Romania Military

Pastila cu tehnologie: bărcile nu se mai construiesc, se printează!

barca printata 3d

În octombrie 2019, Universitatea din Maine a intrat în Cartea recordurilor atunci când a reușit să printeze o barcă de 7,62 m lungime și 2268 kg greutate. „Minunăția” a fost printată în circa 70 de ore, ceea ce reduce foarte mult timpul de construcție al unei astfel de ambarcațiuni. Dar să aruncăm un ochi:

Băieții cu imprimanta nu sunt la prima ispravă de acest gen:

Botezul și lansarea la apă (a se urmări cine a inițiat “proiectul”):

Europenii sunt și ei în zonă. Institutul de Cercetare al Suediei (RISE – Research Institute of Sweden) și Cipax, proprietarul companiei de construcții de ambarcațiuni Pioner au produs în decembrie 2020 prima barcă printată 3D dintr-o singură bucată capabilă să țină marea – Pioner 14 Active Dark Line. Deși lucrurile au evoluat foarte mult, încă mai sunt necesare ajustări pentru a compensa densitatea excesivă a materialului cu consecințe asupra flotabilității ambarcațiunilor. Barca suedeză folosește un mix de plastic (de multe ori reciclat) și fibră de sticlă.

De altfel, suedezii au experiență în utilizarea unor materiale (până acum) neconvenționale la construcția de nave: corvetele de clasă Visby au coca și suprastructura construite integral din fibră de carbon.

Prin comparație cu navele construite din oțel sau aluminiu, structura sandwich din fibră de carbon aduce o serie de avantaje precum: greutatea redusă a navei și sarcina utilă mare, amprenta magnetică redusă, o bună mascare pasivă în spectrul radio, protecție balistică similară și o bună rezistență la exploziile submarine, rezistența crescută a fibrei din carbon la oboseală și coroziune. Pe de altă parte, prețul a fost și el pe măsură, se pare că marina suedeză a plătit în jur de 184 milioane USD per unitate, la nivelul anilor 2000.

Ar fi și câteva dezavantaje. În primul rând, nu avem încă un istoric la fel de bun în ceea ce privește rezistența la oboseală a fibrei de carbon, cel puțin prin comparație cu oțelul sau aluminiul. Testele efectuate pe avionul Boeing 787 Dreamliner construit într-o mare măsură din subansamble din fibră de carbon au evidențiat o bună rezistență la oboseală dar și probleme cu privire la calitatea subansamblelor.

În al doilea rând, rezistența la incendiu, fibra armată cu plastic arde violent. Iată mai jos un extras dintr-un studiu publicat pe marele internet:

Carbon fiber epoxy composites are strong, light-weight materials that are finding increasing application in the design of aircraft. As more aircraft are constructed with these materials, they become a more relevant material to aviation fires. These materials generally displace aluminum as a structural and skin material. The behavior of aluminum and carbon fiber epoxy in a fire is significantly different. Aluminum normally melts and pools on the ground, and does not burn. The epoxy in carbon fiber epoxy materials will pyrolyze, contributing to the flaming. Residual material, or char, and the carbon fibers will react through a surface oxidation reaction, further contributing to the heat generated by the fire.

Dar să revenim la printarea 3D a ambarcațiunilor. Nu cred că mai este nevoie să evidențiez potențialul acestei tehnologii, atât pentru piața civilă cât și pentru cea militară. Tehnologia este încă la început, dar potențialul este uriaș având în vedere rapiditatea cu care poți construi o ambarcațiune, fie ea cu, sau fără echipaj la bord.

Nu cred că această tehnologie va putea produce prea curând nave mari. Și, probabil că nu va putea produce nave foarte mari niciodată. Așa cum arată lucrurile acum, în opinia mea, tehnologia ar putea fi folosită la construcția de ambarcațiuni mici (până în 50 m lungime) iar în zona asta pot intra foarte multe tipuri de ambarcațiuni civile sau militare.

Navigația este una dintre cele mai vechi îndeletniciri umane iar construcția de ambarcațiuni are o istorie milenară. În lumina ultimelor descoperiri științifice, vă invit să citiți un articol mai vechi de pe rnhs.info pentru a putea face o comparație între tehnologiile clasice de construcții navale și cele noi, prezentate astăzi.

ACTTM? Ai legătura! 🙂

 

P.S. Iar lucrurile nu se opresc aici…

Exit mobile version