Divizionul 50 corvete este alcătuit din patru corvete de clasă Tetal I şi II la care se adaugă trei vedete torpiloare. Conform site-ului Forţelor Navale Române, divizionul are următoarele misiuni principale:
- Căutarea,descoperirea, identificarea şi nimicirea ţintelor submarine inamice;
- Realizarea siguranţei antisubmarin a navelor de luptă şi transport proprii;
- Executarea supravegherii navale, antisubmarin şi sprijinul supravegherii navale;
- Acoperirea unor forţe navale;
- Nimicirea navelor de luptă, de transport şi de desant inamice;
- Executarea cercetării navale.
Pentru îndeplinirea acestor misiuni sunt utilizate următoarele corvete:
- Corvetele Tetal I, „Amiral Petre Bărbuneanu”,având număr de bordaj 260, construită şi intrată în serviciu în 1983, sau, conform Janes, construită începând cu 23 Mai 1981 şi intrată în serviciu în 4 Februarie 1983 şi“Viceamiral Eugen Roşca” având număr de bordaj 263, construită începând cu 1986 şi intrată în serviciu în 1987, sau, conform Janes, construită începând cu 11 Iulie 1985 şi intrată în serviciu începând cu 23 Aprilie 1987; şi
- Corvetele Tetal II, “Contraamiral Eustaţiu Sebastian”, având număr de bordaj 264, construită începând cu 1983 şi intrată în serviciu în 1989, sau, conform Janes, construită începând cu 12 Aprilie 1988 şi intrată în serviciu începând cu 30 Decembrie 1989 şi “Contraamiral Horia Macellariu”, având număr de bordaj 265, construită începând cu 1996şi intrată în serviciu în acelaşi an, sau, conform Janes, construită începând cu 15 Mai 1994 şi intrată în serviciu începând cu 29 Septembrie 1997.
Toate navele au fost construite de Șantierul Naval Mangalia, dimensiunile și caracteristicile fiind similare, după cum urmează:
- Deplasament maxim: ambele Tetal II au 1600 tone de plasament la încărcare maximă și există o diferență de aproximativ 120 de tone între deplasamentul standard de 1505 tone pentru Tetal II şi 1385 tone pentru Tetal I;
- Lungime x lăţime x pescaj: 92,42 x 11,41 x 3,16 (m);
- Propulsie: 4 x ALCO 16R 251 FMA, creditate cu 3285 CP fiecare, acționând patru elice, din care două cu pas fix şi două cu pas variabil. Cel mai probabil Tetal II le-a avut de la început iar la Tetal I au fost introduse după 1990 la pachet cu schimbarea reductoarelor inversoare, în aceeași configurație, două elice cu pas fix și 2 cu pas variabil;
- Viteza maximă: 24 Nd
- Surse energetice: 4 diesel – generatoare de curent electric alternativ MB 836 (unele surse creditează cele două nave Tetal I cu doar 3 diesel-generatoare);
- Echipaj: între 90 și 100 de oameni.
Armamentul navelor este diferențiat pe cele două tipuri, Tetal II și I. Vom începe cu Tetal II, care, după umila mea părere stau ceva mai bine la acest capitol față de navele primei serii.
Astfel, armamentul și senzorii celor două corvete Tetal II (conform Janes) constau în următoarele:
- În prova, o turelă cu un tun naval AK-176 de proveniență USSR, de 76 mm, capabil de maxim 120 de lovituri pe minut la 15 km distanță. Rata de tragere este variabilă putând fi setată la 30, 60 sau 120 de lovituri, însă la rata maximă de tragere, țeava tunului trebuie răcită circa 25 – 30 de minute după tragerea unei runde de 75 de proiectile;
- Tot în prova, două lansatoare de grenade AS, RBU 6000 cu 12 tuburi, cu raza de 6000 m, capul de luptă având 31 kg;
- 4 turele AK630, situate paralel în fața catargului, respectiv în dreptul coșurilor, capabile de 3000 de lovituri pe minut la o distanță de 2 km, pe scurt CIWS. Alte surse creditează turelele AK630 cu o rată de foc de 4000 – 5000 de lovituri pe minut;
- 2 x 2 tuburi lans-torpilă pentru torpile de 533 mm, având o rază de 25 km și o viteză de 50 de Nd. Capul de luptă are 300 de kg;
- 2 lansatoare de contramăsuri PK16 amplasate pe suprastructură deasupra torpilelor;
- Un radar de cercetare aeriană și de suprafață în bandă F – Strut Curve, amplasat în vârful catargului;
- Un radar de control al tirului în bandă H/I – Bass Tilt;
- Un radar de navigațieNayada în bandă I;
- Sistem IFF;
- Sonar în chilă (bulbul din prova) şi sonar tractat;
- Capacitatea de a opera un elicopter IAR 316 Allouette III. Deși prevăzută cu helipad, navele nu sunt prevăzute şi cu un hangar pentru elicopter.
Cele două Tetaluri I beneficiază de serviciile următoarelor:
- În prova şi în pupa, câte o turelă dublă AK-726 cu tunuri de 76 mm, capabile de maxim 120 de lovituri pe minut la 15 km distanță (conform altor surse vorbim de o rată de maxim 90 de lovituri/minut);
- Tot în prova, două lansatoare de grenade AS, RBU 2500 cu 16 tuburi, cu raza de 2500 m, capul de luptă având 21 kg;
- 2 turele AK230, situate paralel pe suprastructura pupa, capabile de 500 de lovituri pe minut la o distanță de 4 km (conform altor surse, rata de foc ar fi de maxim 2000 de lovituri pe minut);
- 2 turele cu omniprezentele mitraliere de 14,5 mm;
- 2 x 2 tuburi lans-torpilă pentru torpile de 533 mm, având o rază de 25 km şi o viteză de 50 de Nd. Capul de luptă are 300 de kg;
- 2 lansatoare de contramăsuri PK16 amplasate pe suprastructură deasupra torpilelor;
- Un radar de cercetare aeriană şi de suprafață în bandă F – Strut Curve, amplasat în vârful catargului;
- 2 radare de control al tirului în bandă H/I. Este vorba de un radar HawkScreech pentru turelele de 76 mm si de un radar Drum Tilt pentru cele de 30 mm;
- Un radar de navigațieNayada în bandă I;
- Sistem IFF;
- Sonar în chilă Hercules MG322, posibil si sonar remorcat.
Armamentul și senzorii celor două nave sunt de proveniență URSS și, la prima vedere, pentru mine au părut similare, ceea ce am și verbalizat în textul inițial al articolului. Radu m-a corectat însă, așa că-i dau cuvântul mot-a-mot:
După mine a doua parte este eronată, parametrii – armament și electronică nu sunt aproape deloc similari (nici măcar numeric –Tetal I are două turele principale și două turele AA, iar Tetal II are o turelă principală și patru turele AA), în plus și din două generații diferite.
Astfel, Tetal I este asemănătoare tehnic unei nave sovietice construită în decada 1960-1970, cu artileria (AK-726 – 1963, AK-230 – 1959) și senzorii acelor vremuri (Strut Curve, radar de cercetare 2D – 1960, HawkScreech – radar de control al focului pentru turela AK-726 – 1954, Drum Tilt – radar de control al focului pentru turelele AK-230 – 1961), iar Tetal II este o idee mai modernă, îmbinând același radar de cercetare 2D Strut Curve din 1960 cu lucruri mai apropiate de „era noastră”, cum ar fi radarul BassTilt – 1972 care „se ocupă” de controlul turelelor de artilerie şi ele un pic mai apropiate de contemporaneitate, AK-176 – 1979 şi AK-630 – 1976.
Notă nepatriotică a lui Radu: În paranteză fie spus, din enumerarea de mai sus putem evalua şi vârsta tehnologică reală a crucișătorului/distrugător/fregată„Mărășești” care dispune deci, de tunuri principale din 1963 controlate de un radar din 1954, vede țintele aeriene şi navale cu un radar de cercetare din 1960 şi se apără antiaerian şi antirachetă cu tunuri din 1976 controlate de radare din 1972 (pe lângă cele din 1963 cu radar din 1954). Dacă mai spunem şi că rachetele navă-navă apucaseră deja să facă un război în 1967 ne dăm seama că viața începe cu adevărat la 40, sau chiar 50 de ani!
Revenind la corvetele noastre, aș spune că, deși instructivă, toată această detaliere a mijloacelor de detecție și de luptă chiar nu mai contează în secolul XXI. Sunt cel mai probabil irelevante pe câmpul de luptă de astăzi. Fără a fi specialist, mi se pare totuși destul de evident că eficacitatea senzorilor corvetelor în fața contramăsurilor vechilor „prieteni”, „prieteni” care le cunosc foarte bine, este destul de limitată.
Capabilitățile reale în domeniul luptei anti-submarin (principala misiune a corvetelor) sunt cunoscute doar de Forțele Navale Române și de partenerii NATO alături de care am participat la aplicații.
Cele patru nave au dimensiuni identice dar calități nautice diferite, cu un mare minus pentru corvetele Tetal II, cu atât mai mult cu cât o platformă de luptă anti-submarin trebuie să fie o platformă cât mai stabilă pe mare montată.
Astfel, suprastructura celor două Tetal I este construită din aluminiu și are o configurație diferită prin comparație cu suprastructura celor două Tetal II, construită din oțel. Deși planul de forme al carenei celor două tipuri de nave este identic (cu excepția bulbului prezent la cele două Tetal II), masa mai mare datorată şi utilizării oțelului în locul aluminiului la cele două Tetal II a determinat un centru de greutate mai ridicat cu consecințe negative asupra calităților nautice ale celor două Tetal II.
O altă diferență ce merită a fi menționată este şi deosebirea structurală a modului de evacuare a fumului, la Tetal I se face prin lateral, în timp ce Tetal 2 are coșuri clasice, verticale și intens fumegătoare după cum bine știm.
Ca și dragoarele, și corvetele au avut parte de o intensificare a exercițiilor de luptă desfășurate și organizate de NATO în Marea Neagră. Prin urmare, același Mid Life Repaint (©Radu) a apărut și în cazul corvetelor, Forțele Navale Române organizând în acest an o licitație având ca obiect “Reparație capitală/revizie majoră cu modernizare pentru nava tip corvetă proiect 1048M şi 1048”.
Ca și la dragoare, caietul de sarcini pe care am avut ocazia să-l lecturez este structurat tot pe 3 categorii de lucrări:
- Înlocuire echipamente / servicii de furnizare și instalare echipamente noi;
- Amenajări interioare; și
- Reparații capitale.
Nu o să reiau fiecare punct în parte (generatoare, sistem integrat de navigație cu subsistemele aferente, sistem centralizat de control al motoarelor şi sistemului energetic, o nouă stație de radiolocație, un nou sistem intercomş.a.m.d.), ar însemna, în esență, să fac un copy-paste de la dragoare, lucru care nu-mi stă în fire…
Se disting în cazul corvetelor instalarea unei instalații de aer respirabil de 300 de bari, rack 4 butelii, dar și reamenajarea completă a spațiilor destinate echipajului. Se vor efectua reparații capitale la opera moartă și opera vie, elice, motoare, transmisie, instalația de guvernare cu trei cârme, tancuri de apă ş.a.m.d.Se instalează și aici, în premieră, un sistem de climatizare pentru spatiile principale.
Ar fi, totuși, interesant să ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă licitația pentru corvete va fi câștigată de alt șantier naval decât cel care se va ocupa de dragoare cu o ofertă care să cuprindă alte tipuri de echipamente (sistem de navigație, radare de navigație, diesel-generatoare, etc)? Vom avea echivalentul naval al celor 12 vehicule terestre pe care le cumpăram înainte să trecem la alt model?
Caietul de sarcini nu prevede modificări sau modernizări la senzorii și armamentul navelor.Șocant, nu-i așa?!?:)
Ei bine, asta ar avea o logică doar în condițiile în care anul acesta se semnează un contract pentru construcția a patru noi corvete, pentru că operaționalizarea lor va dura circa cinci ani. Nu o să reiau saga acestui program, este bine-cunoscută. O să spun doar atât: dacă anul acesta nu se semnează contractul construcției a patru noi corvete (eu, personal, prefer în continuare modelul 10514 al celor de la Damen) și nu se reiau procedurile de înarmare a celor două fregate Type 22R, Marina Militară Română va deveni complet irelevantă la Marea Neagră. Nu că acum ar fi cine știe ce forță…
Până una alta, aflăm că avem trei ofertanți pentru modernizarea corvetelor:
- Șantierul Naval Midia S.A., secondat de aceeași patru subcontractanți: Service Faur S.R.L., Operativ Service Co-Prest S.R.L., MetacomWeld S.R.L. și Geomarco Construct S.R.L., asociere care a făcut și singura ofertă de modernizare a dragoarelor;
- Șantierul Naval Constanţa S.A.;
- AsociereaUtilnavorep S.A.(lider asociere),Sorena S.A. şi Opal Construct S.R.L.
Dacă primii doi ofertanți sunt destul de cunoscuți, ei bine, de societățile care compun asocierea de la punctul 3) de mai sus eu, personal, nu am auzit niciodată…
Reparatii si modernizari pentru cele patru dragoare
Nicolae Hariuc
Radu
Si asa am modernizat si corvetele , ceva pitura , niste aer conditionat , ceva surubareala pe la motoare si gata…..nu mai avem nevoie de corvetele alea de la nenorocitii aia de olandezi , mama lor cu multinatonala aia jnapana care vrea sa ia banutu de la gura politicianului roman . Ce vile cu piscina interioara si exterioara o sa ne tragem noi cu miliardele alea pe care le dadeam pe fierataniile olandeze…
si cand au fost noi nouțe tot vechi erau de fapt.
deci avem programe de lustruire la monitoare,dragoare si corvete.ar fi pacat sa ti le scufunde rusul in starea asta,ne-am face de rusine…avem si noi o imagine de lider zonal de aparat.
E fix pixul revitalizarea fara schimbarea senzorilor,armamentului si sistemelor de protectie. Cu cei ajuta pe marinei aerul conditionat in caz de bum,bum? Transpiratiile o sa-i treaca oricum…victime neajutorate ale snapanilor mioritici. Navele sunt oricum vechi,senzorii erau depasiti chiar de la intrarea in exploatare,piese de muzeu. Nu stiu cine gandeste cu c…l,dar fusarelile ne caracterizeaza!?
Deci motoarele-afumatoare rămân aceleaşi.
Poate le schimbă generatoarele dar aici n-ai nevoie de unele mai puternice. Dacă sunt în stare să acţioneze tureloaiele alea şi radaroaiele de pe vremea lui Hruşciov, teoretic ar putea susţine orice sistem de navigaţie-detectie-lovire (nu că le-ar trece prin cap să modernizeze armamentul.
Daca ar fi după mine, turelele AK726 de pe Tetal I şi Mărăşeşti le-as debarca şi le-as instala la mal/cheu, cu control radar modern şi acţionare de la distanţă.
Muniţie AHEAD.
Cred că ar face o treabă bună împotriva rachetelor de croazieră, la Constanta şi Mangalia.
@Eroule,
Si eu te sustin legat de debarcarea tunurilor de 76mm. au intre 16-22 tone in functie de model, daca nu chiar mai mult. + munitia din magazie… cred ca mai cantarete vreo 4-5-6 tone…
Eu le-as inlocui cu OTO MELARA 76mm sau cu BOFORS 57mm/Mk3 (sau Mk 110)
de preferat Bofors-ul care poate sa-mi duca si lupta anti-Aeriana.
Boforsul are 14 TONE cu 1000 proiectile in magazie.
Turela AK726 are 25 to la care adaugi câte 12,4 to pentru fiecare 1000 proiectile din magazie. Nu ştiu cât au ele rezerva de muniţie pe Tetal I.
În jur de 1200 de lovituri.
Motoarele afumatoare raman , nu stii cand ai nevoie de un camuflaj bun , sa te pierzi in…fum
Se schimba si generatoarele si se instaleaza o noua statie de radiolocatie pentru sistemul integrat de navigatie. Asta inseamna si un radar nou. Nu mai stiu daca inlocuieste vechiul radar de descoperire sau doar il dubleaza.
Am mai scris in trecut, exista niste elvetieni care fac kit-uri de injectie common rail pentru motoare diesel vechi, printre ele este si motorul ALCO de pe cele 4 corvete alea noastre.
http://www.ganser-crs.ch/?page_id=45
Ei se lauda cu:
Complete Common Rail injection system for retrofit of ALCO engines, which are mainly used for locomotive propulsion.
Number of cylinders: V16
Engine power at the crankshaft: 3100/3300/3600 HP
Common Rail system pressure: 1600 bar
Fuel savings over all load points (combined): 5 to 10%
Black smoke emissions reduction over all load points: 50 to 90%
NOx emissions reduction at full load: 20 to 30%
CO emissions reduction at full load: 90%
Enhanced service life of the engine’s drive train and of the complete power pack thanks to precise and optimized electronic control of the injection parameters at every load point
In mai putine cuvinte se prefera (ma rog, dupa cum se stie bine eu nu sunt prea tare la formulele impersonale deci reformulez), idiotii care fac aceste caiete de sarcini, in marea lor majoritate niste mediocri supraplatiti care nu si-ar gasi un loc de munca decent in mediul privat au ales sa demonteze instalatiile de injectie vechi, sa le testeze si inlocuiasca selectiv pe cele uzate (adica pe toate) in loc sa scoata capul din pamantul patriei si sa vada ca sunt solutii moderne pe lumea asta, fireste solutii inaccesibile pentru ca n-au origine daco-romana. Cand tragi linie nu prea vad cum un kit din asta nu isi poate scoate banii fie si din aia 5% economie de combustibil (plus ca tu cheltuiesti manopera sa testezi niste chestii antice, le declari proaste si le inlocuiesti cu alte chestii la fel de antice tehnologic dar noi fizic), las la o parte restul avantajelor, care poate pentru ei sunt dezavantaje pentru ca fara fumul traditional sa nu-i ia NATO drept rusi si sa-i scufunde.
Cat despre turele/tunuri – din cate am gasit eu tevile au rezistenta la aprox 3000 de lovituri, iar mecanismul de incarcare la cca 5000. Acum daca in 30+ de ani astia n-au tras nici macar 100 de proiectile pe an atunci afirmatia asta cantareste mai mult decat oricare insulta le-as putea eu arunca.
Ca veni vorba despre aruncat, cam asta trebuie facut cu chestiile astea de 50+ ani, eventual daca am gasi pe cineva in Africa interesat, desi astia sunt buni doar sa cumpere gunoaie, de vandut nu stiu sa vanda nici pietre pretioase.
Păi dacă reduc emisia de fum trebuie să cheltuie alţi bani pentru un sistem nou de chaffs and flares. Aşa, se ascund în norul de fum.
Cred că este cea mai bună postare la subiect. Asta cerem de la cei care decid programele de modernizare. Dacă o mână de pasionaţi găsesc soluţii eficiente de modernizare, de nu reuşesc cei care-s plătiţi de noi să facă asta? Sistemul de injectie menţionat ar elimina practic toate neajunsurile vechilor motoare.
Initial corvetele Tetal 1 erau 4 nave dar 2 sunt trase pe dreapta la …..ruginit.
Stie cineva dc au fost taiate si nu au fost modernizate cele 6 vedete purtatoare de rachete clasa Osa 1 si trase pe dreapta cele 2 corvete Tetal 1, la fel ca si 9 vedete torpiloare clasa Epitrop plus 1 nava calasa Corsar puitor de mine?
S-au inscris aceste reduceri in decimarea Armatei romane inceputa din 1997 pt ca Romania sa fie (dez)integrata in nato si ue?
Multumesc anticipat de raspunsuri!!!
Da, au fost taiate la un loc cu celelalte cateva zeci de alte nave ca navele dragoarele vanatoarele de submarine, vedetele torpiloare pe aripi portante, vedetele blindate.
Multzumesc mult de raspuns.Cei care au distrus Armata romana ca de altfel si Romania din 1990 incoace trebuie exterminati prin tragere in tzeapa!
marasestiul nu se lipeste si el de o coafura mai noua?!…daca tot vrem sa ajutam flora si fauna din marea neagra macar sa o facem cu stil.
Io l-as tunde scurt şi l-as face navă multifuncţionala: să meargă şi pentru misiuni antipiraterie, suport ptr. SOF, LHD/LSD (limitat) rapid. Transport rapid etc.
Eu sper sa ramana ciufulit si nevopsit. Locul lui este la muzeu.
Tetalurile insa, daca tot le prelungesc viata cu inca 10-15 ani (presupunand ca macar asta se va face) pot fi trecute ulterior la Paza de Coasta sau pastrate in structurile RoNavy ca OPV-uri. Ar fi pacat sa le caseze dupa reparatii/modernizare.
Interesantă aia cu nimicirea navelor de lupta.
Au zis cumva şi cu ce le nimicesc?
Le pinteneaza cu bulbu’?
de undeva trebuia sa inceapa si modernizarea asta si au inceput cu acomodarea si popota?numai carcatosi pe aici?urmeaza buda?
pai am vorbit io acum la telefon direct cu sedinta cex al psd, mi-au transmis sa va spun ca noii comunishti cu fatza umanoida dar mai mult spre primate au hotarat ca se vor aloca pt. modernizari 2 % din bujetu armatei,
salariile, pensiile si avansarile la exceptional sunt baza,
acuma ca s-a dat liber la doctorate copiate, urmeaza ca fiecare soldat cu doctorat sa avanseze la exceptional direct la colonel pt. primu doctorat iar la al doilea gradu de jeneral si pensia cuvenita,
fraierii corporatisti n-au decat sa stea pe strazile capitalei,
a spus dragnea la sedinta ca e pacat sa ocupe corporatistii strada cu sediu partidului ca nu mai au unde sa pacheze masinile care vin sa aduca dijma, uiumu si taxa de protectie direct din provincie,
de bani trebuie grijit si daca se poate investit cat mai mult in strainatate sau conturi prin paradisuri fiscale via Elvetia,
norok cu ministresa asta servil haide, ce nume o fi si asta, o fi fost gresala de tipar mai bine ii spuneau: ma duc,…iar io si restu i-as fi spus dute-n drumuti
aici la dezvoltare sunt banii adevarati, dar dragnea nu vrea sa dea nimik, zice ca duce banii toti la brazilience pt. operatii estetice tuninig,
am inteles ca a lua model de la patronu roman Brasov,
la roman Brasov se mai face doar tuning la amantele patronului
srtalin si poporu rus fericire ne-a adus.
Probabil ca modernizarea asta este facuta pentru noua comanda a rusilor pentru sisteme tinta in Marea Neagra. 🙁
De ce altfel ai moderniza o nava de razboi daca nu ii modernizezi si armamentul?
Teoretic ca sa mai ai de ce trage pana iti intra in serviciu cele noi. Probabil ca pica tablele de pe ele.
Asta daca le mai fac pe cele noi…
mda, pe cealalta ti-o accepta imediat, pe astea doua ti le puse iar in asteptare.
Nuts!
Nu-i bai, las’ ca mi le aprob singur… 🙂
vorba aia, ce-si face omul cu mana lui… e sigur 🙂
Cam asa ceva! 🙂 Io sunt acum in categoria: Mihaela, am invins! 🙂
Probabil asteapta sa vada ce armament va fi pe fregate si noile corvete pentru uniformitate
Eu zic sa le pună și câte un țarc pentru oi. Asa poate am avea o șansă.
cand ai bugetul in pioneze… nu poti sa cumperi corvete noi. si totusi esti intr-o zona cu foarte multa „forfota” militara ceea ce te cam obliga sa faci ceva.
parerea mea despre Tetal 1,2… personal m-as concentra putin mai mult pe modernizarea lui Tetal-1. Pentru ca nava este ceva mai inferioara…
as prefera disparitia tunului principal… AK-726 cum am mai comentat si la alte articole despre Marasesti… tunul ala cu 2 tevi este mult prea greu. daca tunul cu 1 teava (AK-176) are 16,8 tone cred ca tunul cu 2 tevi depaseste 20-22 tone…
Asa cum spuneati la inceputul articolului, Tetalul sta destul de prost la deplasament… in special TETAL-2 care are suprastructura din fier, in comparatie cu Tetal -1 care e din aluminiu.
Inlocuirea tunurilor de 76mm este prima decizie corecta!
Poate OTO MELARA-76mm care are in jur de 7-8 tone sa fie o solutie sau de ce nu… BOFORS MK-3 /57mm (cu electronica Bae Sistem) care e putin cam subtire pentru o corveta de 94 metri dar avantajul este ca tunul Bofors iti duce mai bine decat oto melara 76 lupta Anti-Aeriana.
in conditiile in care TETAL-1 sta PROST, PROST, PROST chiar si cla armele CIWS.
Odata cu inlouirea tunului, primesti si un radar de lupta nou.
voi nu intelegeti ca nu se ating de armament si senzori ?!…au fost foarte fermi pe subiectul asta.
@psycho,
in conditiile astea… navele… astea-s nave de coraziera!
Acum vor deveni nave de croazieră, după ce le pun aer condiționat!
Vara, pe timp de zi sunt 50-60 de grade înăuntru…
NU VREI sa cumperi corvete noi . Iar bugetu nu este in pioneze . Sta dracnea cu curu’ pe el ca nu cumva sa dispara vre’un banut pe vreo fieratanie din asta si sa plece banutu la vreo firma din asta sugatoru’ de sange romanesc . Iar deasupra sta mot tradiceanu ca el stie cu astea… cu fierataniile . El a mai trecut prin asta cu dotare , modernizare etc…
Asta inseamna ca este in pioneze.
suntem la Sfarsitul lunii februarie 2018 si Dragnea nu are buget. cica are bani doar pana in iunie.
dupa aia, Dumnezeu cu Mila.
Si nu il mai imprumuta nici bancile!
Dude… lasa voodoo pentru momentele cind chiar e necesar. Postarea lui John Doe e din iulie 2017. Contextul bugetului (acel buget, din 2017) s-a fumat de mult.
Se observa destul de clar ca in planurile MApN, la forțele navale nu se fac modernizări majore de armament sau tehnica ci se preferă varianta revitalizării navelor pentru a le menține funcționale încă 10-15 ani.
Motivația reală o cunosc doar cei de la Departamentul pentru armamente și câțiva din conducerea MApN și FN dar ea are probabil la baza următoarele:
Navele construite cum 25-35 de ani nu au fost concepute modular iar schimbările de armament și tehnică presupun un volum mare de muncă de reproiectare, costuri foarte mari și personal specializat pe care Romania nu-l prea mai are.
Nu e așa simplu și mai ales nu e ieftin să înlocuiești un sistem de artilerie, tun, radiolocator, centrala de tragere, cu altul. Modificările la corp si suprastructură sunt destul de complexe, presupun recompartimentări, alte trasee de cabluri și tubulaturi, demontarea și devierea altora de la alte sisteme, modificarea și reproiectarea unor sisteme de alimentare cu energie, apa, sau amestecuri gazoase, modificarea magaziilor de muniții, practic o reproiectare a navei.
Achiziția unor sisteme de armament in cantități foarte mici este destul de greu și costisitor de realizat, pe lângă sculele respective trebuie achiziționate muniții in cantități suficiente pentru instrucție și lupta, diverse piese si subansamble care se înlocuiesc periodic, trebuie documentație tradusa in limba româna, trebuie pregătiți niște oameni pentru exploatare, depanare și folosirea lor în luptă și niște meseriași care să le monteze la bord iar toate aceste costa.
Problema cu greutatea tunului de 76 mm la o nava cu un deplasament de 1500t nu este un impediment.
offtopic
karadeniz, te pot deranja cu un e-mail in legatura cu o idee de-ale mele?
Nu e nici un deranj.
Am trimis. 🙂 Multumesc.
@Karazeniz,
– ce vrei sa spui ca navele nu au fost concepute modular?
– costuri foarte mari și personal specializat pe care Romania nu-l prea mai are.
daca ar fi sa vorbim de performante, in industria romaneasca, vorbim de constructia de nave. asta a ramas in romania. si aici facem performante, omule.
Avem oameni specializati in santierele navale romanesti.
cand te aud ca e prea greu sa faci: recompartimentari ale traseelor de cabluri si tubulaturi… etc etc, practic ma bufneste rasul-plansul!
La nivelul anilor 1940 -1941 Romania a schimbat sau a suplimentat sistemele de artilerie de pe aproape toate navele (monitoare, vedete fluviale, canoniere, distrugatoare, dragoare, etc)
In anii 1940 -1941 santierele navale din romania nu dispuneau nici pe departe de tehnica care este acum… sisteme de taiere a tablei, sisteme de sudura speciala sisteme de trasare in IR etc. si totusi au schimbat tunurile de 100mm 122mm, au montat sisteme AA 37mm si de 20-25mm pe nave…
si acum deodata, dupa vreo 70 ani, nu mai avem posibilitatea sa schimbam un amarat de tun de artilerie… ce sa mai zic ca daca ilnocuim tunul cu BAE-BOFORS 57mm, suedezii de asigura asistenta tehnica.
lasati ma prostiile astea. vooi intelegeti ce scrieti? fiecare santier naval romanesc, are ditamai biroul de proiectare si nu e in stare sa schimbe un prapadit de tun? si un prapadit de radar de pe un catarg??? ca se incurca de cablurile electrice? :)) :)) :)) asta e comendie, frate…
stiu ce spun cand vorbesc de specialistii din santierele navale romanesti.
Tatal meu a lucrat in santierul Naval Braila (Aker, STX Europe, VARD) vreo 40 ani…pana acum 2 ani cand s-a pensionat.
si da… e problema cu personalul. dar numai cu personalul tanar. care trageau chiului la munca cat puteau, care nu aveau dispozitie de a invata meserie, visau mii euro/luna si spunea ala batranu, ca iti era frica sa-i dai flexul in mana sa curete sudura, ca si maistru. si salatiile nu erau chiar rele… 350-500 euro/luna muncitori calificati la nivelul anului 2013-2014, dupa care a iesit la pensie…. iar inginerii juniori aveau salarii de la 450 euro in sus.. ajungeau chiar la 700 euro…in functie de sectia la care lucrau… Ingineri juniori care nu stiau mare lucru. erau in formare o parte din ei.
vezi ca la fel de valabila e si reciproca cu ghiuji care asteapta sa iasa la pensie sau tin blocate posturi pentru ca nu vor sa-i invete nimic pe ucenici din diferite motive.
Eu care dupa 2000 am fost implicat si in trimiterea naveelor militare in santierele din Romania plus incă vro-a doi ani cat am fost cu navele pe care eram incadrat tot prin santiere, e posibil sa nu prea mai stiu care-i stadiu pe partea de constructii navale militare. E posibil ca intre timp mii de navalisti sa se fi specializat prin afara ca in Romania nu pra au avut comenzi de acest gen.
Am spus c-ai greu nu imposibil. Daca România dispune de de circa 150-200 de milione de euro pentru fiecare corveta, si gaseste si cine sa-i livreze tunuri rachete AA si navale , statii de radiolocatie, si ceea ce se mai propune pe aici se poate face. Dar asta prespupune sa lasi doar coca goala pe care sa o si modifici sau s-o inlocuiesti cam 15-20%. Daca demareaza treburile luna viiitoare peste 2-3 ani vom avea primul Tetal modernizat.
Domnule Karadeniz,
As aprecia daca mi-ati spune concret cu care santiere ati colaborat si, in mare, in care perioada („dupa 2000 poate insemna si 2001 si 2015”. Banuiesc ca nu e un mare secret de stat sau altceva care sa va puna in dificultate in fata regulamentelor sau legilor in vigoare.
Va multumesc!
Santierul militar Mangalia, cel de la Midia dar si Constanța pana în 2003.
Va multumesc pentru clarificare!
Ce „treaba” au sudorii cu „compartimentatul” navelor???
Asculta un om cand iti vorbeste
Santierul si statul si mapn nu-s un malai pe care il amesteci cu apa si faci mamaliga
Intre mapn si orice santier , fie ca „era la stat” prin min economiei , sau cine stie in regia cui , exista o relatie contractuala ..vezi tu si damen si altii „colaboreaza” cu ice ptr proiectari corpuri nave , etc
Nu prea a „montat” nici un santier romanesc de prin 89 incoace macar un tun pe vreo nava
Astea nu se fac cu flexul si pila ..hai mai iau putin de aici , putin de dicolo poate se incadreaza
Intai se proiecteaza , trebuie documentatia si acceptul celui ce iti da tunuri , radare etc
Toate astea costa
Ca sa nu o lungesc ..ca sa unesti un puzzle din asta cand tu nu ai relatii contractuale curente cu unii producatori de echipamente , te costa mai scump , decat sa ii incredintezi direct ..unui santier cu relatii contractuale permanente cu cei producatori
Si ajungi ca emiti niste cerinte si ei iti fac totul
Nu e problema de sudori
Daca un constructor precum ficantieri , damen ..iti spune ca iti pune tun pe barja ..isi aduc ei sudori din azerbaidjan ..de nu ii au aici , problema e daca se complica ptr chestii din astea si ptr cati bani
Sa aduci in discutie ..”competente” de acum cinspe’ mii ani , fara a te situa in vreun context ..e din categoria vorbim discutii
Si acum 30 de ani daca voiam sa-mi potcovesc iapa ..gaseam 15 fierari pe marginea drumului in fiecare sat
Du-te acum sa potcovesti iapa ..ca e posibil sa ajungi la vreun „specialist” de-ti pune potcoave , de te costa cat jumate’ de logan
Imi cer scuze, e asa cum spui. Dialogul presupune doi oameni care se asculta reciproc.
Întrebare, le revitalizează pentru ce? Și ce înseamnă revitalizare? Că echipajul are condiții mai bune la bord, că sistemele de comunicații și navigație sînt în pas cu vremurile și atît. Totuși sînt definite ca nave de luptă, deci nave care trebuie să ducă acțiuni de luptă, nu doar să se plimbe. Cît de eficient e armamentul în condițiile actuale, dar sistemele de ducere a luptei? Vă rog să răspundeți la asta.
Dupa umila mea parere sunt revitalizate pentru ca pur si simplu „pica tablele de pe ele” probabil pana la a deveni un pericol pentru propriul echipaj.
Cred ca in ceea ce priveste capabilitatile reale de lupta poti evalua si singur, lecturand lista de senzori si armament.
Ceea ce se face acum, se face pentru ca astea sa pluteasca in siguranta pana apar cele noi, daca mai apar vreodata, eu sper ca da. Daca nu mai apar, nu mai apar, punem lacatul si plecam acasa.
In conditiile in care (conform declaratiilor oficiale) avem programul de modernizare cu corvete aprobat in Parlament inseamna ca, daca se semneaza anul asta, in aprox. 5 ani o sa intre in flota prima corveta noua.
Astea sunt un soi de solutie stop-gap.
Lasand la o parte cele mentionate de karadeniz privind reproiectarea, tot ce inseamna senzori si armament modern costa mult spre foarte mult. Pe cale de consecinta nu mai merita sa-l inlocuiesti si pe ala cand tu urmeaza sa primesti nave noi cu senzori si armament la nivel de secol XXI, in urmatorii 5 – 7 ani.
Pe scurt: valoare actuala y, valoare revitalizate y x 2, valoare revitalizate plus armament si senzori noi y x 4 sau chiar mai mult
y x 4 ca sa le dai la taiat in 10 ani?
Cine te impiedica, peste 10-ani, sa muti echipamentele cu pricina pe alte nave, cand le retragi pe astea.
Aia cu dificultatile de reproiectare si remodulare a spatiilor mi se pare o gogomanie, no offence.
Hai sa ne uitam la radarul de dirijare a tirului pentur AK726.
Numai antena are 8 tone si Dumnezeu stie cate tone au echipamentele de sub punte.
Hai sa spunem ca il inlocuiesti cu un ELM-2221. Aici ai detalii privind masa antenei si a echipamentelor de sub punte:
http://www.iai.co.il/Sip_Storage//FILES/9/35469.pdf
Ce reproiectari si recompartimentari trebuie sa faci ca sa inlocuiesti hardughiile alea sovietice cu niste console cat doua automate de cafea?
Ce, trebuie schimbate cablurile electrice? Asta-i marea problema? In caietul de sarcini pentru monitoare se vorbeste si despre asta si nu cade nimeni pe spate din complexitatea operatiunii.
Din pacate, mentalitatea este: „punem aer conditionat, sa ne racorim ouale si ne luam salariile, poate nu incepe niciun razboi si prindem si pensiile.
Ce daca radarele nu vor vedea nimic? Ne apara NATO.
Sau crede cineva ca torpilele de la bordul Tetalurilor vor lovi vreo nava sau submarin rusesc?
Ce mare filozofie ar fi fost sa le inlocuiasca cu lanstorpile similare celor de pe fregate? La fel, cand ieseau din serviciu Tetalurile, echipamentele puteau fi mutate pe alte nave.
Nonsalanta cu care vorbesti despre fel de fel de modificari la armament si tehnica ( parca ar fi jocuri de lego) ar face sa rada-n hohote orice inginer navalist. Ai facut vre-odata vre-o aproximare a costurilor pe care le presupun modificarile propuse de tine?
Ca sa puna lanstorpile ca cele de pe fregate iti trebuie si sistemele de descoperie si conducere a focului ,compatibile cu cacestea. Deocamdata fregatele nu prea au torpile dar pentru tuburile lantorpila cal 533 mm mai avem inca torpile, si antisubmarin si contra navelor de suprafata. Cat despre micile rautati cu aerul conditionat ai habar cum se simt cei de la bord cand temperatura in compartimentele masini ajunge pe la 50 sau chiar 60 de grade si la 40-45 in alte compartimente ? Ai sta in aceste conditii una- doua saptămani continuu ?
Evident ca aia cu aerul conditionat a fost o rautate dar ce ma mira foarte tare este ca pari sa nu intelegi ca, daca nu bagam mai multi bani sa luam echipamente de detectie si de lovire mai moderne, aruncam banii degeaba pe ele iar echipajele vor muri la racoare (ca vor avea aer conditionat).
Tot ce e pe ele ca senzori si sisteme de ghidaj e rusesc, de generatii vechi, si, intr-o situatie reala, nu vor merge.
Pana sa moara echipajele astea traiesc in conditii subumane, ti-o spun din proprie experiența. Nu cei din fortele navele decid, asa ca reprosurile trebuie facute celor care decid. Dar cand esti chitit pe critica cu orice pret , cand doar tu vrei sa ai mereu dreptate, ca asa iti spune google si Jane-s, nu mai conteaza in cine dai important este sa critici. Senzorii si sitemele de ghidaj vor merge si intr-o situatie reală, dar cu parametrii pentru care au fost proiectati. Navele posibilului adversar al marinei romane au tot cam aceiasi tehnică. Povestile alea cu daca stiu ce tehnica avem ne-o bruiaza cu telecomanda de la masina de spalat merg la o bere sau la pescuit dar nu aici.
Pe nava americana cea mai ultradotata au murit niste oameni in conditii stupide de pace deci cateodata tehnica cea mai buna nu-i neaparat garantul supravietuirii sau victoriei.
Eu le reprosez celor care fac documentatia de licitatie, indiferent cine sunt ei, pentru ca evalueaza perspectiva doar pana-n varful nasului.
Imbunatatesc conditiile de viata de la bord dar uita sa le creasca speranta de viata echipajelor, lasand sisteme de detectie de pe vremea lui Pazvante.
Stii foarte bine ca rusii n-au exportat variantele de top ale sistemelor si chiar daca le-ar fi exportat, poti fi convins ca au sisteme de bruiaj pentru ele si ca nu-ti vor folosi la nimic.
Faptul ca pe navele lor au tot astfel de sisteme iar nu te ajuta cu nimic pentru ca nu te vei intalni cu navele lor si nici nu vei avea cu ce sa dai dupa ele. Vor sta in port, la adapostul apararii antiaeriene de la coasta si iti vor trimite rachete in cap, impreuna cu sistemele de rachete terestre din Crimeea.
Pe ce precedent te bazezi cand spui ca vor sta in port? In conceptia ta o nava ruseasca e doar butaforie, in rest e un fel de baterie de rachete AN/croaziera care sta in rada, nu la sol?
@vlad
Nu e obligatoriu sa stea in port, faceam o comparatie intre capacitatile de lovire ale navelor rusesti fata de ale noastre.
Cand imbarca P500 (Moskva) sau Klub (Buyan), ce motiv ar avea sa se apropie de nava ta la 60-80km, ca sa tragi cu Styxul, sau la 10-12km, ca sa tragi cu tunurile de 76mm?
Poate ca nu vor sta in port la Sevastopol, desi le-ar fi cel mai comod, dar vor sta suficient de departe ca sistemele tale sa nu le poata lovi. In situatia asta, faptul ca au la bord radare din generatii apropiate cu ale tale (subiectul discutiei) conteaza putin spre deloc.
fugi dom’le de aici cu fortele navale romane forta combativa de luat in seama.
cu senzori de cand era mama adolescenta nu existi in aceste timpuri,frizam ridicolul pe caldura asta.asta inteleg ei prin modernizare foarte bine,sa se spele pe cap cu ea dar in lumea reala asta se numeste spoiala si poleiala.vorbim despre sicrie plutitoare (inca) dar la primul contact serios cu timpurile actuale superbe case pentru ecositemul de pe fundul marii negre.
Temperaturile de 40-50grade sunt exagerate. Omul nu poate trăi la 60 grade. Ma ales daca umiditatea e mareFara supărare!
Iarta-ma că-ți spun dar nu toți cei cu diploma ne este ingineri,sunt ingineri.
Un inginer nu are voie sa zica: nu ar poate! El trebuie să găsească soluții și să de poata
@Eroul corect ce spui, e deja altceva.
Ei pot sa traga, nu-nseamna ca o sa si nimereasca, navele nu sunt obiective fixe, stii bine.
Si exista si alti asi in maneca in cazul in care trag.
In worst case scenario, mai periculos decat rachetele lor de croaziera mi se pare un batalion de infanterie marina de-al lor, in care militarii sunt si parasutisti. Daca aia ar actiona impotriva unei platforme de-a noastra ar fi o micuta problemuta. Fara macar sa participe militarii lor din FOS sau din brigazile Spetz.
BIM, scufundacii, DSPI si BAT ar face fata, s-au facut exercitii, dar nu stiu daca si politicul.
Raspunsul e relativ simplu si, de fapt, ti l-ai dat singur in corpul mesajului:
Navele astea sunt „modernizate” cu numai si numai doua scopuri in minte. Primul este sa se pastreze neschimbata structura de personal si, in special, structurile de conducere (iar in corolar sa li se umple iar gusile de mandrie calpa „ia uita-te dom’le ce nave noi avem!”) iar a doua este sa se dea o paine de mancat unor santiere prietene care trebuie sa aiba cat mai putine batai de cap executand operatiile astea.
Navele astea nu exista nicaieri pe niste calculatoare, nu se pot efectua optimizari, nu se pot studia efectele asupra calitatilor nautice pe care le-ar avea diferente de masa scoasa sau adaugata, in general se inlocuiesc piese antice tehnic si uzate cu piese antice tehnic dar noi fizic. Probabil ca numai munca de a baga o nava din asta intr-un program gen Aveva inseamna sute de mii de Euro, cine o sa faca asta, santierul din Midia? In plus nu trebuie sa uitam ca raspunderea pentru modificari este atat a proiectantului cat si a celui care receptioneaza, chiar crede cineva pe aici ca se vor complica apvistii sa inteleaga ce tehnologii le poate aduce Damen?
In linii mari nu exista nicio deosebire intre a duce o dacie 1310 intr-un service si a-i schimba piesele uzate si tabla ruginita cu altele noi. O sa ramana tot dacia 1310. Ceea ce e bine daca tu ca mecanic de service ai lucrat doar pe dacii si daca te-ar pune cineva s-o imbunatatesti ti-ai prinde grav urechile.
Daca ai bani poti face dintr-o dacie o masina de curse desi e mai ieftin probablil sa cumperi o masina de curse. Decidenții nu se află in curtea FN și nici măcar in curtea SMG , factorii politici, guvern, președinte CSAȚ, decid dotarea și înzestarea armatei fi alca fonduile din care se face iar din partea MApN se ocupa tot niște structuri din organigrama ministerului ce au în fruntea lor oameni politici.
1. Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare condus de un civil cu rang de secretar de stat care este Mircea Dușa. In subordinea acestui departament se afla:
– Direcţia planificare integrată a apărării, condusa tot de un civil;
– Direcția cooperare internațională în domeniul apărării;
– Direcția politici de apărare condusa tot de un civil;
– Serviciul coordonare activitati si resurse condus tot de un civil;
– Secţia pentru legătura cu forţele armate străine;
– Institutul pentru studii politice de aparare si istorie militara.
2. Departamentul pentru armamente, condus de un civil cu rang de secretar de stat Florin Lazăr Vlădică, care are in subordine:
– Direcţia management resurse pentru înzestrare;
– Direcţia management contracte;
– Direcţia tehnică şi programe de înzestrare;
– Serviciul supravegherea calităţii;
– Serviciul INFOSEC şi prelucrare automată a datelor;
– Centrul de metrologie;
– Oficiul de control al importurilor şi exporturilor de produse speciale;
– Agenţia militară de standardizare,
– Agenţia de cercetare pentru tehnică şi tehnologii militare;
– Centrul de testare-evaluare şi cercetare ştiinţifică sisteme informatice şi comunicaţii;
– Centrul de testare-evaluare şi cercetare ştiinţifică pentru armamente;
– Centrul de cercetare ştiinţifică pentru apărare N.B.C. şi ecologie;
– Centrul de cercetare ştiinţifică pentru forţele navale;
– Depozitul intermediar de arhivă tehnică;
– Expoziţia permanentă de tehnică militară;
– Centrul de cercetări şi încercări în zbor
Dar si structuri în coordonare:
– Compania naţională „ROMTEHNICA” S.A.
– Academia Tehnică Militară
– S.C. Roarmysecurity S.A.
– S.C. Roarmycatering S.A.
o armata de bugetari de care trebuie sa ne lipsim.
bani cheltuiti de pomana cu oameni care nu lasa nimic in urma.
Vorbesti aiurea.
comitete,comisii si organigrama stufoasa pentru plimbat niste virgule dintr-un birou in altul…vorba multa,fapte putine,moarte sigura.realitatea din teren nu poate fi contrazisa.
„Cine te impiedica, peste 10-ani, sa muti echipamentele cu pricina pe alte nave, cand le retragi pe astea.” – care nave Eroule, care nave? 🙂
In cazul corvetelor nu merita sa faci asta in conditiile in care sunt primele pe lista la inlocuire.
Asta poate sa functioneze in cazul Tarantulelor, pen’ca inlocuirea lor nu e nici macar la nivel de pdf.
ie radar de tragere mai nou amu’:
Advanced Lightweight Phased Array (ALPHA), ELM-2258
https://defense-update.com/20170515_alpha-2.html
http://www.iai.co.il/sip_storage/files/5/36845.pdf
Weight: 700 kg on mast / 500 kg below deck
Automatic track initialization:
– Low flying attacking missile > 25 km
– High flying fighter aircraft > 120 km
Beton! mai si precizeaza ca pot fi puse pe nave vechi pentru modernizare…….exact ce ne trebuie…
Sunt nave de lupta antsubmarin care trebuie sa faca apararea antisubmarin a apelor teritoriale si zonei economice exclusive. Rolul lor este sa descopere, independent sau impreuna cu alte forte si mijloace sumbarinele inamice sa le distruga sau sa le zadarniceasa actiunile. Submarinele se descoperă cu statii de hidrolocatie, cu GRHA, hidrofane, si odata descoperite se distrug cu torpile, bombe clasice sau reactive. Referitor la eficienta, in mod cert exista armamant si tehnica cu parametri superiori celui de pe Tetal dar asta nu le impiedica sa-si faca, cu eficienta mai scazuta ce-i drept, misiunile pentru care au fost concepute.
fara suparare, dar e o prostie cu chestia asta:
„Navele nu au fost concepute modular” (consider ca e un cliseu folosit de persoane care nu inteleg tehnica)
– ce te impiedeica sa schimbi radarul de pe catarg? // Explica-mi ce ar insemna „modular- in acest caz? tragi si circuitele de date separat, Omule, daca se vrea.
– ce te impiedica sa schimbi tunul din Prova cu un OtoMelara 76mm/Vulcano? tunul poate veni si la pachet cu radarul de lupta // ce inseamna Modular in cazul asta?
– ce te impiedica sa schimbi mitralierele 4×14,5mm cu 2 sisteme teleoperate 20mm sau cu 2 sisteme de rachete AA – Mistral? // ce inseamna modular in cazul asta?
@chipp
Daca nici karadeniz nu se pricepe… 🙂
Nu te impiedica nimeni, dar costurile sunt mai mari decat daca faci una noua, de la zero.
asa cum se spunea in articol:
„2 turele cu omniprezentele mitraliere de 14,5 mm;”
este vorba de varianta MR-4, corect?
daca tot marinarii nostri iubesc atat de mult sistemul asta AA… de ce nu automatizeaza turelele alea?
ca la 1400-2000 m ar putea duce lupta anti-racheta daca ar primi un pachet de modernizare… Viforul
stai sa verific greutatea si amplasamentul tunurilor AK-230mm vs BAE-Bofors 57mm sau BAE – Bofors 2x40mm… de pe TETAL-2
sa le dam o solutie celor de la MAPN…
…waiting for my breakfast…
Modernizarea propusa este tipic romaneasca. Trebuie sa ne iese numarul de nave ca sa pastram schema cu functii bine platite. Si asa sunt prea putini cunoscatori referitor la utilitate. Raportam ca le-am modernizat si asta da bine. Chiar credeti ca in afara de salarii si pensii se mai gandeste cineva si la utilizarea in lupta ? Barem sa fie confortabile in plimbarile de croaziera, cand leafa merge oricum .
Cam aşa…
Nu ne complicam să schimbăm radarele de zeci de tone, de pe vremea lui Stalin, deşi ştim ca vor fi complet inutile într-o situaţie reală. Nu că e complicat. Cum să schimbi cabluri electrice!?
Tot mă ţineam să zic şi uitam:
La Tetal II, AK630 sunt doar cele 2 dinspre pupa.
Celelalte 2, din zona centrala (cuplu maistru 😉 ), sunt AK-306, acţionare electrică, răcire cu aer, ghidaj doar optoelectronic.
Nu exista răcire cu aer la astfel de tunuri ultrarapide. Toate sunt cu actionare electrica.
Exact cel mai cunoscut dintre toate, adica Phalanx, e racit cu aer!
Nu exista răcire cu aer la astfel de tunuri ultrarapide. Toate sunt cu actionare electrica.
Janes zice exact invers, ca cele dinspre pupa, din dreptul cosurilor sunt AK306. 🙂
Da oare daca s-au apucat de lifting facial la batranele noastre nave , de ce oare nu baga si submarinu ala la cosmetizat asa ???? Oare nu mai merita sau costa prea mult ???
Submarinul pe langa baterii are nevoie si de o revizie serioasa la corp si mai ales la toata instalatia de presiune costul va sari probabil de 100 -150 milioane de dolari Putine santiere verifica repara, si certifica insalatii de presiune la peste 400 de atmosfere iar in Romania din ce stiu nu prea e nimeni. I-ar mai trebui si ceva tehnica mai noua deși ( iar o sa-mi atrag reprosuri) poate functiona destul de bine pentru scopurile noastre si cu cea actuala.
ce submarin nebunilor, astia abia carpesc cateva barci .
Mi am dat seama ce mari specialisti sunteti in domeniul naval, in primul rand corvetele tetal II au 2 instalatii 630 si 2 instalatii 306, asa pentru cunoscatori, iar pentru altii as dori sa faca niate comparatii intre ak 176 si otomelara de 76 mm, sa vedeti si voi diferentele ca poate vi se schima opiniile. Iar ak 726 are alte defecte, nu greutatea, recomand documentarea in privinta alimentari cu munitie
Pai zi-ne tu care e treaba cu ak-176 si otomelara, vorba ta poate ne schimbi opiniile …
in primul rand comparati munitile si costurile lor, si mai ales cea mai grava problema la otomelara garantia munitiei , va rog
si am uitat de cel mai important factor pentru o armata ca cea a romaniei : durata de viață a instalației
Pe mine ma intereseaza chestii concrete, daca ele exista, m-am saturat de vorbe goale si de parabole. De bine, de rau, Nicolae a incercat cu adevarat sa adune si sa compileze niste date reale din sursele pe care le are la dispozitie ca civil, iar eu, tot civil am incercat, la fel de atent, sa verific si corectez unde a fost cazul datele lui. Amandoi am folosit ce surse documentabile am avut la dispozitie, iar motivul este simplu: secretomania penibila si paranoica a armatei noastre care tine de relicvele astea de parca ar fi minim niste F-35-uri.
CONCRET, cat costa munitia, comparativ?
CONCRET, cat tin tevile de tun si mecanismele de manipulare/incarcare a munitiei?
Daca aveti, chiar si fara dovezi datele astea putem sa discutam pe ele. Daca nu … care e sensul? Ca intre o chestie moderna si una din anii 80 e o diferenta de costuri (achizitie si exploatare) asta e cat se poate de evident. Problema e ce se intampla daca economia asta costa vieti?
E drept ca pentru Oto Melara nu se gasesc date privind durata de viata in timp ce AK176 are 3000 lovituri.
Pe de alta parte, care ar fi sansele de supravietuire a navei ca sa apuce sa traga 3000 lovituri?
In privinta munitiilor, nu am date comparative, stiu doar ca Vulcano era prevazuta sa coste 20.000$ dar e problema de optiune: daca vrei sau nu sa tragi la 40km cu proiectile ghidate INS/GPS.
In privinta munitiilor AHEAD, nu stiu cat costa cele rusesti asa ca nu am termen de comparatie.
„Mi am dat seama ce mari specialisti sunteti in domeniul naval, in primul rand corvetele tetal II au 2 instalatii 630 si 2 instalatii 306, asa pentru cunoscatori,”
Nu sunt „cunoscator”, sunt doar un pasionat care face asta in timpul liber. Apreciez mult comentariile care aduc ceva nou, care lamuresc lucruri intr-un articol.
Pentru asta iti multumesc, si tie, si Eroului, care a sesizat acelasi lucru ca si tine. Informatia este preluata din Janes (la care avem acces multumita lui buruic – sper sa nu fac vreo gafa) si care vorbeste despre 2xAK630 si 2xAK306, doar ca eu, din cauza oboselii, am preluat gresit.
Ceea ce nu apreciez in mod deosebit este „superioritatea” tonului, cu atat mai mult cu cat toti suntem supusi greselii la un moment dat … Exista o vorba – „cine nu munceste, nu greseste”.
Multumesc pentru precizare si sper sa revii cu comentarii lamuritoare si la obiect.
Aici, Nicolae, e strict vina mea pentru ca desi mi-am dat seama ca radarul ala de tir nu avea cum sa dirijeze mai mult de 3 tunuri (de aia la Marasesti sunt 2 radare pentru cele 2 perechi de AK-630) nu am avut timp/inspiratie sa verific motivul.
Iti cer scuze!
N-ai de ce! 🙂
nu e vorba de superioritate dar m-am saturat de experți care nu au stat o zi pe o nava, si poate imi spun cat deinstabile sunt navele pe mare si mai ales de oameni care vorbes de vechituri cand nu au vazut o astfel de instalație in actiune.
Durata de viata a instalatiilor rusesti este data de numarul de lovituri trase, care este destul de mare la acestea, nu cred ca IA di dotarea FNR au atins numarul de lovituri. Cand vorbesc de muniții ma uit la faptul ca oto are muniții cu acumulatori si o garanție de doar 2 ani, ceea ce inseamna ca daca iti faci stocuri pt o perioada lunga incepi sa pierzi bani sau atuci cand vrei să tragi iti iese doar apa, muniția ruseasca nu are aceste defecte pt aceste instalatii. cand ma uit la oto si ak 176 ma uit si la cadente care sunt asemanatoare, nu sunt diferente mari iar degeaba vorbim de distanțe de tragere daca nu putem descoperi tintele.
Muniția tip rusesc se poate fabrica in romania, pardon s-a fabricat si in romania.
Fair enough! 🙂
Despre faptul ca Tetal II au calitati nautice mai slabe pe mare montata n-am vorbit numai eu, au vorbit oameni care sustin ca au navigat cu ele. Tot ei au spus ca Tetal I sunt „parfum” pe langa Tetal II.
Navigatul nu-mi este complet strain chiar daca nu sunt marinar profesionist, am avut ocazia chiar sa vad personal cum arata marea pe gradul 5 pe Douglas, dintr-un velier de 37.
Cred ca putem fi de acord ca sistemele de armament au limitari de utilizare raportat la gradul marii pe Douglas, multe tipuri de corvete nemaiputand sa-si utilizeze armamentul ambarcat pe o mare de gradul 5-6. Tangajul/ruliul sau o combinatie a acestora sunt suficient de mari astfel incat nu se mai pot face trageri in siguranta sau cu precizie. Nu mai vorbim si de apuntari cu elicopterul, nu este cazul aici.
Pornind de la aceste premise, o nava care din constructie are calitati nautice mai slabe, este din start dezavantajata. Este unul din motivele pentru care eu intotdeauna am pledat pentru nave cu deplasament mai mare.
Altfel, conform celor spuse de tine, s-ar parea ca societatea de consum si-a facut incet-incet loc si pe piata de armament, si ma refer evident la cei 2 ani de garantie.
O alta concluzie ar mai fi ca armamentul sovietic ramane la fel de solid ca o Volga din anii 70-80! 🙂
Inca o data, multumesc pentru contributie. Mi se pare important sa cunoastem aceste lucruri, macar noi, cei pasionati si preocupati de subiect,
Instalatiile rusesti folosesc aer pentru reincarcare si apa pentru racirea tevilor si a mecanismelor, daca va veti uita atent la IA cand mergeti in vizita la nave de ziua portilor deschise ve-ti observa aceste lucruri
Iar o alta poveste frumoasa este cea a existentei corvetei 266 care a murit in santier, care astepta doar montarea echipamentului
Pai mai exista coca pe undeva sau au taiat-o?
majoritatea din noi cred ca o avem pe acasa intr-un fel sau altul sub forma de obieste metalice turcesti, daca ma ințelgi
🙂 ))))
Daca s-ar revitaliza submarinul, cati oameni s-ar bate sa fie in echpaj? Cred ca e o intrebare buna, tinand cont de felul in care se fac lucrarile in Romania ( nu sunt in stare sa asfalteze un drum) si de adancimea de lucru a acestuia
Aloo,autostrazile le fac italienii,cu bani putini si lucrari de mantuiala plus tzepe si valuri ca in italia .
Vad ca au batut palma cu nemtii cu privire la taburi ,e batuta in cuie :http://m.hotnews.ro/stire/21856382
evaluarea americanilor pe ak630 luat de pe o tarantula.
http://youtu.be/U_0AB42_1g0
Off topic.
Turcia vrea să își construiască propriul sistem antirachetă, cu ajutorul Franței și Italiei
http://www.jurnaluleuropean.info/single-post/2017/07/05/Turcia-vrea-s%C4%83-%C3%AE%C8%99i-construiasc%C4%83-propriul-sistem-antirachet%C4%83-cu-ajutorul-Fran%C8%9Bei-%C8%99i-Italiei
Nicolae si Radu, felicitari pentru articol, cu tot cu „nota nepatriotica”! Imi place ca aveti dorinta de a invata de la cei care stiu mai multe (karadeniz si hoinaru, care au si multa rabdare sa explice)!
Multumim! Chiar daca uneori eu si Radu avem vederi diferite asupra unor aspecte punctuale, cred ca amandoi urmarim acelasi scop! (iarta-ma, Radule, ca vorbesc si in numele tau! 🙂 – esti liber sa ma contrazici daca zic prostii 🙂 )
Unde am fost si ce am ajuns..http://romanialibera.ro/politica/institutii/analiza–romania-libera–cine-sunt-pazitorii-sigurantei-nationale–patatii–strecurati-in-csat-457694
Usor, usor mai incepe lumea a intelege…
https://www.moise.ro/2017/07/05/pesedistilor-voi-tot-cu-ursul-tineti-de-ce-blocati-armata/
Astia ori au informatii ca rusii nu sunt interesati de Romania ori au ridicat deja steagul alb.cele 4 corvete+ 3 npr+ cele 2 opv de 150 m sunt frectie la piciorul de lemn.cand ai in fata 6 sub uri si 3 fregate noi noute(cica pana in 2020 vin si restul de 3)+ cateva zeci de vechituri nu cosmetizezi rable . cumperi ce este mai bun pe piata.
Din ciclul „ce mai vopseste Marina Romana” va prezentam Docul plutitor 301:
Caracteristici tehnico-tactice: lungime maxima (cu pasarele mobile deschise) = 55 m; latime maxima = 17,3m; imersiune maxima = 5,1m; deplasament maxim = 460 t; inaltime de constructie = 6,1m; Suprafata de lucru: lungime = 41,4 m – latime = 11,5 m; pescaj maxim al navei andocate = 1,8 m; poate ridica nave cu sarcina max. (greutate) = 200 tf.
Din fericire pentru toata lumea aici e mai mult tabla deci nu ne mai certam pe arme din anii 60 sau electronica din 1950 toamna.
Pretul? O nimica toata, 1 milion de lei fata Tva pe bucata!
Ce nu inteleg eu, totusi, este ce utilitate mai are chestia asta (ma rog, chestiile ca sunt 2) pentru noi in momentul in care cu exceptia unor vedete torpiloare (pe care nici nu mai verific daca le mai avem sau nu in flota activa) nu mi se pare ca poate deservi alte nave.
Pe masura ce astia „varuiesc” cam toate ruginiturile pe care le au in ograda ma incearca o spaima din ce in ce mai mare ca lucruri noi nici ca vom vedea (in timpul vietii noastre, cel putin) si ma inspaimanta si mai mult prietenul devotat al sitului nostru Euuuugeeeeennnnn Nicooooliceeeeeaaaaa care zice in cuvintele lui ca e nasol pentru noi:
http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-revista_presei_politic-21867790-eugen-nicolicea-psd-autostrazile-pot-mai-astepte-prioritatile-psd-sunt-salariile-pensiile.htm
Si vedetele dragoare fluviale, acum nave de patrulare.
Pe langa navele de lupta, marina are cate zeci de nave speciale/auxiliare, pontoane, tinte si alte obiecte plutitoare ce trebuie andocate periodic. Si nu te duci intr-un șantier cu docuri plutitoare de peste 2000 de tone sa ridici un SRS de 30 de tone care si-a pierdut o elice ca te costa andocarea cat nu face nava.
Din păcate o astfel de gândire este destul de răspândită la noi. Asta se vede din felul în care se votează. Azi e important să mănânc, mâine Domnul știe ce va fi.
Și când te gândești că cică ne tragem din romani! Încep să am dubii în acest sens. Oricum dacă ar vedea că urmașii lor, in secolul 21, au încă buda în curte sigur ne-ar renega. Așa că autostrăzile să aștepte , noi abia intram în Evul Mediu
Marina are multe nave cu deplasament sub 200 de tone pentru care se utilizeaza aceste docuri in cadrul diferitelor lucrari de reparații sau intretinere la opera vie care necesita andocare, atat la mare si la fluviu. In acest caz acestea sunt utile iar ridiculizarea nu cred ca-si are rostul.
La sarcina utila vorbeste despre masa, nu despre deplasament.
La o nava cu masa de 200 to, deplasamentul urca spre 240-300 to, in functie de tipul acesteia.
E asa cum zici, dar vezi si ce zice dex-ul la deplasament. O nava cu un deplasament de 200 de tone nu o sa aiba o masa utila mai mare ci mult mai mica pentru ca la andocare scoti de regula din ea o mare parte din plinuri.
Pai asta am zis si eu, ca masa navei este mai mica decat deplasamentul, altfel se scufunda.
Eu am zis altceva, daca nu cumva era mai util sa se comande 1-2 noi, de dimensiuni care sa permita lucrul si la alte nave, mai ales ca nu vorbim despre sume mari cum era vorba la reinarmarea corvetelor sau mai stiu ce.
Ganditi-va ca la niste dimensiuni nu cu mult mai mari ar fi putut fi intretinute si
3 monitoare
5 vedete blindate fluviale
3 dragoare maritime
care in docurile astea nu incap, cel putin vedetele chiar la limita.
Era asa un capat de tara sa se exploreze posibilitatea unui doc nou (posibil 2) care sa fie polivalent si sa-si scoata banii? Faptul ca exista deja o tendinta clara sa se vopseasca lucruri vechi cu o minima preocupare fata de valoarea investitiei este ceva corect? Pot macar sa persiflez chestia asta care mie mi se pare dorinta expresa de a munci cat mai putin sau „nu se cade”?
Pe cele doua docuri cand au fost construite trebuiau sa urce:
– la mare vedetele torpiloare cu patru tuburi, vedetele purtătoare de rachete OSA 1, vantaoarele mici de submarine si VP-urile, navele mici ale centrului de scafandri si toate navele auxiliare sub 200 t;
– la fluviu, VB mai vechi de generatia III, VD, VP si toate navele auxiliare sub 200 tone.
Pentru alte doua docuri mai mari se schimba datele problemei. Pentru a urca in plus trei monitare si inca 2-3 nave auxiliare la fluviu și la mare cele trei tarantule plus 3-4 nave auxiliare trebuie cate un doc de minim 450 tone forța. Trebuie personal mai mult pentru manevra docului si a instalatiilor, curatarea operei vii nu se mai poate face de catre echipaj, de pe schele cu rascheta si marțagonul, iar piturarea cu penelul si trafaletul, cum faceam pe vremuri la navele mai mici. Trebuie instalatii de sablaj, cu apa si nisip, pistoale de vopsit si personal calificat mijloace de protectie adecvate, utilaje pentru manevra personalului la opera vie . Daca un astfel de doc nu are incarcare mare, nu e rentabil si la navele pe care le mai avem nu prea ar fi. Actualele grunduri și pituri de protectie anticorozive mentin opera vie in parametri optimi cativa ani probabil.
Prin 2000 Marina comandase un doc plutitor de 5000 t cred care nu a mai fost finalizat si preluat si a fost vandut ulterior de santier.
Ideala ar fi fost mentinerea santierului naval militar in structurile logistice ale armatei si am fi platit doar personalul si materialele consumate pentru lucrarile la navele militare, cu exceptia catorva nave mai sau foarte inalte care nu pot trece pe sub podul rutier.
Ca fost militar care am urcat de pe docul din santier ori pe cel de 200 tf pentru curațatul operei vii de cel puțin doua ori pe an vr-o 16 ani nu vreau sa-mi amintesc ce chin si corvoada era pentru echipaj sa debarce/ ambarce manual cateva tone de munitii sa apoi sa munceasca zi lumina 2-3 zile cat aveam la dispozitie .
Puteti persifla multe chestii ca de aia e democratie dar inainte de a o face ar fi bine sa aveti o imagine clara aupra a ceea ce persifalti ori impresia mea este ca asta lipseste aici in unele comentarii, chiar daca intentiile sunt poate printre cele mai laudabile.
Domnule Karadeniz,
Incep prin a spune ca (dupa parerea mea) democratia exista tocmai pentru a contesta deciziile „organelor statului” fara grija ca-ti bate securitatea in usa in noaptea urmatoare. Ce-i drept, la unii vine anaf-ul a doua zi dupa ce scriu despre necuratul cu mustata din Teleorman dar asta e alta discutie.
Dumneavoastra mi-ati prezentat argumente pertinente pentru care docurile astea au fost construite la vremea lor, dar niciun argument pentru a fi refacute in acest moment cu cate 1 milion de lei/bucata. Navele pe care le deserveau au fost retrase in imensa majoritate, navele care se presupune ca vor ramane in dotare sunt toate prea mari, tehnologiile au evoluat (caietele de sarcini la reparatiile de pana acum – dragoare, corvete, monitoare) cer toate cate 3 ani de garantie pentru opera vie, dupa cum ati zis si dvs daca marina se apuca sa faca in regie proprie asemenea lucrari sunt necesare investitii in instalatii de sablat, de vopsit, protectia mediului si a muncii.
Toate elementele astea ma fac sa cred ca pentru cateva nave mici care ar putea fi deservite de docurile astea solutia de a fi duse intr-un santier naval este mult mai putin costisitoare. Noi suntem in situatia in care am avut un automobil vechi de care am scapat si dupa aia primul lucru pe care il facem este sa cumparam o trusa completa de scule pentru masina aia.
1 milion de lei fara TVA costa 2 turele teleoperabile de 12,7 mm, dar pentru astea nu sunt bani (sau interes), cu 1 milion de lei se pot face bucati de automatizare pentru reducerea echipajului unei nave dar nici pentru asta nu sunt bani (sau interes).
In general se poate persifla prostia si chiar lenea, mi-e teama ca pentru rea vointa e o ceva mai greu. Si mult mai trist.
Pe vremea cand s-au facut aceste docuri mai toate navele marinei se andocau in sanatierul naval Mangalia cu exceptia VTAp care se andocau si parte din ele iernau pe cala facuta special pentru ele. Docul sau cala Santierului naval costau si ele destul de mult, erau destul de aglomerate si de aceea Marina a preferat aceste docuri pentru nave mici, pe care se puteau anodoca pentru unele reparatii, la elici la linia axiala, la carme sau prizele de fund sau chiar pentru curatat opera vie. Un alt avantaj era andocarea navelor mici in conditii de urgenta ceea ce la santier era mai greu.
In conditiile de azi in care santierul nu mai functioneaza si navele de peste 200 tone se andoca in santiere navale civile, unde o zi de andocare costa probabil cateva zeci de mii lei, aceste docuri sunt in continuare foarte rentabile si utile pentru navele mici ale marinei care sunt destul de multe, circa 60-70.
Contestarea democratica a deciziilor statului trebuie si fie pertinenta altfel este o simpla barfa fara nici un efect benefic.
Chestia cu 1 milion costa 2 turele de 12,7 nu prea este asa cand vrei s-o pui practica. Si repet aceste modernizari tehnice nu se stabilesc de catre decindentii militari de la esaloane mici ( acestia doar le propun), ci de catre acea structura de peste 2500 de oameni ce reprezinta Ministerul si se aproba in structurile politice ale statului, guvern, presedintie, CSAT, Parlament.
Radu, Karadeniz
Personal sunt adeptul externalizarii, de cele mai multe ori este mai eficient d.p.d.v. economic sa externalizezi decat sa iti creezi o structura interna, dar asta in conditiile in care exista o infrastructura foarte buna in domeniul respectiv si o oferta suficient de mare pe piata astfel incat sa ai de unde alege la preturi decente, concurentiale.
Noi n-avem traditiile unei Turcia, Grecia, Italia, Franta, Germania sau Marea Britanie, ca sa dau doar cateva exemple, care au multe santiere private care produc nave mici (de la 1 tona la 200-300 de tone) si prin urmare dispun de toate facilitatile aferente si, la o adica, iti pot face operatiuni curente de intretinere, de genul celor exemplificate de Karadeniz.
In cazul nostru, orice operatiune de mentenanta a unei nave a FNR trebuie sa treaca si prin procesul dureros de anevoios al unei licitatii. Ceea ce e stupid cand tu trebuie doar sa cureti opera vie si sa dai un strat de vopsea antivegetativa.
In aceste conditii, dupa o analiza economica riguroasa, poate sa fie rentabil ca structurile logistice din FNR sa detina astfel de docuri, dar doar in conditiile in care rezultatul analizei spune ca este mai economic si mai facil sa procedezi asa. Care analiza sper sa fi fost facuta la nivel central de minister si sa nu asistam din nou la chestia aia, avem niste bani, hai sa-i cheltuim cumva ca ramanem fara ei la prima rectificare bugetara.
Ma-ntreb daca si navele MAI au acces la aceste docuri pentru reparatii curente sau au propriile docuri sau contracteaza cu terti. Pentru ca ar fi stupid sa nu aiba acces la ele, desi vorbim, cel putin la nivel teoretic, de doua ministere diferite.
mizeria asta de tradator va primi de la viata ce merita fara doar si poate pana la urma.
neica nimeni surubar angajat pe pile si inainte de ’89 ajuns mare expert in legislatie dupa finalizarea studiilor pe repede inainte in tranzitia lui iliescu dinamiteaza romania constant fara sa-l intrebe nimeni nimic.
Salutare tuturor!
Cu privire la corvete:
Corveta „Am. PETRE BARBUNEANU”, 260, face parte din clasa TETAL I si are urmatoarele caracteristici tehnice:
– lungime max. Lmax.=92,4 m;
– latime max. lmax.=11,40 m;
– pescaj max. T max.=3,37 m;
– deplasament max. Dmax.=1590,25 tdw;
– viteza max. Vmax.=24 Nd.
Propulsie=4 motoare ALCO, 16 R-251 FMA- 3285 CP, executate la U.M. Resita.
Echipajul este format din: 41 soldati-gradati profesionisti, 1 subofiter, 34 maistri militari si 10 ofiteri.
Armament:
– 2 tunuri AK-726, cal. 76,2 mm, binate;
– 2 tunuri AA, AK-230, cal. 30 mm;
– 2 mitraliere cal. 14,5 mm;
– 2 instalatii RBU 2500 de lansare bombe reactive antisubmarin;
– 4 tuburi lansatoare de torpile (TLT-uri) cal. 533 mm.
Nava are doua statii de hidrolocatie, pentru depistarea corpurilor imerse, in special a submarinelor.
Corveta „Am. PETRE BARBUNEANU”, 260, a fost livrata Marinei Militare in anul 1983.
[Amiralul Petre Barbuneanu (n.1881-d.1979), a fost comandantul Marinei Militare Romane in perioadele 1937-1940 si 1945-1946.].
Din clasa TETAL I, in SNM s-au mai construit inca trei Corvete.
Astfel, in anul 1984, a fost livrata Marinei Militare Corveta „Viceamiral VASILE SCODREA”, 261. Nava a fost scoasa din serviciu si dezmembrata in SNM, in anul 2011.
[Viceamiralul Vasile Scodrea (n.1873-d.1934) a fost comandantul Marinei Militare Romane in perioada 1925-1934.].
In anul 1985, a fost terminata si livrata Marinei Militare Corveta „Viceamiral VASILE URSEANU”, 262. Aceasta a fost scoasa din serviciu si dezmembrata in SNM in anul 2011.
[Viceamiralul Vasile Urseanu (n.1848-d.1926) a infiintat Observatorul Astronomic Popular din Bucuresti, care azi ii poarta numele. In anul 1896 a fost numit comandant al Diviziei de Mare. In perioada 1898-1900 a fost Inspector General al Porturilor.].
In anul 1987, a fost livrata Marinei Militare Corveta „Viceamiral EUGENIU ROSCA”, 263.
Aceasta este singura dintre cele patru Corvete, din clasa TETAL I, care nu are tun AK-726, cal. 76,2 mm, la pupa, deoarece s-a hotarat ca tunul,
aprovizionat din URSS pentru 263, sa fie montat la Crucisetorul „MUNTENIA”, actuala Fregata „MARASESTI”, F111.
[Viceamiralul inginer Eugeniu Rosca (n.?- d.1950) a fost comandantul Marinei Militare Romane intre anii 1940-1942.].
Initial, Corvetele din Clasa TETAL I, proiect 1048, au fost clasificate Vanatoare de Submarine. Ulterior, ele au fost incadrate in clasa Corvetelor. Acestea sunt nave de lupta mai mici decat Fregatele. Principala misiune a Corvetelor este descoperirea, urmarirea si distrugerea submarinelor inamice.
In anul 1988, s-a construit Corveta „Contraamiral EUSTATIU SEBASTIAN”, 264, proiect 1048 M executat de ICEPRONAV GALATI, clasa TETAL II.
Caracteristici tehnice:
– lungime L=93 m;
– latime l=11,5 m;
– pescaj T=3 m;
– deplasament D=1600 tdw;
– propulsie= 4 motoare Diesel ALCO Resita, 16 R- 251 FMA;
– viteza V=24 Nd;
– autonomie=1500 mile.
Nava are un helicopter IAR 330 Puma NAVAL.
Echipajul este format din 77 persoane.
[Contraamiralul Eustatiu Sebastian (n.1856-d.1943) a fost comandantul Marinei Militare Romane intre anii 1909-1917.].
In anul 1989, s-a construit a doua Corveta din clasa TETAL II, „Contraamiral Horia MACELLARIU”, 265.
[Contraamiralul Horia Macellariu (n.1894-d.1989) a luptat in cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
El a fost comandant al mai multor nave, a fost profesor si sef al Sectiei de Marina al Scolii de Razboi, actuala Universitate Nationala de Aparare „CAROL I”. In 1943 a fost numit Comandant al Fortelor Navale Maritime Romane, aflata in subordinea Comandamentului German Amiral Marea Neagra.
La 24 martie 1945, contraamiralul Horia Macellariu a fost trecut in rezerva. Datorita modului cum a condus operatiunile de aparare, in fata rusilor, el a salvat orasul Constanta de la distrugere.
Comunistii l-au acuzat pe nedrept de inalta tradare si l-au arestat. A facut puscarie intre anii 1948-1964.].
Se preconiza construirea a inca trei nave din clasa TETAL II. Desi lucrarile la doua dintre ele se demarasera, din motive financiare, MApN a sistat comenzile, renuntand la ceste proiecte. A treia nava nu s-a mai inceput, iar blocsectiile asamblate deja de la prima, s-au valorificat ca fier vechi.
Fata de primele patru Corvete, din Clasa TETAL I, cele doua din clasa TETAL II, proiect 1048 M, au multe modificari:
– evacuarile gazelor de la motoare nu mai sunt in borduri, ci se fac printr-un cos de fum inalt;
– suprastructura este in continuarea bordajului, are practicate doua deschideri (decupari), babord si tribord, pentru TLT-uri, iar compartimentajul e diferit;
– s-a adaugat o punte;
– cele doua nave au punte heliport la pupa;
– s-a montat un hidrolocator (sonar) in prova, sub etrava;
– s-au montat 2 instalatii RBU-6000, fata de 2 RBU-2500 de la primele Corvete;
– s-a montat doar cate un tun AK-176, cal. 76,2 mm la prova;
– cele doua nave sunt mai inalte si au centrul de greutate mai sus fata de primele Corvete.
Corvetele fac parte din DIVIZIONUL 50 CORVETE Mangalia, care mai cuprinde si Vedetele Torpiloare cu 4 TLT-uri: „SMEUL”,202, „VIJELIA”, 204, si „VULCANUL”, 209.
Corvetele 260 si 263 au 2xAk 230 deservite de instalatia de radiolocatie MR104, corvetele 264 si 265 au 2xAk 306(tragere directa prin calonca) si 2xAk 630M (deservite de instalatia de radiolocatie MR123).
Ak 306 are racirea pe aer pt ca nu are manson de racire(pe unde circula apa) ca la Ak630M de aceea si cadenta mult mai mica 1000lov/min fata de 5000lov/min.
Ce înseamnă „tragere directă prin caloncă”?
Imagineaza-ti ca ai in maini 2 coarne cu 2 butoane deasupra lor si o tinta cu niste cerculete…un joystick mai mare…iei linia de ochire la ce vine inspre tine zici un doamne ajuta si apesi butoanele.Apesi 1buton trage o instalatie apesi 2 trag amandoua.
Aha. Așa ceva au și pe Tarantule, pe o platformă în spatele catargului? Cît de eficient e sistemul ăsta?
Exact ca pe Tarantule.Impotriva elicopterelor,minelor aflate in deriva,ambarcatiunilor de mici dimensiuni e ok dar impotriva rachetelor sau a avioanelor sincer trebuie sa ai MARE noroc…adica aproape 0
Mulțumesc.
Tragere cu vizor optic .
sa stiti totusi ca marina a avut un doc un doc plutitor nou-nout pe care la vandut la turci la suma de fier vechi, docul era undeva in SNM Mangalia, parca si era de dimensiuni destul de mari. Pentru cei care au fost in Portul Constanța langa Cuibul Reginei e un doc plutitor, la fel era si cel al marinei.
Un astfel de doc cu o echipa solida de muncitori puteau face o mentenanta solida navelor noastre, dragoare, vedete de tot felul si npr-uri ,cel putin pe linie de opera vie și linii axiale
S-ar putea sa fie vorba de cel de 5000 de tone de care vorbeste karadeniz mai sus.
Stiu docul respectiv…am si poze cu 264 in el,sau poze cu alte nave 261 si 262 in rugina si trase pe dreapta…cum o fi treaba asta sa scoti din uz 2 nave mai noi fata de 1 mai veche nu o inteleg…
Nu e vorba de docul plutitor al santierului naval, ala din pacate a ajuns la fier vechi. E vorba de un doc comandat de marina dar care nu mai fost terminat de santier si s-a receptionat partial prin 2001/2002 iar dupa cativa ani a fost vandut.
a casa ceva nu cred ca tine cont doar de varsta- poate o nava mai veche avea mai putine ore de functionare, s-a gandit cineva la asta?
Toate instalatiile AA de pe corvete au percutia electrica, exceptie facand MR4N care are si manual.La tunurile 306 si 630 darea focului se executa cand teava a ajuns in pozitia „de jos” ora 6 de pe un ceas.Nu trag toate tevile odata….doar cea care ajunge jos.Doar ak230 executa focul simultan si aceasta avand un sistem de tip revolver la incarcare( 4 proiectile) la fel in pozitia de jos se executa percutia.Sistemul cu cele 4 camere destinate incarcarii nu e vizibil fiind obturat de scutul instalatiei.
In rest da trebuie montat AC pe ele, vara la o nava garda in larg de 5 zile nu e un miros prea placut, 90 de oameni inghesuiti (navele de tip „sovietic” nu aloca spatiu cat ar trebuii in mod normal pt echipaj) cu putine dusuri si apa nefiind la discretie…
Cat despre cat de bune sunt stim cu totii ca sunt depasite, dar de aici la faptul ca iti trimit aia din Sevastopol racheta si te bubuie…la dracu a dat tehnologia de varf in vecini.Fire and Forget-ul ala nu e chiar asa simplu…
Si sonarul asta invechit de pe ele si de pe Marasesti a identificat submarinele turcesti din aplicatii cand alte nave mai dotate inca orbecaiau.
Mai luati si factorul uman in calcul nu numai sisteme si sisteme…conteaza si cine/cat e de pregatit cel care le opereaza.
Vant din pupa marinarilor de la bordul lor si la cat mai bune dotari pt ca le merita!
Multumim pentru completari, buruic!
Eu le doresc marinarilor nostri 4 corvete multifunctionale nou-noute!
Si niste fregate inarmate!
Asta asa, pentru inceput… 🙂
nu am inteles partea asta „Doar ak230 executa focul simultan… ” si ak 230 si ak 603 si ak 306 au la fel, difera numarul de camere ceea ce da rapiditate sau in termeni specifici cadenta de tragere
AK 230 are la fiecare din cele doua instalatii artileristice ale complexului cate doua tevi, fiecare alimentata separat de un tabur rotativ cu 6 locase. La fiecare rotire a tamburului o lovitura intra pe teava, tubul loviturii trase anterior este ejectat din tambur si tamburul se alimenteaza cu o noua lovitura.
La AK 630/306 rolul tamburului este preluat de cele 6 tevi dar in loc de doua arme ca la AK 230, aceste 6 tevi reprezinta o singura arma , iar focul se executa succesiv pe cate o teava. Astfel compexul AK 630/306 cu doua instalatii artileristice executa foc simultan doar cu doua tevi comparativ cu 4 tevi la AK 230, dar aceasta solutie constructiva permite o cadenta de tragere mult mai mare ca la AK 230.
in primul rand AK-23 nu are sase camere cu siguranta, cadenta de tragere nu arata asta
si cred ca ai inteles gresit conceptul „astfel compexul AK 630/306 cu doua instalatii artileristice executa foc simultan doar cu doua tevi comparativ cu 4 tevi la AK 230, dar aceasta solutie constructiva permite o cadenta de tragere mult mai mare ca la AK 230.”, ak 630 nu trage cu 2 tevi, cadenta este data de alt principiu, iar cele sase tevi cred ca tin mai mult de uzura tevi
Nu ma intelegeti gresit si eu vreau reparatii,modernizari,nave noi….dar sunt asa de pesimist cand vine vorba de achizitii calitative la marina…si eu as fi vrut type23/la fayette sau chiar si sovremeny si vreo 3kilo cand inca se putea…dar nimic am facut o fregata f111 care datorita celor 2 castele apare pe radar mai ceva ca un pom de craciun(de laudat initiativa celor care au conceput-o dar din pacate nu am mai facut nimic dupa ca sa atingem experienta necesara in domeniu), am luat 2 vase de croaziera type22 care as pune si pariu ca asa vor ramane…nu am fost in stare sa operationalizam cea mai puternica arma a marinei(Delfinul)..MN este cel mai bun prieten al submarinelor(zgomot de fond mare datorita deselor furtuni,fara oxigen sub 100m, straturi de apa calda/rece salinitate scazuta in zona coastelor datorita debitului ridicat al fluviilor care se varsa comparativ cu dimensiunea MN, adancime f buna in zona tarmului ucrainean/rus comparativ cu cele 50m in zona apelor teritoriale romane)…nave nepregatite razboiului AA..nici macar decoy chaffe/flare nu avem decat pe type22 la instalatiile Therma.Pk16 sau RL16(denumirea romaneasca) nu lanseaza decat decoy de radiolocatie(„staniol”) cel termic facandu-se cu o racheta de semnalizare de catre marinar asta pt ca prin anii 50-60 cand au fost concepute asta era capul de cautare si mai putin cel termic…deci despre ce vorbim??A si sa nu uit in 10 ani cam 2 trageri au fost cu pk16…una ca na prospat iesit din scoala tb sa vad alta nu mai stiu exact cand….dar oricum nu mai stiu la cate nave mai functioneaza!
Anul trecut eram chiar optimist, anul asta nu mai sunt… Cu cat se asteapta mai mult, cu atat inarmarea Type 22 nu mai are rost. Poate ca in final ar fi mai bine sa renunte pur si simplu la ele…
Macar s-au facut multe aplicatii in ultimii 2-3 ani.
Io zic ca inarmarea type 22 n-a avut niciodata rost, atat timp cat puteam sa aducem niste fregate de 5500 to la un nivel de dotare de corveta mai musculoasa…
Avea sens atunci, in 2004 – 2005, mai ales daca se tineau de programul initial…
Gandeste-te ca la acea data nu aveam nimic echivalent in dotare pe parte de AA, nici macar prin comparatie cu Sea Wolf-ul lor initial. Acum aveai oameni antrenati sa foloseasca rachete nava-nava si rachete AA cat de cat mai moderne.
Cred ca atunci au retras si 2 Tetaluri, pe principiul ca le inlocuiesc cu astea.
Insa aproape 13 ani mai tarziu, navele sunt in acelasi hal de neinarmare ca atunci cand au ajuns in tara…
Iar aici e de fapt problema. Cred ca asta e unul dintre cele mai ratate programe de inarmare ever…
Hai ca s-a scapat baiatul de la MBDA, despre ce vroiau sa puna pe corvete si fregate:
„La fel e si cu racheta Mica. E racheta pe care o propunem pentru corvete (n.r. corvetele multifunctionale ce ar trebui sa fie construite de Damen la Galati), dar si pentru modernizarea fregatelor.”
„Noi avem mai multe proiecte pentru Romania. Unul e axat pe realizarea corvetelor si modernizarea fregatelor, unde noi propunem dotarea cu rachete Exocet (n.r. nava-nava) si rachete Mistral (n.r. pentru apararea antiaeriana). Alt proiect se refera la apararea de coasta unde avem un sistem modern bazat pe familia Exocet.”
Deci ce ESSM pe fregate? Mica, frate! 🙂
Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21877703-video-alternativa-sistemul-rachete-patriot-pentru-apararea-antiaeriana-oferta-europenii-mbda-cred-sistemul-samp-rachete-aster-30-mai-bun-decat-varianta-americana.htm
sa stii ca nu ai chiar dreptate, in ziua de azi armata nu mai e cea a fost odata, acum ceva vreme nu se tinea cont de cheltuili, nu existau plafoane in domeniul militar,acum exista, pur ghinion, ar fi bine atuci cand te duci in vizita la nave, de ziua portilor deschise sa intrebi cat consuma f111 si ce motoare are, iar apoi sa tragi si tu o concluzie… cred ca vei fi destul de surprins
Ideea e ca un submarin este o arma mult prea periculoasa ca sa fie in mainile noastre la ora actuala, in plan secudar zona continentala in dreptul nostru este intinsa si la adancimi mici ceea ce mai mult ar expune o astfel de arma, nu e ca la turci unde daca te duci la 2 m de tarm ai adancime de 100 m, fapt pentru care si vin sa pescuiasca calcani la noi :)))).
Eu sunt unul realist, imi doresc dotarea marinei cu niste opv-uri care sa faca dragaj/minare și unele care faca partea de nave rapide de atac, pt 241 km de tarm e suficient, iar tinand cont ca nu suntem un popor cuceritor niste sisteme de rachete de coasta ( nava nava cat si sol aer) si eu zic ca e deajuns
daca se faceea ceea se promitea acuma puteam avea la MN 2 bijuterii. Aceste fregate la baza sunt niste caini de rasa in lupta antisubmarin, doar daca te uiti asa la ea iti dai seama de asta, dar ca orice caine de rasa neantrenat si neintretinut, la un momendat ajunge intr-un stadiu de maidanez subnutrit
Cand au fost achizitionate cei de la BAE puteau pune, de la inceput, pe ele orice varianta de inarmare am fi dorit si pe care ei o aveau, cu conditia sa o platim.
Cum politicul stia ca rolul lor principal era acela de a reprezenta FNR in activitatile comune desfasurate de NATO sau in diverse alte activitati de parteneriat au amanat pentru un termen nedefinit aceasta activitate.
in general in romania se cumpara fara ca lumea sa se gandeasca la logistica…. trist dar adevarat…. eu numai cand ma gandesc ce sisteme aveau pe ele cand erau in dotarea HMS, si nu vorbesc numai de armament, imi vine sa plang si cred ca imi vine sa plang si mai tare cand ma gandesc ca probabil politicieni acelor vremuri nu au cumparat anumite sisteme pe sindromul ” las ca luam altele mai bune”
sa stii ca nu ai chiar dreptate, in ziua de azi armata nu mai e cea a fost odata, acum ceva vreme nu se tinea cont de cheltuili, nu existau plafoane in domeniul militar,acum exista, pur ghinion, ar fi bine atuci cand te duci in vizita la nave, de ziua portilor deschise sa intrebi cat consuma f111 si ce motoare are, iar apoi sa tragi si tu o concluzie… cred ca vei fi destul de surprins
Ideea e ca un submarin este o arma mult prea periculoasa ca sa fie in mainile noastre la ora actuala, in plan secudar zona continentala in dreptul nostru este intinsa si la adancimi mici ceea ce mai mult ar expune o astfel de arma, nu e ca la turci unde daca te duci la 2 m de tarm ai adancime de 100 m, fapt pentru care si vin sa pescuiasca calcani la noi :)))).
Eu sunt unul realist, imi doresc dotarea marinei cu niste opv-uri care sa faca dragaj/minare și unele care faca partea de nave rapide de atac, pt 241 km de tarm e suficient, iar tinand cont ca nu suntem un popor cuceritor niste sisteme de rachete de coasta ( nava nava cat si sol aer) si eu zic ca e deajuns
Poate ma lamureste si pe mine cineva (daca tot am ajuns cu discutia la F111) trei chestii:
1) Perechile de AK-630 stau pe 2 paralelipipede „suspendate”. Mi-e destul de clar ca ele adapostesc partea „de sub punte” a turelelor, dar ma intreb daca mai au si un alt rol decat acesta sau sunt dedicate sistemelor AK-630?
2) Radarul de f.c. pentru turelele de 76 mm este pozitionat pe un fel de „container” care sta pe acoperisul comenzii. Care este rolul acelei constructii metalice (ce se afla in ea)?
3) Unde sunt pozitionate diesel generatoarele navei (din cate stiu pe langa cel de avarie mai sunt 2 x 1MW + 3×450 KW.
Multumesc!
ultima intrebare chiar nu ii inteleg rostul….. chiar e foarte ciudata…la ce naibi iti foloseste raspunsul…….
Sub turele se afla un cilindru ce cuprinde motoarele de angrenare a turelei, tubulaturi de apa, aer si azot , cabluri de legaturi si cateva sute de lovituri puse pe benzi. Sub acesta se afla tablouri electrice, convertizoare de alimentare cu diverse tensiuni, pompe de circulatie a apei de racire, rezervorul aferent pompei, butelii da aer comprimat si azot, instalatii de stingere a incendiilor si multe altele.
Partea vizibila a radarului este cupola antenei apoi urmeaza motoare de actionare si eventual stabilizatoarele de giroazimut, apoi urmeaza piciorul antenei cu ghiduri de unda, cablaje, cutii de legaturi, sub picor in niste compartimente trebuie sa fie emitatorul statiei, receptoarele, centrala de conducerea focului, de unde se actioneaza instalatiile artileristice , giroazimutorizonturile pentru instalatiile artileristice care tin tevile pe pozitia viitoare a tintei, indiferent de ruliul si tangajul navei. Diesel generatoarele se afla dispuse in compartimentele masini iar al saselea cel de avarii cred ca este deasupra puntii principale.
Domnule Karadeniz, va multumesc!
Sa inteleg deci ca tot „containerul” de sub radarul de control al tunurilor de 76 mm este plin cu echipamentele conexe ale acestui radar?
Ma intreb cate (zeci poate de) tone sunt acolo, intr-un punct destul de inalt al navei si deservind, practic, numai 2 turele de artilerie …
Nu neaparat plin, unele elemente din ce am enumerat pot fi in alte compartimente mai jos iar acolo pot fi si alte elemente ce nu tin de artilerie. Zeci de tone este cam mult spus, mai corect vorba de cateva tone
Daca va referiti la faptul ca are multe suprastructuri deasupra puntii principale care-l fac vulnerabil si usor de descoperit aveti dreptate. Cand a fost construit proiectat si construit era un meserias care conducea Romania si care rea priceput la toate si greu de combatut. Nava asta avea si ceva rol de protocol pe langa cel de lupta.
Adevarul este ca cele doua „cocoase” de deasupra puntii de comanda, cea despre care am discutat mai sus si cea de la baza catargului cu radarele de navigatie si cel dedicat rachetelor Styx sunt chestii pe care nu prea le-am mai vazut la un design de nava moderna de lupta si, am banuit, ca sunt legate de radarele din zonele respective. Normal, n-am nicio idee despre cat poate cantari electronica din vremurile acelea.
Cred ca pana la urma o sa dau banii pe cartea lui Friedman in care sper sa gasesc niste mase si dimensiuni ale radarelor din era sovietica (si nu numai).
Am gasit, mai demult, date despre radarul de dirijare a tirului pentru tunurile de 76mm si antena cantarea 8 tone la care mai adaugi echipamentele de sub punte, tinand cont de varsta lor si de tehnologia acelor vremuri. Probabil ca un total de 14-15 tone nu e prea departe de adevar.
Daca iei cartea, poate faci un material si-l publici pentru ca am gasit date despre radarele principale ale navelor, nici despre cele de dirijare a tirului pentru rachetele Styx.
Proiectat la inceputul anilor 80 numai de nava moderna nu putem vorbi. Problema tehnicii rusesti nu tine doar de volumul pieselor electronice mai vechi ci mai ales de carcasele de protectie ale acestora. Concepute sa reziste la atacurile nucleare, rusii faceau niste chestii zdarovîi. Dupa site-urile rusesti MR 105 are cu totul 13,5 tone iar MR 123 4.5-5 tone.
La MR123 am gasit si 5.6to sau tot sistemul, cu radarul si 2 turele AK630 cantarea 12 tone.
Ar fi interesant de aflat cat cantareste Strut Curve (MR302 Rubka).
MR123 se poate folosi si pentru AK 630 dar și pentru AK 176
Trebuie cautat pe site-urile rusesti dar nu vad relevanta. Navele militare, spre deosebire de cele comerciale au o foarte mare rezerva de flotabilitate cu multi pereti etansi, fiind concepute sa poate naviga si utiliza armamentul cu 3 compartimente inundate din care doua alaturate.
Majoritatea aparaturii sau instalațiilor, in special cele de la exterior gen antene de radiolocație au circuite de de alimentare și legaturi dublate sau triplate ca sa poata funcționa în cazul in care nava incaseaza ceva lovituri.
Majoritatea radarelor militare au mai multe frecvențe de lucru pentru a rezista la bruiaj fiind practic mai multe emitatoare ce functioneaza cu aceeasi antena și receptor.
.
Ma interesau masele pentru a-l compara cu echipamente mai noi, gen EL/M 2248 sau similare.
Dupa mine e superfluu sa pui genul de radare pe care il zici tu pe Marasesti sau corvetele modernizate. Realist vorbind, ceva gen Thales Variant e numai bun ca radar principal (are si functie de aproach pentru elicopterul ambarcat), ar mai fi nevoie de 2 radare moderne de navigatie si 2 radare de control al focului gen Elta 2221 sau similare (probabil ca recunosc AK-630) si gata.
Si, normal, o turela de Leonardo 76mm cu Strales si Vulcano in locul celor 2 turele binate AK-726.
Daca am fi o tara normala, s-ar demonta tuburile de lansare pentru Styx/Termit (era sa scriu Kermit), precum si radarul dedicat lor, consfintindu-se in fapte realitatea ca nu au niciun fel de valoare tactica (poate pentru adversari daca explodeaza pe nava noastra). Sta Royal Navy fara rachete nava/nava inclusiv pe Type 45 si nu putem noi sa renuntam la butaforia asta.
Strut Curve nu ar trebui sa fie prea greu (in special partea de deasupra puntii) macar si din motivul ca este folosit inclusiv pe Tetaluri si chiar pe nave mai mici, de aprox 1100 de tone deplasament standard cum era clasa Koni.
In ideea ca avem cel putin 5 in marina noastra era bine de explorat un upgrade „la zilele noastre”, din cate se pare digitalizarea unui asemenea radar se invarte in jurul a 1 milion de Euro/dolari, iar beneficiile probabil ca ar fi importante.
Sa fiu sincer, Strut Curve, la fel si radarul de dirijare a tirului pentru AK726, plus turelele in sine, mi se par exagerate pentru nave de dimensiunile Tetal-urilor
Am inteles ca in perioada sovietica asa se faceau echipamentele, sa nu poti sa le calci cu tancul, dar, in prezent, folosirea lor mi se pare aiurea.
Performante mai bune obtii cu un EL/M2258 care cantareste infinit mai putin si stie sa faca si aia si aia si ailalta.
intri in spam daca scrii de „Curve” 🙂
Radu a reusit sa scrie fara sa intre la SPAM 🙂
@Eroule,
Cred ca o stii pe aia cu beggars can’t be choosers, puneam si noi pe nave ce ne repartiza marele frate de la rasarit dupa ce se uita in hambarul cu vechituri. In plus eu pe asta cu radarul de cercetare cu raza lunga pe o nava cu arme cu raza scurta o inteleg la un popor religios ca noi, ai mai mult timp pentru rugaciuni.
@Marius,
Sistemul vostru de spam ma apreciaza si ma face sa cred cu adevarat in inteligenta artificiala! 😛
De ce au OPV-urile/Coast Guard cutters din prezent unele din cele mai moderne radare de cercetare/descoperire?
Nu au armament, altul decat artileristic, deci nu pot lovi ce descopera.
P.S. Nici macar nu ma mai baga in spam, nu ma mai lasa deloc sa comentez, de-a dreptu’. O fi si asta vreun semn… 🙂
comentezi?! 🙂
https://www.youtube.com/watch?v=9RoclNO6rBQ
@Nicolae
Raspunsul meu e simplu: o nava OPV gen Holland care are la bord electronica mai performanta decat toata flota noastra combinata de la maimuta incoace chiar are sens sa fie dotata asa din 3 motive:
1) Isi sustin o industrie proprie care produce cum ar zice un raposat de pe aici „la nivel mondial” (numai ca pentru ei fraza asta e chiar adevarata). In plus si testeaza pe viu anumite tehnologii, de ex o mare parte din dotarea electronica de pe Holland se va gasi pe urmatoarele fregate olandeze;
2) Fiecare dintre aceste nave este capabila sa tina sub control o zona destul de larga si, la o adica, pot suplimenta intr-un grup naval o nava mult mai scumpa pe capabilitatile de cercetare;
3) Daca se pune problema de „probleme” au si pe cine sa cheme in ajutor, mai un avion de patrulare maritim, mai un de Zeven Provincien cu un Harpoon, un SM2, un borcan de muraturi. De asemenea, tot la o adica, deficientele pe partea de lupta antisubmarin pot fi compensate de propriile submarine daca misiunea este de acest gen.
In cuvinte mai putine, navele astea pot fi niste santinele sau avanposturi care, daca se strica treaba, pot chema cavaleria in ajutor.
Noi ne aparam saracia si nevoile si neamul.
@Marius – comentez, comentez 🙂
@Radu – vorbeam strict in principiu, poate n-am inteles exact ce vroiai sa spui… 🙂
Unul din rolurile Tetalurilor este cel de cercetare. Asa cum se putea face atunci, in anii ’80, cu ce aveam. Ca acum sunt depasite si n-au pe cine chema in ajutor, alta discutie…