe cu puţină istorie.
Istoria fregatelor merge destul de mult în trecut, în perioada de glorie a marilor veliere. Către sfârşitul secolului al XVI-lea, fregata era o navă rapidă şi bine înarmată a flotelor spaniole utilizată pentru transportul mărfurilor valoroase, aur, argint, mărgăritare, din Havana către porturile spaniole.[1]
O formă mult mai elaborată a acestui tip de navă a apărut în prima jumătate a secolului al XVII-lea, fregata fiind practic o „navă de linie”, cu velatură asemănătoare, mult mai manevrabilă, însă cu un armament mai slab. Termenul de „fregată” apare ca o categorie aparte de nave de luptă mai întâi în listele flotelor franceze şi olandeze, acest tip de navă devenind din ce în ce mai popular fiind utilizate pentru a combate corsarii, pentru a efectua operaţiuni de cercetare sau hărţuire şi capturare a navelor comerciale inamice dar şi pentru a escorta propriile nave comerciale.
Încet, încet aceste nave s-au desprins de conceptul navei rotunde, englezii construind fregatele cu un raport între lungime şi lăţime de 4 la 1, raport care îmbunătăţea semnificativ calităţile nautice.
Treptat, fregatele au crescut în dimensiuni sporindu-şi armamentul fără a sacrifica totuşi formele zvelte şi uşoare. Fregatele franceze de la sfârşitul secolului al XVIII-lea erau înarmate cu 20 până la 40 de tunuri, echipajul variind între 130 şi 300 de marinari. Rolul fregatelor a cunoscut o creştere importantă pe vremea lui Nelson când au fost folosite intensiv pentru cercetarea şi controlul rutelor comerciale maritime îndepărtate. La jumătatea secolului al XIX-lea existau fregate cu 60 de tunuri, iar echipajul era format din 450 de oameni.[2]
A Magicienne-class frigate
Prin urmare, la jumătatea secolului al XIX-lea, fregatele erau aproape la fel de mari şi de bine înarmate ca navele de linie însă nevoia unei nave mici, rapide, mai slab înarmate şi care să îndeplinească rolul iniţial al fregatei rămânea în continuare. Ca o scurtă paranteză, nu putem să nu observăm că, în prezent asistăm la o evoluţie asemănătoare, distrugătoarele tinzând să ia locul crucişătoarelor, fregatele pe cel al distrugătoarelor ş.a.m.d. Istoria se repetă…
La jumătatea secolului al XIX-lea, corvetele iau locul fregatelor în inventarul flotelor vremii. Corveta, şi ea iniţial o navă rotundă, s-a dezvoltat dintr-o barcă mare cu rame şi vele (secolul al XVII-lea). La începutul secolului al XVIII-lea, corveta avea deja două catarge şi velatură cu două etaje. Ea era un fel de navă de război în miniatură, având corpul de 20 de metri lungime, iar armamentul ei era format din 12 tunuri. Dimensiunile corvetei au crescut la fel ca şi ale fregatei, iar la jumătatea secolului al XIX-lea număra deja 20 de tunuri; se construiau şi corvete cu două punţi, înarmate cu 30 de tunuri.[3]
O fregată celebră, aflată încă în serviciul activ, este USS „Constitution”. Nu cred că trebuie să dau prea multe explicaţii despre această navă… Lansată la apă în 1797, „Constitution” a fost o fregată deosebită pentru vremea ei. Mai joasă la apă şi mult mai graţioasă prin comparaţie cu fregatele englezeşti, „Constitution” are o lungime de 61,8 metri, o lăţime de 13 metri şi un armament compus din circa 55 de tunuri de diferite dimensiuni (trebuie spus că pe vremea aceea tunurile se clasificau în funcţie de greutatea ghiulelelor pe care le trăgeau), fiind mult mai înarmată decât fregatele standard englezeşti. Prin urmare, pentru a face faţă fregatei americane în ceea ce priveşte puterea de foc, Amiralitatea britanică a fost nevoită să transforme câteva nave de linie în fregate.
În încheierea acestui scurt istoric al fregatelor şi corvetelor voi adăuga definiţiile celor doi termeni, subiect al articolului de faţă, astfel cum apar ele în „Dicţionarul enciclopedic de marină” publicat în 2006 sub egida Editurii Societăţii Scriitorilor Militari de un colectiv compus din: Comandor (r) Anton Bejan (coordonator), Contraamiral (r) Raymond Stănescu, comandor (r) Neculai Pădurariu, dr. Carmen Atanasiu, comandor (r) Ovidiu Victor Ionescu, comandor (r) Paul Ionescu.
Astfel, corveta (fr. corvette) este definită ca fiind (i) navă cu vele, la început cu doi apoi cu trei arbori şi velatură pătrată, mai mică decât fregata, dar ca şi aceasta folosită în sec. XVII – XIX pentru cercetare, escortă şi atacul comunicaţiilor maritime inamice, fiind armată cu 20 – 30 de tunuri. Pe la mijlocul sec. XIX au apărut corvete cu maşini cu aburi, propulsate cu zbaturi apoi cu elice, având un deplasament de 800 – 3500 tone, viteza 14 Nd şi înarmate cu 12 – 32 de tunuri instalate pe puntea superioară. 2. În al doilea război mondial, au primit numele de corvete în flotele Angliei, SUA ş.a. navele special construite pentru apărarea AA şi ASm. a transportoarelor (n.a. convoaielor) şi pentru patrulare; deplasament 500 – 1600 de tone, viteza de 16 – 20 Nd, armate cu II – III tunuri universale de 76 – 102 mm, II – VI tunuri AA automate, aruncătoare de grenade ASm şi dotate cu instalaţii radar şi hidrolocatoare. 3. Corvetele moderne construite după al doilea război mondial au deplasament de 1000 – 1200 de tone, motoare Diesel sau Diesel-electrice, viteza de 23 Nd şi sunt dotate cu rachete, torpile, tunuri automate, aruncătoare de grenade ASm, mijloace moderne de supraveghere aeriană şi submarină şi pot executa misiuni de pază şi siguranţă în zona litoralului.
Acelaşi dicţionar ne spune următoarele despre fregate: 1. Navă cu rame şi vele folosită în flotele de galere (secolul XIV – XVI) pentru legătură şi alte servicii. Avea 4 – 5 perechi de rame şi o velă triunghiulară, iar pe timpul unor marşuri lungi era remorcată de o galeră. 2. Navă militară cu vele (a doua ca mărime după nava de linie cu vele), cu trei arbori şi velatură asemănătoare navei de linie, dar mai rapidă şi mai uşor de manevrat, cu artilerie puternică (cca. 40 – 60 de piese) dispusă pe două punţi. Folosită în secolele XVII – XIX pentru cercetare, escortă, patrulare etc. 3. Navă militară cu aburi şi elice apărută pe la jumătatea secolului XIX şi folosită în aceleaşi misiuni. Mai târziu a fost cuirasată, devenind cu timpul navă de linie. 4. În al doilea război mondial au luat numele de fregată navele de escortă şi patrulare construite la început în SUA, în anii 1943 – 1945. Ele aveau un deplasament de cca. 1000 – 1500 de tone, viteza de 20 de Nd şi un puternic armament ASm şi AA. 5. În prezent fregatele moderne au un rol important în căutarea şi distrugerea submarinelor, apărare AA, ASm, ApAR a navelor şi transportoarelor, în acţiunile forţelor de apărare a grupărilor de portavioane, grupărilor de debarcare şi a convoaielor. Caracteristici: deplasament până la 7000 de tone, viteză peste 30 de Nd; armament: 1 – 2 elicoptere de căutare şi distrugere a submarinelor, lansatoare de rachete navă – navă, navă – aer, artilerie AA automată pentru apărare apropiată şi antirachetă, torpile ASm ş.a.[4]
Revenind în zilele noastre, într-un efort de standardizare, NATO a creat Allied Navy Engineering Publication „NATO STANDARD ANEP-77 – NAVAL SHIP CODE, Edition E, elaborat de Nato Standardization Agency şi al cărui scop principal este de a oferi un cadru general care să reglementeze şi să promoveze siguranţa navelor de luptă de suprafaţă utilizate de marinele NATO în baza unei filozofii care vizează un bun management al riscului la bordul navelor militare ale NATO.
Mult mai interesante pentru articolul de faţă sunt însă regulile de clasificare a navelor militare elaborate de „Bureau Veritas”, reguli similare fiind elaborate cam de toate organismele de clasificare de renume, gen Det Norske Veritas sau Loyd’s.
Dar să vedem cum definesc domnii de la „Bureau Veritas” fregatele. Potrivit acestora şi regulilor elaborate de ei, o fregată este o navă proiectată pentru operaţiuni la nivel mondial şi care sunt folosite fie ca centre de comandă, fie ca parte a unui grupări navale sau ca unitate independentă. Ele pot avea roluri dintre cele mai diverse, ca fregată de apărare anti-aeriană (AA), de luptă anti-submarin (AS), luptă anti-navă (AN) sau chiar de suport artileristic al trupelor care debarcă, în apropierea litoralului. De obicei, fregatele au un deplasament mai mare de 2000 de tone, o lungime mai mare de 90 de metri şi sunt proiectate având în vedere cerinţe extrem de exigente.
Despre corvete, acelaşi organism de clasificare ne spune că acestea sunt nave proiectate având în vedere derularea de operaţiuni la scară mondială fiind folosite fie ca parte a unei grupări navale, fie ca unitate independentă. Şi corvetele pot fi specializate pe lupta AA, AS sau AN şi, în general au capabilitatea de a opera elicoptere. În general deplasamentul lor este între 1000 şi 2500 de tone, au lungimi cuprinse între 60 şi 90 de metri şi o viteză mai mare de 25 de Nd.
Visby
Începând cu sfârşitul celui de al doilea război mondial corvetele au fost în general împărţite în două categorii:
- Navele mici, rapide, înarmate cu rachete şi optimizate pentru lupta AS sau AN, în genul corvetelor de tip „Visby” (40 Nd, 650 de tone), proiectate să acţioneze în grupuri, fie cu alte nave din aceeaşi categorie, fie ca lider pentru alte nave purtătoare de rachete; sau
- Versiuni mai mici ale fregatelor capabile să dezvolte viteze moderate şi care sunt optimizate ca nave de patrulare şi escortă multi-misiune, în genul corvetelor de tip „SIGMA”, „MEKO” sau „Gowind”.
Gowind, o corveta mai mare
Surprinzător poate, Rusia este unul dintre cei mai mari operatori de corvete, celebrele „Buyan M” (au lansat relativ recent rachete Kalibr din Marea Caspică împotriva unor ţinte din Siria), „Tarantulele” sau cele de clasă „Steregushchy”, asta ca să enumerăm nave din ambele categorii de corvete prezentate mai sus.
Într-un articol intitulat „What is a corvette? And what next?”, Chuck Hill, un fost ofițer cu 22 de ani de serviciu în US Coast Guard, ne dă o definiție asemănătoare celor de mai sus pentru corvete, ca şi clasă de nave.
În opinia sa, pe scurt, corveta este o navă de luptă de suprafață, mai mică decât fregata, mai mare decât nava de patrulare (OPV) şi, în esență, o navă mai puțin capabilă de voiaje transoceanice. Corvetele au un deplasament care începe în general de pe la 500 de tone, limita superioară fiind practic într-o continuă schimbare, stabilizată undeva pe la 2500 de tone aş adăuga eu.
Așa cum am evidențiat în unele dintre comentariile făcute pe site, deplasamentele au început să urce simțitor pentru fiecare categorie de nave, paza de coastă a Japoniei având spre exemplu în dotare chiar şi un OPV de 9350 de tone deplasament la încărcare maximă.
Chuck Hill apreciază că unul dintre elementele care a rămas în linii mari neschimbat în ultimii 70 de ani este mărimea echipajului. Potrivit lui, corvetele au în general echipaje formate din 120 de oameni sau chiar mai puțin, fregatele au de la 120 până pe la puțin peste 200 în timp ce echipajele distrugătoarelor încep în general de la aproximativ 200 de oameni pana la circa 350 de oameni. Evident, crucișătoarele au echipaje mai mari. Automatizarea şi avansul tehnologic din ultima vreme face ca distrugătoarele clasei DDG 1000 – „Zumwalt” să aibă un echipaj asemănător fregatelor din prezent deși este absolut evident că, mulțumită deplasamentului generos, mai mare chiar şi decât cel al crucișătoarelor de clasa „Ticonderoga” aflate în prezent în serviciu, poate acomoda cu ușurință un echipaj mai numeros. Tendinţa de diminuare a mărimii echipajelor este evidentă şi în cazul ultimelor realizări europene în domeniu în materie de fregate şi distrugătoare şi nu numai.
Concluzia ofiţerului american este că, ceea ce diferențiază esenţialmente o clasa de nave de alta nu mai este în niciun caz deplasamentul ci misiunea navei şi echipamentul ambarcat în scopul îndeplinirii acelei misiuni.
Făcând abstracţie de îndelungata istorie navală, Chuck Hill susţine că, dacă am lua-o de la zero, am putea clasifica navele doar în funcție de misiune şi de echipamentul asociat îndeplinirii acelei misiuni:
- distrugătoarele – nave care pot performa la capacitate maximă şi eficient în toate cele trei medii ale luptei navale: AA, AN şi AS;
- fregatele – nave care pot performa la capacitate maximă în doar două din mediile enunțate mai sus şi cu capacităţi limitate, strict pentru apărarea proprie, în cel de-al treilea mediu;
- corvetele – nave care pot performa la întreaga capacitate şi cu eficienţă maximă doar într-unul din mediile enumerate mai sus şi cu capabilităţi reduse, limitate la apărarea proprie, în celelalte două sau chiar deloc; si
- OPV-urile – nave care nu au capabilităţi semnificative în niciunul din mediile enunțate.
În opinia sa, toate patru tipurile ar putea fi numite generic „cruisere” ceea ce ar restaura înţelesul inițial al termenului şi anume acela de nava mai mică decât cea de linie, capabilă să opereze independent sau în cadrul unor grupări navale.
Tendința de creștere a deplasamentului navelor de luptă este explicată de același ofițer al pazei de coastă prin faptul că, toate tipurile de nave lansate recent la apă sunt construite esențialmente pe timp de pace, fără constrângerile inerente ale unui război în desfășurare, cu o durata de viață prognozată la 20 – 40 de ani. În occident costurile aferente echipajului sunt semnificative în timp ce creșterea dimensiunilor navei nu este considerată la fel de scumpă în raport cu beneficiile aferente, şi anume: calităţi nautice mai bune, o autonomie mai mare, uşurinţa cu care poate fi scăzută semnătura acustică a carenelor mai mari prin comparaţie cu cele mai mici la care se adăugă o mai uşoară mentenanţă facilitată de spatiile de acces mai generoase.
Fregata italiana Bergamini din clasa FREMM
Sunt ţări europene care au operat în trecut, în număr semnificativ, corvete şi care par să fi abandonat acest tip pentru nave cu deplasamente semnificativ mai mari, cu bune calităţi nautice şi mai multă autonomie, Chuck Hill enumerând aici Olanda, Danemarca şi Norvegia. Danemarca se evidențiază cu o nouă clasă de nave – „combat support ships” – „Absalon” (6300 tone deplasament), clasă care se evidențiază prin echipajul standard relativ redus, de 100 de oameni şi prin spaţiile mari uşor reconfigurabile, mai pe românește aceste nave se evidenţiază printr-o modularitate de excepție, capacitatea de a transporta vehicule, inclusiv tancuri, RIB-uri ale forţelor speciale sau containere, un helipad de mari dimensiuni, multe zone libere, degajate, cum este cea din mijloc în care pot fi cu uşurinţă amplasate diverse tipuri de armament (STANFLEX). Deși au același deplasament ca fregatele de clasă „Iver Huitfeld”, navele de clasă „Absalon” nu sunt nici pe departe la fel de bine înarmate.
„Iver Huitfeldt” class
Chuck Hill consideră că atributele şi calităţile navelor de clasă „Absalon” trebuie, şi se vor regăsi şi pe corvetele viitorului unde el numește programul LCS („Littoral Combat Ship”) drept „the American Corvette”. Corveta viitorului se va evidenția prin urmare printr-un deplasament generos (pentru că, nu-i aşa, oţelul este ieftin), un echipaj relativ redus (pentru că echipajul este una dintre cele mai scumpe şi valoroase componente ale ciclului de viaţă al unei nave), spaţii uşor reconfigurabile, modularitate şi sisteme de armament care să-i permită navei executarea a cât mai multe tipuri de misiuni.
Pentru o mai bună înțelegere a acestui fenomen al criteriilor cu ajutorul cărora clasificăm navele, cred că ar trebui să aruncăm un ochi şi în ograda US Navy, indiscutabil cea mai puternică forță maritimă a momentului.
US Navy este una din puţinele marine la nivel global care mai are în inventarul flotei sale crucișătoare, următoarea marină care mai utilizează astfel de nave într-un număr semnificativ fiind Rusia (e.g. „Petru cel Mare”, „Moscova” ş.a.m.d.)
USS Cowpens – Ticonderoga class
Crucișătoarele de clasă „Ticonderoga” sunt utilizate în primul rând în cadrul unor grupări navale putând îndeplini toate tipurile de misiuni: lupta AA, AS, AN precum şi suport artileristic în adâncimea litoralului pentru grupările amfibii. Capabilitățile date de armamentul şi echipamentele ambarcate le permit să acționeze în cadrul grupărilor de luptă ale port-avioanelor („Carrier Strike Group”), grupărilor de luptă ale navelor amfibii, independent ori ca nave amiral ale unor grupări navale de suprafaţă. Toate crucișătoarele de clasă „Ticonderoga” pot fi echipate cu rachete de croazieră de tip Tomahawk iar unele dintre ele dețin capabilităţi de interceptare a rachetelor balistice. Rachetele Tomahawk în special au oferit crucișătoarelor de clasa „Ticonderoga” o capabilitate pe care navele mari de suprafață au pierdut-o în favoarea forţelor aeriene o data cu atacul japonez de la Pearl Harbour.
Durata de viață a crucișătoarelor „Ticonderoga” se apropie cu pași repezi de final, iar SUA nu are pregătit nici un înlocuitor, programul CG(X) fiind anulat în 2010 după ce navele proiectate ajunseseră prea mari şi, evident, mult prea scumpe.
În 2015 Congresul a decis adoptarea unui plan de modernizare al crucișătoarelor acestei clase, așa numitul „2-4-6” care permite Marinei să modernizeze câte două crucișătoare pe an, modernizarea urmând a nu dura mai mult de 4 ani în timp ce nu vor lipsi din serviciul activ mai mult de șase nave în acelaşi timp.
„Arleigh Burke”- class
În prezent, calul de bătaie al flotei americane este distrugătorul de clasă „Arleigh Burke”. Navele acestei clase sunt capabile să opereze independent sau în cadrul grupărilor de luptă ale port-avioanelor, grupărilor de luptă amfibii sau grupărilor navale de suprafață. Ele pot executa misiuni în mediul AA, AS, AN, sistemul de lansare verticală a rachetelor Mk41 lărgind şi mai mult spectrul capabilităților lor. Nu voi intra în detalii în ceea ce privește distrugătoarele acestei clase, cele de clasa DDG1000 fiind tratate în cadrul unui articol separat, mai vechi, la care se adaugă faptul că nu sunt încă operaţionale.
La o primă vedere se pot observa multe similarităţi între distrugătoarele de clasă „Arleigh Burke” şi crucișătoarele de clasă „Ticonderoga”, ba chiar distrugătoarele, în ultima lor declinare – „Flight IIA”, au aproape același tip de armament şi un deplasament apropiat de cel al crucișătoarelor, sistemele lor Aegis fiind chiar mai noi decât cele ale crucişătoarelor. Care ar fi diferența dintre ele atunci? De ce US Navy insistă că are totuși nevoie şi de crucișătoare?
Un prim exemplu vine de la utilizarea celor două tipuri de nave în cadrul grupărilor de luptă ale port-avioanelor. Astfel, în timp ce distrugătoarele sunt adeseori trimise în misiuni la sute de mile depărtare, un crucișător va rămâne întotdeauna în preajma port-avionului, având la bord un ofițer superior care este desemnat drept comandantul AA al întregii grupări de luptă a port-avionului, un rol de mare importanţă în apărarea port-avionului.
Multă lume şi-a pus speranțele în proiectata versiune „Flight III” a distrugătoarelor „Arleigh Burke”, versiune care ar fi beneficiat atât de o unitate energetică mai mare cât şi de un nou radar AA ceea ce ar fi condus în mod evident la o nouă mărire a deplasamentului. Până la urmă se pare că noul radar va fi instalat pe versiunea standard a distrugătorului, versiune care nu este capabilă să suporte tot adaosul de echipamente şi oameni necesare îndeplinirii rolului asumat de crucișătoarele clasei „Ticonderoga”.
Rear Adm. Thomas Rowden (am ales să păstrez gradul în engleză) a evidenţiat câteva din aspectele tehnice relevante pe care, cu scuzele de rigoare, am ales să le citez direct în engleză pentru a evita orice potenţiale erori de traducere sau pierdere a sensului:
„Destroyers, he pointed out, have only one radar transmitter, and all four radar arrays are on a single deckhouse. The cruisers split the radar arrangement, with two arrays and a transmitter in each of two deckhouses, providing redundancy in case of battle damage. And cruisers have more missile cells than destroyers, with four target illuminators rather than three.
Cruiser communication suites — “radio circuits, satellite communications circuits” — are greater than a destroyer’s, Rowden noted. Extra space for the air defense commander’s staff also is available on a cruiser — space in the combat information center, with 20 consoles compared with a destroyer’s 16, and space in accommodations areas.
Operationally, destroyers are called upon to defend other fleet units, including amphibious and logistics ships — not a role for cruisers, Rowden said.
“It does not make sense to me to take a cruiser and all of the capability, capacity and expertise on that ship and use it to defend logistics, the sea lanes, the communications to bring support materials as they operate forward. But I see that as a significant role for the destroyers,” Rowden said.
Adaug şi părerea Capt. David McFarland, adjunctul lui Rowden, fost comandant de crucişător şi distrugător: “You can use a DDG as a shotgun, but only in a tactical sense, not a command-and-control sense,” he said. “As a destroyer captain, I’ve been shotgun for a carrier, and I did it well, it’s just maneuvering. But I was also the area air defense commander when a cruiser wasn’t around and that is extremely difficult.”
Concluzia mea este una scurtă: în zilele noastre clasificarea unei nave se face în primul rând ţinând cont de misiunea navei şi echipamentul/armamentul ambarcate în vederea îndeplinirii acelei misiuni. Toţi ceilalţi factori, precum deplasamentul de exemplu, trebuie luaţi în considerare cu ocazia clasificării unei nave dar nu îndeplinesc un rol primordial.
Mai degrabă, mi se pare important ca tot procesul de clasificare a unei nave să se facă (pe lângă criteriul esenţial – misiune/echipament & armament ambarcate) şi prin prisma situaţiei economice a ţării de pavilion, nevoilor strategice specifice acelei ţări dar şi prin prisma istoriei navale a acelei ţări. Pentru că, de exemplu, unele sunt interesele strategice ale SUA, stat care se bazează enorm pe flota sa şi altele sunt interesele strategice ale Rusiei, o putere esenţialmente continentală, construită în jurul forţelor terestre (evident, în cazul ambelor facem abstracţie de armamentul nuclear şi de tot ce presupune acesta).
Sau, aplicând principiul misiune/echipament & armament ambarcat, o navă Type 22 Batch 3 este fregată în timp ce o navă Type 22R este mai mult un OPV (cel puţin până la „modernizarea” sa).
Şi acum o să mă întrebaţi: bine, bine! Dar care este misiunea unui crucişător/distrugător/fregate/corvete?
Păi la americani vor fi de exemplu misiuni specifice care nu se vor regăsi la Germania sau Rusia de exemplu. Rolul distrugătoarelor de clasă Type 45 „Daring” de la englezi este acelaşi cu rolul crucişătoarelor de clasă „Ticonderoga” de la americani, în timp ce viitoarea fregată britanică Type 26 Global Combat Ship va avea un rol asemănător distrugătoarelor „Arleigh Burke”. Însă puteţi observa că, în timp ce navele americane sunt nave aflate de mulţi ani în serviciul activ al US Navy, navele britanice sunt fie nou-nouţe („Daring”) fie încă pe planşa de proiectare (Type 26). Ambele state îşi concentrează flota în jurul port-avioanelor.
Pentru balta noastră şi pentru noi, ceea ce va deosebi fregatele de corvete va fi capabilitatea fregatelor de a îndeplini rolul de centru de comandă al întregii flote. Oricare dintre cele două Type 22R va fi capabilă să coordoneze întreaga flotă română, dar şi nave ale oricăreia dintre forţele navale aliate. Mă aştept şi sper ca în ceea ce priveşte corvetele a căror achiziţionare este în plan, să vorbim de corvete multi-misiune, cu un deplasament de cel puţin 2000 de tone, cu helipad şi hangar, şi capabile să execute misiuni în toate mediile luptei navale. Evident, un focus pe lupta AS nu strică având în vedere vecinătatea celor şase „improved Kilo” ruseşti.
Nicolae
Bibliografie & surse:
http://maritime-connector.com/wiki/navy-ships/
http://www.navy.mil/navydata/fact_display.asp?cid=4200&tid=800&ct=4
http://www.navy.mil/navydata/fact_display.asp?cid=4200&tid=900&ct=4
https://www.navy.com/about/equipment/vessels/cruisers.html
http://tvtropes.org/pmwiki/pmwiki.php/UsefulNotes/TypesOfNavalShips?from=Main.TypesOfNavalShips
http://www.lr.org/en/_images/213-43071_Naval_safety_assurance_0314_pages.pdf
http://cimsec.org/corvette-next/8697
[1] „Istoricul navei” de B. Kozlowski, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960, pg. 256
[2] „Istoricul navei” de B. Kozlowski, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960, pg. 264 – 265
[3] „Istoricul navei” de B. Kozlowski, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960, pg. 265
[4] „Dicţionarul enciclopedic de marină” publicat în 2006 sub egida Editurii Societăţii Scriitorilor Militari de un colectiv compus din: Comandor (r) Anton Bejan (coordonator), Contraamiral (r) Raymond Stănescu, comandor (r) Neculai Pădurariu, dr. Carmen Atanasiu, comandor (r) Ovidiu Victor Ionescu, comandor (r) Paul Ionescu.
Uauuu, superb articol! Ar fi interesant un articol despre bricul Mircea, istorie navala la superlativ. Ce-mi place nava asta, cea mai maiestuoasa din Flota. Felicitari!
Multumesc WW, o sa vina si ala la un moment dat 😉
Momentan ma pregatesc sufleteste pentru ziua marinei 🙂
Nicolae, omagiile mele….superb articol, bine documentat. Acum am inteles multe din secretele marinei si rolul actualelor nave . Multumesc.
Cu respect.
Mi-a facut placere sa citesc acest articol.
Felicitari Nicolae !
Ca la Teleenciclopedia de pe vremuri! Vreme buna sau furtuna, Informatia ne-aduna! 🙂
Concis scris, am descalcit si eu clasificarile astea in sfarsit! Bravo !
Acum vreau sa stiu daca este vreo tara araba care are Visby? Am vazut acu un an intrand in port un profil asemanator cu Visby dar pe prova avea un caracter arab.
Si 2) ,sunt mai mult ca sigur ca Visby a fost facut SI la Tulcea! Se coroboreaza informatia primita de la o ruda care lucreaza in santierul naval cu secretomania care a inconjurat realizarea corpului respectiv(inclusiv sudarea/pozitionarea unor pereti /forme false care sa induca in eroare lucratorii) si felul futurist al structurii corpului de nava! .Nu inteleg de ce s-a tinut secret acest lucru!
Poate nu erau Visby, ci Baynunah?
@ Tzupy ..nuu ,nici gand!Profil inclinat al puntii fata . . Daca e vreo tara araba care are Visby , e clar ! Plus tipul de camuflaj , un fel de maroniu ,ocru, ceva de pamant, nicidecum griul de apa!un camuflaj inchis!
Din cate stiu eu Visby e swedish only 🙂 Nu a fost vanduta la export, dar de tehnologia ei de constructie in fibra de carbon s-au aratat interesati indienii.
Avand in vedere constructia in fibra de carbon, nu clasica in otel, nu cred ca ceea ce a vazut ruda ta era o Visby, probabil tot ceva militar data fiind secretomania dar nu o Visby.
In rest, cu nava cu caractere arabe este foarte posibil ca Tzupy sa aiba dreptate.
Fara cuvinte………
Sunt fascinat de acuratetea informatiilor, enciclopedie…, frate, ce sa mai adaugi!. Bravoo !
Ce bine ar fi ca in largul Costinesti-lui sa stationeze la ancora, asa de vara 2-3 Gowind.
Visez si eu, de………..
ar fi pacat sa stationeze o astfel de nava la Costinesti,
s-ar imbolnavi echipaju de pofta la ce ar vedea pe mal,
nava militara trebuie sa se miste,
o nava care sta nu isi justifica banii bagati si aduce pierderi indiferent ca este civila sau militara,
imi pare rau ca nimeni nu face un calcul la ce pierdere financiară produce delfinu atunci cand sta,
sau ce pierdere va fi in perioada cat stau frecatele la modernizat,
modernizare care nu stiu daca se justifica,
mai bine le dadeam la fier vechi si luam si noi 3 Type 23 la fel cu Chile, alt RCS alti senzori alte capabilitati, iar pretu era in jur de 100 meleoane,
Super articolul felicitari…..nu le da idei cu Type 23 desteptilor care ne conduc …ca maine auzim ca in loc de corvete multirol noi vom cumpara cu bani multi fregate second-hand fara armament
Felicitări ptr. articol. Dacă tot ai pomenit de corvetele ruseşti, n-ar trebui uitată clasa Pauk, sora antisubmarin şi mai puţin musculoasa a Tarantulelor.
În privinţa achiziţionării de corvete ori ne punem la punct sisteme de rachete antiaeriene şi antinava cu raza lungă la litoral, pentru a crea acea bulă de protecţie de care ne zic şi americanii, ori dotam corvetele cu protecţie antiaeriana de nivel fregata, făcându-le mai scumpe.
În orice altă varianta bagi banii degeaba pentru că rămâi fără ele rapid.
Soluţia Baynunah (hangar extensibil) este de studiat pentru a permite apuntarea unor helicoptere mari pe o navă mică.
Eroule, o intrebare pentru tine: fregatele Adm Grigorovich ar fi trebuit sa aiba 2x Kashtan, dar in poze eu am vazut doar 2x AK-630, oare raman asa?
Parerea mea despre dotarea cu corvete noi a flotei noastre e ca ar fi o risipa, nu ar fi capabile sa supravietuiasca unui atac de saturatie.
O fregata moderna care sa fie peste Adm Grigorovich ar putea avea un tun de 127 mm la prova, iar in spatele lui un SeaRAM si 72 (2 blocuri 6×6) CAMM-ER.
Pe hangar un alt SeaRAM si 2x Millennium 35, alte 2 in fata catargului principal cu AESA. Cu astea ar putea rezista.
Iar ca rachete anti-nava 2 blocuri de 6 NSM, semi-ingropate la pupa, la marginea helipadului.
Dacă le asiguri protecţie antiaeriana şi antirachetă de la litoral, le poţi folosi în limita a cca 100km de la mal, pentru misiuni antisubmarin sau pentru escortarea navelor comerciale spre/dinspre Bofors, pe lângă coasta, apoi spre bulgari şi spre turci, folosind umbrela aeriana a turcilor.
Mai în larg le poţi trimite doar însoţite de distrugătoare/ fregate aliate care să le asigure protecţie AA.
Cum fregatele noastre vor fi specializate tot antisubmarin, mi-e greu să cred că vor putea asigură area defence şi pentru corvete.
Cine ştie, poate le vine minte la cap şi modernizeaza Mărăşeştiul ca fregata specializată AA pentru că are foarte mult spaţiu disponibil pentru aşa ceva.
Catre Nicolae: felicitari! Unul dintre cele mai bune articole pe care le_am citit pe rumaniamilitary…ca o remarca mi-a placut mult ca ai stabilit usor si instructiv clasele, dar si ca ai mentionat folosirea DIFERITA a navelor in functie de tipologia/valentele/puterea/posibilitatile fiecarei armate..
Apropos de asta, mi_ar placea sa citesc o analiza pe tactica si strategia miliatra a Romaniei..de exemplu, cu totii vorbeati de nevoia stringenta a Romaniei de a avea o Aparare antiaeriana proprie…cu rachete cel putin raza scurta si medie, in primul rand de coasta…are Romania capacitatea de a produce in tara asa ceva? Dupa cate inteleg, o centura aa decenta ar costa Romania 10 miliarde euro…credeti ca merita economic/cu privire la evolutiile tehnice viitoare sa cumpere Romania asa ceva? Este mai bine sa astepte evolutii viitoare( evolutii care sa asigure suprematia in fata sistemelor rusesti)?
Si inca ceva, daca tot fac un comentariu lung…inteleg ca george gmt este economist la baza…poate incearca sa faca o analiza a intereselor economice ale europenilor cu Rusia( care este cuantumul relatiilor comerciale ger,fra,ita,uk cu rusia)reiterez ca dupa parerea mea, doar o federalizare a UE ar face ca interesele SUE sa prevaleze intereselor cityului londonez sau germaniei.
@Tzupy. Nici o fregata (fregate) nu ar putea sa reziste unui atac serios al rusilor…
@GeorgeGMT: parerea mea e ca daca are un radar capabil sa detecteze, urmareasca si tinteasca multe Kluburi, precum si suficiente rachete ESSM / Barak8 / CAMM-ER pentru a le intercepta, are mari sanse de supravietuire. Kluburile ramase raman a fi interceptate de SeaRAM si Millenium 35. Iar eu am gandit o noua arma VCIWS (V de la very) care ar putea opri orice racheta anti-nava. Nu stiu daca e ceva original si daca e bine sa explic aici la ce m-am gandit.
O arma VCIWS?!
Voi vorbiti aici despre area air defense, o chestie foarte scumpa in general. Marasestiul au zis ca-l inlocuiesc si oricum ca sa-l aduci la standarde occidentale e ca si cum ai construi unul nou.
Pentru area air defense sunt putin solutii pe piata: de nou, au italienii versiunea area air defense a lui Fremm, probabil foarte scumpa. O solutie buna, de nou sunt Iver Huitfeld, daneze. Sunt evaluate la aprox. 325 – 350 de milioane/buc.
O solutie second, asa cum ne place noua, este sa luam prin programul Excess Defense Articles o fregata de clasa Oliver Hazard Perry, sa o trecem la Standard SM2, sa adaugam ESSM si cam asta ar fi.
Altfel o sa stam sa ne apere americanii cu Arleigh Burke sau spaniolii cu Alvaro de Bazan s.a.m.d.
Domnilor, multumesc pentru aprecieri!
Foarte bine, Nicolae! Bravo!
Super articol, bine documentat. Pana acum, habar nu am avut ce inseamna fiecare clasa doar ca erau grupate pe tone, nimic mai mult. Bravo Nicolae !
la noi e invers,vezi cazul marasesti..de la mare la mic?
Marasesti a fost IMPUS de altii.
Daca ii pune armament modern pe el, chiar daca ei il numesc Fregata, el va fi tot Distrugator.
Eu cred ca Rusii vor sti sa-l claseze corect. adica sa nu-l subestimeze.
E adevarat ca-i lipsesc vreo 12-15 metru lungime, ca sa fie clasificat ca si Distrugator.
Marasestiul este fregata. Clasificare o gasiti in articol. Teoretic Mrasestiul poate duce lupta in conditii bune in doua medii: anti-submarin si anti-nava. Antiaerian n-are cu ce si nici nu a fost proiectat s-o duca.
Prin lupta AA nu ne referim doar la sistemele cu raza scurta de auto-protectie ci la sisteme care pot asigura protectia unui grup de nave.
@George,
Marasestiul este fregata (la novel de armament) dar are deplasament de Distrugator!
Eu stiu ca MOMENTAN este fregata. dar prin modernizarea sistemelor, poate deveni DISTRUGATOR.
Sa fim seriosi, ca sa duca lupta Anti-Aeriana se rezolva prin instalarea pe punte a unor rachete.
sa fim seriosi…Distrugatoarele KASIN CLASS (DISTRUGATORUL SMETVILY-in Flota Marii Negre) sunt superioare navei MARASESTI?
Dimensiunile navei sunt primul lucru care conteaza in clasarea navei si apoi conteaza si tipul de misiune.
Niciodata o nava cu deplasament = 2500 To si lungime = 100m nu va fi DIstrugator. chiar daca are toata gama de arme, chiar daca poate duce toate categoriile de misiune.
@George,
daca se vrea, se poate instala un sistem AA care sa asigure protectia unui Grup de Nave.
DAR trebuie sa se vrea!
Iti dau un exemplu… se poate renunta la al 2-lea tun de 76mm (tunul de pe suprastructura)
In locul lui se poate monta un sistem Anti-Aerian R=30-40 Km
DACA SE VREA SE POATE! Dar SE VREA???
Nu se poate. Nu poti reproiecta intreaga nava si nici nu poti adauga orice pe ea. O nava poate sa faca ceea ce a fost proiectata sa faca, cu destul de mici variatii. Un sistem AA nu inseamna doar lansatorul, mai inseamna si radare, sisteme de comunicatii, magazie pt munitie, control, etc. Ideea este ca o nava poate suporta un anumit grad de modernizare/re-inarmare, nu cred ca Marasestiul mai are un viitor in flota.
GEORGE, cu afirmatia de sus… ma cam dezamagesti.
Asta o sa o creada doar DOREL.
nu exista NU SE POATE. EXISTA „NU POT EU” sau exista „NU VREAU”.
In cadrul Ministerului Apararii exista clar „NU VREAU”
tu ai inteles la ce ma refeream? cand am zis de tunul de 76 mm de pe suprastructura?
Tunul oricum are Magazie de munitie, sub punte…
Eu stiu ca uniii prin Ministerul Apararii zic ca nu se poate… dar tu nu trebuie sa-i crezi. Ca ei au alte interese cand fac astfel de afirmatii.
Interese proprii.
SI SE POATE sa scoata NAVA din uz in 5-6 ani ca vorba aia… mai bine o vor duce la Fier vechi decat sa o modernizeze.
SISTEMUL AERIAN inseamna Lansatorul de rachete si radarele. dar nava are cel putin 6-7 daca nu chiar 9 sisteme Radar.
Asta inseamna ca trebuie DOAR SA SCHIMBE radarul. Si radarele din 2016 ocupa ceva mai putin sptiu decat RADARELE SOVIETICE.
………………………… …………………….
inlocuirea unui tun 76mm (cel de pe suprastructura) cu un sistem Anti-Aerian, este o modificare minora care se aduce navei.
Nu va influenta in nici un fel centrul de greutate al navei. cel putin nu NEGATIV. pozitiv DA.
Bre Chipp vad ca greu te convinge omul cand ti se pune pata pe ceva! 🙂
Marasesti e copilul nostru si, cum o fi el, urat, amarat, il iubim. Dar ar fi o nebunie sa se apuce sa aduca modificari navei aleia!
Tot armamentul ambarcat este de sorginte sovietica, toate echipamentele de la bord sunt gandite sa sustina acel tip de armament. Tunurile, rachetele anti-nava, torpilele si tot ce tine de detectia si achizitia tintei sunt de provenienta ruseasca… Iar noi suntem in NATO! Adicatelea nema piese de schimb s.a.m.d.
Trebuie schimbat tot, nu merge sa dai jos o turela si sa infigi in loc un lansator de rachete decat daca vrei neaparat sa faci o aroganta suprema si te dau banii afara din casa…
Ceea ce nu e cazul nostru, cu banii ma refer…
Nava aia e rezultatul unui hei-rupism tipic ceausist, nu aveam ce ne trebuia nici atunci (au luat turele de 76 de la Tetaluri)
Daca chiar vrem s-o mai tinem dupa ce-i aducem inlocuitor, desi e clar ca echipajul ei va fi transferat si scolarizat pe noua nava, poti sa faci din ea un OPV de toata frumusetea, ca tot sunt la noi la moda…
Ii dai jos rachetele anti-nava ca tot am auzit ca-s inutile in prezent, ii mai iei din tunurile alea de 76, pastrezi CIWS-urile si capabilitatea de a opera elicoptere. Dai jos si radarele de care nu mai ai nevoie, o mai usurezi in felul asta si-i imbunatatesti calitatile nautice. Dupa care o pui sa patruleze in ZEE si sa faca poze cu piratii prin Somalia.
@Nicolae,
Asta este o DEZINFORMARE GROSOLANA!
MARASESTI – este simbol national. Nu este doar COPILUL NOSTRU!
Va fi abandonata din cauza unor LASI, a unor TRADATORI care sa-au vandut Bruxelului.
Si vad ca anumiti oameni importanti de aici acuza pe unul sau pe altul ca slujesc intereselor Moscovei, si incep sa ma intreb foarte serios, caror interese slujesc ei,
Am inceput sa am indoieli ca unii oameni pe aici sunt PATRIOTI! Unii sunt vanduti Bruxelului!
………………. ……………………… ………………..
@Nicolae,
Dao-n colo de treaba… rusii au pus S-300 pe toate navele importante si vor pune si S-400 iar la noi, MARASESTIUL nu e PROIECTAT SA SUPORTE un amarat de sistem Anti-Aerian.
Ma prapadesc de ras cand aud asa ceva!
:)) :)) :)) :))
Draga Chipp, eu m-as abtine de la afirmatii categorice de genul „dezinformare grosolana” s.a.m.d.
Daca ti-ai da tricolorul jos de pe ochi si ai incerca sa rationezi pragmatic ai descoperi ca, cel mai probabil, am dreptate.
Nu stiu ce pregatire de baza ai, sper doar ca nu esti inginer practicant.
Da-mi te rog exemple de nave rusesti care au S300, sunt si eu curios cate sunt in intreaga flota rusa, si de nave rusesti pe care s-a instalat asa ceva in ultimii 10 ani.
In final, sper sa nu te prapadesti de ras…
@ Nicolae,
nu va veni nici un inlocuitor pentru Marasesti.
O vor inlocui cu 2-4 corvete. dar nici o nava de talia ei nu va intra in Dotarea armatei romane!
Romania va avea doar 2 fregate (britanicele) si probabil 4 Corvete. Astea sunt hotarate. ATAT!
Romania nu va mai avea niciodata un Distrugator. Pentru ca Asa s-a hotarat SUS.
@nicolae: ar trebui schimbate multe, dar se poate daca se vrea. Fiecare bloc de 2 Termituri cantareste circa 7 tone (2 rachete + 2 canistre), aproximativ cat un bloc de 4 NSM (3.5 tone) plus un bloc de 16 CAMM-ER (4 tone).
Daca mai inlocuiesti si cele 2 turele rusesti de 76 mm cu OTOMelara 76 SR LW faci o economie de greutate de 30 tone, care se pot aloca altui armament la prova.
@Chipp&Tzupy. Mai fratilor iubesc Marasestiul si nava asta nu trebuie niciodata sa fie data la fier vechi, insa locul ei este ca nava muzeu…
Oricat am vrea noi s-o pastram operationala, Marasestiul are o cu totul alta conceptie decat navele moderne, este gandita prea diferit.
E ca si cum ai lua un cuirasat din WW2 si ai incerca sa-l transformi in nava moderna, lansatoare de rachete, pe ideea ca tonajul ii permite. O nava militara are o anumita arhitectura intrepatrunsa intre sistemele de armament, cele de navigatie, spatiul intern, caracteristicile nautice si de gabarit, etc, etc…
Ar trebui bagata in santier, scos tot si apoi reproiectat spatiul intern, lucru pe care nimeni nu l-a facut vreodata. Orice nava de lupta poate fi mentinuta activa – prin modernizare – o anumita perioada de timp, dupa care „noul” devine prea „nou” ca sa mai poata fi integrat intr-o structura veche..
Marasestiul pare o nava mare, dar in realitate este extrem de compacta si inghesuita in interior – deh tehnologiile anilor „70 – si orice reproiectare ar costa cat n-ar face, basca ca nici nava in sine nu-i chiar o capodopera dpdv nautic…
Cum mai scriam si in alte dati, o nava de lupta se construieste/proiecteaza in jurul armamentului principal – rachetele Styx in cazul nostru – iar Marasestiul s-a nascut deja batran. Solutia nu este franckenstein-erizarea navei ci constructia viitoarei generatii – Marasesti II – in santierele noastre.
Ca o anecdonta stie vreunul dintre voi de ce romanii au ales solutia cu doua lansatoare duble inspre fata si doua inspre spate?! Aceasta solutie este unica in lume si spune multe despre ce am putea si ce nu am putea sa mai modernizam la Marasesti…
@Tzupy Se poate face orice, intrebarea este: merita?
Toate sistemele enumerate de tine au anumite cerinte energetice, trebuie sa schimbi radarele s.a.m.d.
Fa si tu un calcul si vezi cam cat ar costa numai sistemele de armament enumerate de tine si radarele aferente, fara alte modificari structurale.
O „Iver Huitfeld” costa 325 milioane, noua… si nu cred ca exista termen de comparatie.
@Nicolae,
Din panct de vedere patriotic merita.
cateodata e mai important sa pui tricolorul mai sus decat banii.
Banii ii cheltui si apoi ii faci iar. Dar daca ti-ai pierdut identitatea de roman, nu mai poti sa o recapeti cu nimic.
Nici macar cu banii.
Daca se ajunge la scoaterea Marasestiului din serviciu, voi fi de acord cu asta doar daca e inlocuita de o nava similara cu fregata. Adica 150 m lungime/ 6000to
o nava simbol nava amiral), trebuie sa fie inlocuita tot cu o nava simbol (nava amiral)
De productie romanasca
@Nicolae. Sincer nu cred ca Marasestiul poate fi transformat intr-un OPV prin demontarea unor sisteme. Nava ar trebui apoi lestata masiv. Pe de alta parte ar trebui si ea bagat in santier si reparata
@George E mai usor de la mare la mic, decat de la mic la mare.
Adevarat…Pe de alta parte, in acest moment, tot a OPV arata.
Da nu mi-ai raspuns la anecdota…
Aaaah! Mie-mi era adresata? 🙂
George, marturisesc sincer ca habar n-am!
Dar mi-ar placea o impartasesti cu noi! 🙂
@George,
Anecdota – parere personala:
Sunt mai multe variate. Eu prezit una. Ca inginer (ca ma intrebase Nicolae)
In momentul in care ai inamicul in pupa sau in lateral spate, cand ripostezi cu sistemul de rachete din dotare… (P 15/ 21 – termit) amplasarea rechetelor si in spate aduce un castig de 2-3-4 km in raza de intoarcere a rachetei in conditiie in care raza rachetei e limitata la 80km. Distanta pe care racheta ar pierde-o prin manevra la 180 grade (daca racheta poate manevra la 180 grade)
Dar daca racheta nu poate manevra la 180 grade, atunci ar trebui sa faca manevra nava.
Aici TIMPUL CONTEAZA fff mult. Pana manevrezi ditamai mastodontul, esti deja atacat de Moska sau alta nava, fara sa poti macar sa fii in pozitie de tragere.
nu mai zic ca esti de mult in raza de lovire a rachetelor rusesti, fara ca tu sa poti riposta. Dar varianta asta o excludem.
Anecdota,
Daca Nava este trasa la cheu. sa presupunem pe diectia Nord-Sud cu prova in sud.
Inamicul porneste un atac surpriza, sansele de riposta sunt practic nule.
Eu ma indoiesc ca Racheta P15/21 Termit manevreaza la 180 grade…
in aceste conditii, fiind in defeensiva, trebuie sa faci manevre cu nava, scotand-o din port, punand-o in pozitie de lupta.
cat timp pierzi? Oare ai capacitatea sa dai riposta la timp??
Binenteles ca aceste lucruri sunt pur teoretice. dar conteaza fff mult sa tii cont de detalii.
P15/21 are o raza de 80km dar de cati km are nevoie sa manevreze la 180 grade? si inca ceva.. .POATE manevra la 180 grade?
am observat ca majoritatea navelor din Vest, au rachetele orientate in 2 directii.
In poza de jos se vad rachetele de pe Distrugatorul Donald Cook, orientate tot in 2 directii. in cazul rachetelor din Vest s-a adoptat orientarea Stanga – Dreapta. rachetele fiind de dimensiuni mult mai mici, in comparatie cu rachetele de pe Marasesti.
CONCLUZIA este ca nu doar Marasestiul are acest sistem cu rachete orientate in 2 pozitii opuse. Ci si Navele din Vest.
Linkul cu Donald Cook.
Rachetele orientate in 2 pozitii opuse: Stanga-Dreapta:
http://www.tehnomil.net/wp-content/uploads/2014/05/DonaldCook2.jpg
In articol se spune ca deplasamentele sunt in crestere.
Deplasamentele fregatelor si deplasamentele corvetelor.
eu nu inteleg un lucru… fortele navale au nevoie de Corvete, si odata cu trecerea anilor le construiesc pe dimensiunile fregatelor.
Adica in 10 ani, Corvetele devin iar FREGATE.
Acelasi lucru se intampla si cu fregatele care odata cu cresterea deplasamentului, devin distrugatoare!
…………………. ……………………. ……………….
In ceeea ce priveste Crucisatoarele, cred ca sunt foarte importante in cadrul unor tari din linia a 2-a
Sunt tari care nu-si permit port-avioane (cazul Rusiei) si de ce nu… cazul Canadei, Japoniei sau Australiei (momentan nu-si permite un port-avion. e posibil ca pe viitor sa se schimbe situatia)
Aceste tari vor avea mereu in flota nave mari. categoria Crucisatoare sau Port-Elicoptere (care sunt de fapt tot niste crucisatoare)
1 – RACHETELE
Prin dezvoltarea rachetelor cu raza Medie, aceste nave au devenit foarte importante.
Probabil importanta acestor Crucisatoare se apropie de impotanta unui port-avion (in cazul tarilor care nu-si permit un port-avion)
2 – ELICOPTERE SI AVIOANELE STOVL
Importanta Crucisatorului creste odata cu dezvoltarea avioanelor STOVL.
Odata cu operationalizarea avionului F-35 B, crucistoarele devin nave adevarate. Vor pastra pozitia a 2-a in ierarhia navelor si vor surclasa Distrugatoarele.
Aceste crucisatoare au capacitatea de a transporta 2-3 avioane STOVL.
Crucisatorul KIROV CLASS este un exemplu din acest punct de vedere. el poate ambarca minim 3 avioane STOVL. Din pacate pentru rusi, ei nu au acces la acest avion, dupa evenimentele din Ucraina.
Iar avionul IAK 141… a fost RATEU TOTAL!
Acum… si distrugatoarele pot fi pregatite pentru imbarcarea a 2 aviaone STOVL si de ce nu, prevazute cu 2 heliport-uri.
ideea este ca atunci cand ai de-aface cu un crucisator, cum este Moskva, in Marea Neagra, trebuie sa ai pregatita o flota adevarata, asa… preventiv.
Kirov class:
https://en.wikipedia.org/wiki/Kirov-class_battlecruiser#/media/File:ARKR_Kalinin_flight_deck_with_Ka-25_and_Ka-27.jpg
in poza aceasta, pe puntea Heliport a crucisatorului Kirov, se vad 2 elicoptere si in partea stanga este liber locul de stationare pentru al 3-lea elicopter
Ticonderoga-class (crucisatorul american din articol)
are chiar 3 heliport-uri.
e adevarat ca al 3-lea va fi folosit doar in caz de urgenta… find in prova navei:
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6a/USS_Lake_Champlain_%28CG-57%29.JPG
Ticonderoga are un singur helipad mare si lat, ce vezi tu in prova si in pupa am foarte mari dubii cum ca ar fi helipad-uri. Uite, eu n-am timp de facut sapaturi: http://fas.org/man/dod-101/sys/ship/cg-47-image172.gif
Corect, alea nu sunt helipaduri ci zone de protectie, daca nu ma insel. Fara sa stiu sigur este posibil sa fie zone de desantare.
Hai ca am elucidat-o. 🙂 Sunt zone desemnate pentru VERTREP, cum de altfel si scrie in poza din link-ul postat de mine mai sus: https://en.wikipedia.org/wiki/Vertical_replenishment
Eu i-am spus desantare, deci e bine 🙂 .
Immm, Kirov si Ticonderoga nu sunt chiar sinonime, ca functie si capabilitati, avand la baza filosofii diferite.
Kirov este o nava-centru, in jurul careia rusii grupeaza nave mai mici, construind astfel un task-force ofensiv sau defensiv.
Ticonderoga este in esenta o super-nava de escorta, alocata mai mereu in jurul unui portavion. Ar putea sa evolueze si in afara grupului portavionului, impreuna cu 1-2 distrugatoare, dar ea ramane o nava de escorta din categoria grea, pe cand Kirov nu este gandit sa protejeze ci sa integreze in jurul lui un grup naval.
Si Ticonderoga poa’ sa faca asta fara probleme, insa in presa este prezentat de cele mai multe ori in preajma portavioanelor.
Bineinteles ca poate.
comparatia dintre TICONGEROGA si KIROV CLASS nu-i chiar corecta.
cel mai bine ar fi fost sa vin cu o completare (usoara comparatie) intre TICONGEROGA si SLAVA CLASS (Crucisatorul Moskva).
Deplasamentele celor 2 nave sunt mai apropiate… chiar daca SLAVA CLASS tot este superior in dimensiuni (prin lungime = 186 m; latime = 20 metri)
KIROV intr-adevar este conceput ca nava CENTRU, in jurul careia poti adauga un grup maritim. Si este mult superioara altor crucisatoare… cred ca ramane cel mai mare crucisator operational la momentul acesta.
SLAVA – joaca mai bine un rol asemanator cu Ticonderoga. Nava de escortare a unui Port-Avion.
Dar Crucisatorul Moskva – este folosit ca Nava centru, Amiral a flotei Marii Negre. In jurul ei se construieste acum o flota.
Ticonderoga vs Slava class este mult mai aproape de adevar.
Slava nu este insa o nava escortor ci o nava de lupta de sine-statatoare. Menirea ei – din proiectare – este chiar sa angajeze cu rachetele AN cu raza lunga grupurile americane de portavioane. Are dimensiuni mari din mai multe motive, unul fiind ineficienta radarelor sovietice care nu puteau urmari simultan prea multe tinte.
De aici un numar ridicat de radare si pe cale de consecinta, o masa mai mare si un volum mai substantial.
Are posibilitatea unei modernizari masive.
Nu-i loc de stationare. Kirov in principiu nu navigheza cu elicopterele pe punte, la fel si navele americane. Elicopterele sunt tinute in hangar si scoase doar inainte de zbor. Rusii au pe Kirov, hangarul sub punte – dotata cu lift, americanii au hangarul la nivelul puntii.
Ambele crucisatoare au in dotare cate doua elicoptere.
STOVL inseamna printre altele „short take off”, unde face el asta pe puntea plina de obstacole a unui crucisator?
Daca ai rachete de croaziera de ce ai mai avea nevoie sa ai F35B la bord?
Mai mult decat necesar articolul. Pentru noi astia, pifani in ale marinei, intotdeauna articolele pe teme navale erau putin confuze.
Voi salva articolul intr-un director special.
Articolul ăsta e încă o confirmare a faptului că a citi rumaniamilitary, dimineața la o cafea, seara la o berică sau oricând se simte nevoia, e un act de culturã: tehnico-militară, istorică etc.
La articolul despre bricul Mircea ar fi foarte util un mic tutorial de navigație și termeni tehnici la navele cu pânze. De pe vremea serialului „Toate pânzele sus” îmi doresc să înțeleg cum se pilotează un vas cu pânze, ce și cum cu arborada, velatura, ș.a.m.d.
superb! felicitari!
Off topic, Filipine au castigat cazul de arbitraj la Haga, China se oftica:
http://www.defensenews.com/story/defense/2016/07/12/manila-wins-south-china-sea-arbitration-case-hague/86984274/
Multumesc, Nicolae!
Am mai „învățat” ceva in seara asta?!