Divizionul 50 corvete este alcătuit din patru corvete de clasă Tetal I şi II la care se adaugă trei vedete torpiloare. Conform site-ului Forţelor Navale Române, divizionul are următoarele misiuni principale:
- Căutarea,descoperirea, identificarea şi nimicirea ţintelor submarine inamice;
- Realizarea siguranţei antisubmarin a navelor de luptă şi transport proprii;
- Executarea supravegherii navale, antisubmarin şi sprijinul supravegherii navale;
- Acoperirea unor forţe navale;
- Nimicirea navelor de luptă, de transport şi de desant inamice;
- Executarea cercetării navale.
Pentru îndeplinirea acestor misiuni sunt utilizate următoarele corvete:
- Corvetele Tetal I, „Amiral Petre Bărbuneanu”,având număr de bordaj 260, construită şi intrată în serviciu în 1983, sau, conform Janes, construită începând cu 23 Mai 1981 şi intrată în serviciu în 4 Februarie 1983 şi“Viceamiral Eugen Roşca” având număr de bordaj 263, construită începând cu 1986 şi intrată în serviciu în 1987, sau, conform Janes, construită începând cu 11 Iulie 1985 şi intrată în serviciu începând cu 23 Aprilie 1987; şi
- Corvetele Tetal II, “Contraamiral Eustaţiu Sebastian”, având număr de bordaj 264, construită începând cu 1983 şi intrată în serviciu în 1989, sau, conform Janes, construită începând cu 12 Aprilie 1988 şi intrată în serviciu începând cu 30 Decembrie 1989 şi “Contraamiral Horia Macellariu”, având număr de bordaj 265, construită începând cu 1996şi intrată în serviciu în acelaşi an, sau, conform Janes, construită începând cu 15 Mai 1994 şi intrată în serviciu începând cu 29 Septembrie 1997.
Toate navele au fost construite de Șantierul Naval Mangalia, dimensiunile și caracteristicile fiind similare, după cum urmează:
- Deplasament maxim: ambele Tetal II au 1600 tone de plasament la încărcare maximă și există o diferență de aproximativ 120 de tone între deplasamentul standard de 1505 tone pentru Tetal II şi 1385 tone pentru Tetal I;
- Lungime x lăţime x pescaj: 92,42 x 11,41 x 3,16 (m);
- Propulsie: 4 x ALCO 16R 251 FMA, creditate cu 3285 CP fiecare, acționând patru elice, din care două cu pas fix şi două cu pas variabil. Cel mai probabil Tetal II le-a avut de la început iar la Tetal I au fost introduse după 1990 la pachet cu schimbarea reductoarelor inversoare, în aceeași configurație, două elice cu pas fix și 2 cu pas variabil;
- Viteza maximă: 24 Nd
- Surse energetice: 4 diesel – generatoare de curent electric alternativ MB 836 (unele surse creditează cele două nave Tetal I cu doar 3 diesel-generatoare);
- Echipaj: între 90 și 100 de oameni.
Armamentul navelor este diferențiat pe cele două tipuri, Tetal II și I. Vom începe cu Tetal II, care, după umila mea părere stau ceva mai bine la acest capitol față de navele primei serii.
Astfel, armamentul și senzorii celor două corvete Tetal II (conform Janes) constau în următoarele:
- În prova, o turelă cu un tun naval AK-176 de proveniență USSR, de 76 mm, capabil de maxim 120 de lovituri pe minut la 15 km distanță. Rata de tragere este variabilă putând fi setată la 30, 60 sau 120 de lovituri, însă la rata maximă de tragere, țeava tunului trebuie răcită circa 25 – 30 de minute după tragerea unei runde de 75 de proiectile;
- Tot în prova, două lansatoare de grenade AS, RBU 6000 cu 12 tuburi, cu raza de 6000 m, capul de luptă având 31 kg;
- 4 turele AK630, situate paralel în fața catargului, respectiv în dreptul coșurilor, capabile de 3000 de lovituri pe minut la o distanță de 2 km, pe scurt CIWS. Alte surse creditează turelele AK630 cu o rată de foc de 4000 – 5000 de lovituri pe minut;
- 2 x 2 tuburi lans-torpilă pentru torpile de 533 mm, având o rază de 25 km și o viteză de 50 de Nd. Capul de luptă are 300 de kg;
- 2 lansatoare de contramăsuri PK16 amplasate pe suprastructură deasupra torpilelor;
- Un radar de cercetare aeriană și de suprafață în bandă F – Strut Curve, amplasat în vârful catargului;
- Un radar de control al tirului în bandă H/I – Bass Tilt;
- Un radar de navigațieNayada în bandă I;
- Sistem IFF;
- Sonar în chilă (bulbul din prova) şi sonar tractat;
- Capacitatea de a opera un elicopter IAR 316 Allouette III. Deși prevăzută cu helipad, navele nu sunt prevăzute şi cu un hangar pentru elicopter.
Cele două Tetaluri I beneficiază de serviciile următoarelor:
- În prova şi în pupa, câte o turelă dublă AK-726 cu tunuri de 76 mm, capabile de maxim 120 de lovituri pe minut la 15 km distanță (conform altor surse vorbim de o rată de maxim 90 de lovituri/minut);
- Tot în prova, două lansatoare de grenade AS, RBU 2500 cu 16 tuburi, cu raza de 2500 m, capul de luptă având 21 kg;
- 2 turele AK230, situate paralel pe suprastructura pupa, capabile de 500 de lovituri pe minut la o distanță de 4 km (conform altor surse, rata de foc ar fi de maxim 2000 de lovituri pe minut);
- 2 turele cu omniprezentele mitraliere de 14,5 mm;
- 2 x 2 tuburi lans-torpilă pentru torpile de 533 mm, având o rază de 25 km şi o viteză de 50 de Nd. Capul de luptă are 300 de kg;
- 2 lansatoare de contramăsuri PK16 amplasate pe suprastructură deasupra torpilelor;
- Un radar de cercetare aeriană şi de suprafață în bandă F – Strut Curve, amplasat în vârful catargului;
- 2 radare de control al tirului în bandă H/I. Este vorba de un radar HawkScreech pentru turelele de 76 mm si de un radar Drum Tilt pentru cele de 30 mm;
- Un radar de navigațieNayada în bandă I;
- Sistem IFF;
- Sonar în chilă Hercules MG322, posibil si sonar remorcat.
Armamentul și senzorii celor două nave sunt de proveniență URSS și, la prima vedere, pentru mine au părut similare, ceea ce am și verbalizat în textul inițial al articolului. Radu m-a corectat însă, așa că-i dau cuvântul mot-a-mot:
După mine a doua parte este eronată, parametrii – armament și electronică nu sunt aproape deloc similari (nici măcar numeric –Tetal I are două turele principale și două turele AA, iar Tetal II are o turelă principală și patru turele AA), în plus și din două generații diferite.
Astfel, Tetal I este asemănătoare tehnic unei nave sovietice construită în decada 1960-1970, cu artileria (AK-726 – 1963, AK-230 – 1959) și senzorii acelor vremuri (Strut Curve, radar de cercetare 2D – 1960, HawkScreech – radar de control al focului pentru turela AK-726 – 1954, Drum Tilt – radar de control al focului pentru turelele AK-230 – 1961), iar Tetal II este o idee mai modernă, îmbinând același radar de cercetare 2D Strut Curve din 1960 cu lucruri mai apropiate de „era noastră”, cum ar fi radarul BassTilt – 1972 care „se ocupă” de controlul turelelor de artilerie şi ele un pic mai apropiate de contemporaneitate, AK-176 – 1979 şi AK-630 – 1976.
Notă nepatriotică a lui Radu: În paranteză fie spus, din enumerarea de mai sus putem evalua şi vârsta tehnologică reală a crucișătorului/distrugător/fregată„Mărășești” care dispune deci, de tunuri principale din 1963 controlate de un radar din 1954, vede țintele aeriene şi navale cu un radar de cercetare din 1960 şi se apără antiaerian şi antirachetă cu tunuri din 1976 controlate de radare din 1972 (pe lângă cele din 1963 cu radar din 1954). Dacă mai spunem şi că rachetele navă-navă apucaseră deja să facă un război în 1967 ne dăm seama că viața începe cu adevărat la 40, sau chiar 50 de ani!
Revenind la corvetele noastre, aș spune că, deși instructivă, toată această detaliere a mijloacelor de detecție și de luptă chiar nu mai contează în secolul XXI. Sunt cel mai probabil irelevante pe câmpul de luptă de astăzi. Fără a fi specialist, mi se pare totuși destul de evident că eficacitatea senzorilor corvetelor în fața contramăsurilor vechilor „prieteni”, „prieteni” care le cunosc foarte bine, este destul de limitată.
Capabilitățile reale în domeniul luptei anti-submarin (principala misiune a corvetelor) sunt cunoscute doar de Forțele Navale Române și de partenerii NATO alături de care am participat la aplicații.
Cele patru nave au dimensiuni identice dar calități nautice diferite, cu un mare minus pentru corvetele Tetal II, cu atât mai mult cu cât o platformă de luptă anti-submarin trebuie să fie o platformă cât mai stabilă pe mare montată.
Astfel, suprastructura celor două Tetal I este construită din aluminiu și are o configurație diferită prin comparație cu suprastructura celor două Tetal II, construită din oțel. Deși planul de forme al carenei celor două tipuri de nave este identic (cu excepția bulbului prezent la cele două Tetal II), masa mai mare datorată şi utilizării oțelului în locul aluminiului la cele două Tetal II a determinat un centru de greutate mai ridicat cu consecințe negative asupra calităților nautice ale celor două Tetal II.
O altă diferență ce merită a fi menționată este şi deosebirea structurală a modului de evacuare a fumului, la Tetal I se face prin lateral, în timp ce Tetal 2 are coșuri clasice, verticale și intens fumegătoare după cum bine știm.
Ca și dragoarele, și corvetele au avut parte de o intensificare a exercițiilor de luptă desfășurate și organizate de NATO în Marea Neagră. Prin urmare, același Mid Life Repaint (©Radu) a apărut și în cazul corvetelor, Forțele Navale Române organizând în acest an o licitație având ca obiect “Reparație capitală/revizie majoră cu modernizare pentru nava tip corvetă proiect 1048M şi 1048”.
Ca și la dragoare, caietul de sarcini pe care am avut ocazia să-l lecturez este structurat tot pe 3 categorii de lucrări:
- Înlocuire echipamente / servicii de furnizare și instalare echipamente noi;
- Amenajări interioare; și
- Reparații capitale.
Nu o să reiau fiecare punct în parte (generatoare, sistem integrat de navigație cu subsistemele aferente, sistem centralizat de control al motoarelor şi sistemului energetic, o nouă stație de radiolocație, un nou sistem intercomş.a.m.d.), ar însemna, în esență, să fac un copy-paste de la dragoare, lucru care nu-mi stă în fire…
Se disting în cazul corvetelor instalarea unei instalații de aer respirabil de 300 de bari, rack 4 butelii, dar și reamenajarea completă a spațiilor destinate echipajului. Se vor efectua reparații capitale la opera moartă și opera vie, elice, motoare, transmisie, instalația de guvernare cu trei cârme, tancuri de apă ş.a.m.d.Se instalează și aici, în premieră, un sistem de climatizare pentru spatiile principale.
Ar fi, totuși, interesant să ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă licitația pentru corvete va fi câștigată de alt șantier naval decât cel care se va ocupa de dragoare cu o ofertă care să cuprindă alte tipuri de echipamente (sistem de navigație, radare de navigație, diesel-generatoare, etc)? Vom avea echivalentul naval al celor 12 vehicule terestre pe care le cumpăram înainte să trecem la alt model?
Caietul de sarcini nu prevede modificări sau modernizări la senzorii și armamentul navelor.Șocant, nu-i așa?!?:)
Ei bine, asta ar avea o logică doar în condițiile în care anul acesta se semnează un contract pentru construcția a patru noi corvete, pentru că operaționalizarea lor va dura circa cinci ani. Nu o să reiau saga acestui program, este bine-cunoscută. O să spun doar atât: dacă anul acesta nu se semnează contractul construcției a patru noi corvete (eu, personal, prefer în continuare modelul 10514 al celor de la Damen) și nu se reiau procedurile de înarmare a celor două fregate Type 22R, Marina Militară Română va deveni complet irelevantă la Marea Neagră. Nu că acum ar fi cine știe ce forță…
Până una alta, aflăm că avem trei ofertanți pentru modernizarea corvetelor:
- Șantierul Naval Midia S.A., secondat de aceeași patru subcontractanți: Service Faur S.R.L., Operativ Service Co-Prest S.R.L., MetacomWeld S.R.L. și Geomarco Construct S.R.L., asociere care a făcut și singura ofertă de modernizare a dragoarelor;
- Șantierul Naval Constanţa S.A.;
- AsociereaUtilnavorep S.A.(lider asociere),Sorena S.A. şi Opal Construct S.R.L.
Dacă primii doi ofertanți sunt destul de cunoscuți, ei bine, de societățile care compun asocierea de la punctul 3) de mai sus eu, personal, nu am auzit niciodată…
Reparatii si modernizari pentru cele patru dragoare
Nicolae Hariuc
Radu