Romania Military

Patru oferte pentru India

In cadrul programului de dotare cu sase submarine clasice P 75I, India a primit patru oferte.

Spre deosebire de P 75 in cadrul caruia se construiesc sase nave din clasa Scorpene (Kalvari in marina indiana), navele avute acum in vedere (si ele tot sase unitati) vor fi mai mari si mai potente, urmand sa fie construite toate sase in India.

In cadrul programului Kalvari, trei submarine sunt operationale, doua in teste pe mare si ultima nava in constructie. Desi programul a acumulat intarzieri de sase ani pana la urma s-a dovedit un succes si Scorpene/Kalvari este primul submarin modern construit in India care a intrat in dotare.

Un imens pas inainte pentru industria navala indiana, cu atat mai mult cu cat este posibil ca in viitor o parte a celor sase submarine sa fie dotate cu sistem de propulsie AIP dezvoltat local.

Revenind la P 75I, aici lucrurile au mai evoluat si marina indiana are cerinte mai rafinate. Desi nu se cunosc foarte multe detalii despre cerintele indienilor se stie ca doua vor fi in mod sigur pe lista: sistem de propulsie independent de aer (AIP) si lansator vertical pentru rachetele Brahmos.

Patru oferte.

  1. Naval Group cu Barracuda. Imens avantaj pentru francezi atat timp cat au deja un program de succes: Kalvari. Un alt avantaj al Naval Group este faptul ca stie sa faca lansatoare verticale si este deja la a doua generatie de sisteme de propulsie AIP, ultimul fiind unul pe baza de celule de combustibil cu hidrogen obtinut din motorina prin procesare chimica si nu este necesara stocarea hidrogenului la bord. Rusii nu au nici un submarin clasic dotat cu AIP sau lansatoare verticale, spaniolii la fel, cu mentiunea ca Navantia a construit doar doua submarine S 80 si acelea cu probleme, iar sud-coreenii nu stiu sa aiba in dotare submarine cu AIP dar stiu sa construiasca lansatoare verticale.

Este foarte probabil ca francezii sa vina cu oferta facuta Australiei, adica un submarin diesel-electric care are la baza proiectul Suffren. Submarinul francezilor pare sa fie si cel mai mare, este din standard dotat cu lansator vertical, posibil sa dispuna de pump-jet si carmele in forma de cruce;

  1. DSME-3000 din Coreea de Sud. Recent intrati in clubul marinelor care pot lansa rachete balistice din imersiune, coreenii au prins curaj si in materie de export si au deja un prim-client in Indonezia careia i-au vandut trei submarine din clasa KSS-I Type U-209. Si nava coreeana este mare, ceva mai mica fata de Barracuda si, asa cum scriam mai sus, coreenii au deja pe submarinele lor sisteme VLS, in timp ce sistemul AIP il importa din Germania. Practic se importa o intreaga sectiune a submarinului.

Coreenii se mai lauda ca au si posibilitatea de a oferi baterii Li-ion foarte performante care sa creasca autonomia submarinului in cazul navigatiei submerse, dar deocamdata doar japonezii au aratat ca pot face asa ceva.

Japonia nu dispune de un sistem AIP in sensul clasic al expresiei (si este ciudat ca nu are asa ceva) dar a inceput sa lanseze submarine dotate cu baterii Li-ion care maresc foarte mult anduranta navei sub apa, de unde am putea sa intelegem ca bateriile Li-ion ar fi un sistem AIP prin ele insele;

  1. Navantia cu S 80 Plus. “Plus” nu stim de la ce vine, dar S 80 clasic, sa-i spunem asa, este un Scorpene supradimensionat, asa de supradimensionat incat spaniolii au avut mari probleme cu masa totala a submarinului. Acesta era prea mare pentru ca nava sa pluteasca. Intr-un sfarsit si dupa multe intarzieri, au remediat si primul S 80 a vazut luciul apei, dar spaniolii nu prea au ce arate indienilor: doua nave cu probleme, doua nave care la baza sunt Scorpene, iar daca indienii mai doreau inca sase Scorpene nu mai faceau licitatie. Fara experienta cu AIP, fara experienta cu VLS.

Se ofera totusi un sistem AIP pe baza de bio-etanol, care la fel ca si in cazul francezilor nu necesita stocarea de hidrogen la bord, acesta fiind obtinut prin reactie chimica pe mare, la bordul navei;

  1. Si intr-un final rusii cu Lada-class (probabil Amur-class – varianta de export a Lada), un submarin care ar fi trebuit sa fie inlocuitorul Kilo dar pe care nu numai ca nu l-a cumparat nimeni vreodata dar chiar si Marina Rusa prefera sa construiasca submarine Kilo-imbunatatit decat sa se incurce cu Lada-class. Asadar greu sa-l vanda.

Dar Rusia, poate mai mult decat Franta, se simte foarte bine in India, cunoaste piata, plus ca marina indiana este una dotata preponderent cu nave de lupta rusesti sau proiectate in Rusia, de la portavioane, la cele peste zece submarine Kilo, la submarinul nuclear Akula, la fregate etc.

Dezavantajele Lada-class sunt insa multe: nicio nava operationala desi proiectul este unul destul de vechi, VLSuri pe submarinele clasice rusii nu au si nici macar un singur submarin operational dotat cu sistem AIP. Moscova spune ca stie si cu AIP (de fapt aici se pare ca rusii se bazeaza pe AIPul dezvoltat de indieni) si cu VLS pe Lada dar de la vorbe la fapte este drum lung, mai ales in cazul rusilor.

Ivanii ar putea insa plusa si oferi Indiei nu sa cumpere sase submarine ci sa le dezvolte impreuna, ambele tari avand nevoie de o generatie moderna de submarine non-nucleare, doar ca indienii sunt patiti cu Moscova de foarte multe ori si ramane de vazut daca de aceasta data rusii au mai multe sanse.

 

Ordinea prezentarii nu este una aleatorie ci reprezinta, in opinia mea, si sansele celor patru oferte dar daca stam sa le analizam mai in detaliu, Naval Group pare favorita de departe, atat prin prisma ducerii la bun sfarsit al precedentului program de dotare cu sase submarine Scorpene, cat si prin oferta facuta acum cu probabil cel mai modern submarin clasic existent pe piata. La asta putem adauga si ratarea din Australia de unde nevoia foarte mare de comenzi noi.

Daca mai adaugam si relatiile foarte bune si stranse cu India, avem probabil un castigator potential, asta daca cele doua parti se inteleg la bani si la transferul de tehnologie.

GeorgeGMT

Exit mobile version