Sau cum e sa promiti si sa dai si lege pentru minim 2% din PIB alocat apararii, iar timp de 7 ani sa reusesti un singur an sa realizezi performanta promisa!
Ca in fiecare an, raportul NATO ne face lumina intr-un mod extrem de transparent asupra situatiei apararii fiecaruia dintre ai sai membri… din nefericire pentru maretii nostri decidenti.
Deci rezumand pentru 2023 (chiar si daca doar estimat), ca de obicei, Romania nu a atins 2% din PIB pentru aparare … de fapt nu am trecut nici macar de 1,6% tocmai in anul in care anuntam pompos 2,5%.
Scamatorie de nivel pilon regional, furnizor de securitate, etc – etc… in fapt o amarata de alba-neagra damboviteana cu bugetul, mutand fondurile dintr-un buzunar in celalalt doar-doar i se va pierde urma.
Deci doar in 2020 am avut alocare 2,01% din PIB – o greseala care nu se va mai repeta, vor avea grija ce de la putere!
Daca deja in 2021 MApN anunta al 5-lea an consecutiv de alocare a 2% din PIB pentru aparare, acum intram cu mult elan in al 8-lea, posibil la fel de tragicomic ca restul, singura sansa contrara fiind un sut puternic in zonele moi din partea aliatilor strategici. Daca tinem cont si de alocarile din deceniul anterior lui 2016, situatia este cu atat mai penibila.
La 35 de ani de la revolutie, parca retraim in bucla plenarele CC al PCR si raportarile de depasiri consecutive ale planurilor. Cincinal, dupa cincinal! Cert este ca nu am scapat inca de gandirea comunista ne conduc inca multi dintre cei educati in respectiva perioada.
Ca si consecinta a alocarii minimale din 2023, suntem la coada clasamentului (ultimii 5) la „Equipment expenditure as a share of defence expenditure (%)”, cu doar 21,9% din alocarea pentru aparare. Mai slab si decat Portugalia, noi fiind cu un razboi la granita.
Si asta pentru ca indiferent ce se intampla cu bugetul, nu pot fi reduse cheltuielile cu personalul, capitol la care procentual, cu 59,7% din totalul alocarii pentru aparare, suntem pe locul 2, dupa Italia care aloca 62%. Din pacate, este nevoie de o majorare suplimentara a veniturilor militarilor cu grade mici, aflati la baza piramidei salariale, ceea ce va pune si mai multa presiune pe bugetul MApN. E adevarat, in 2014 cheltuielile cu personalul se situau la 71%, la acel moment restul cheltuielilor necesare unei armate reale, gata de lupta, fiind aproape inexistente.
Mai trebuie avut in vedere ca acest nivel al cheltuielilor cu personalul este atins in contextul in care efectivul nu depaseste 64.000 de militari, ceea ce inseamna un deficit de cel putin 11.000 posturi neocupate. E de asemenea adevarat ca tinand cont de succesul campaniilor de recrutare, acest decalaj nu va fi redus prea curand, programul rezervistului voluntar fiind o alta oportunitate de a juca alba-neagra cu evidenta personalului.
Incheiem cu sectiunea „Operations & maintenance and other expenditures”, unde alocarea a doar 13,9% din cheltuielile de aparare, care si ele sunt foarte mici pe total, inseamna ori ca nu exploatam echipamente complexe, ori ca le tinem trase pe dreapta pe cele pe care le avem. Mai rau decat noi la acest capitol stau Grecia (9%), Turcia (10,6%) si Muntenegru (12,4%), ceea ce inseamna ca am ratat la limita „podiumul”. Surprinzator, si Polonia e pe la 15%.
Sa vedem ce ne mai aduce acest an de impliniri marete! Cat de consecventi vom fi?
Marius Zgureanu
P.S.
Nu am mai facut comparatii detaliate pe capitole cu alte tari mai normale si cu bugete apropiate, asa cum am facut in anii trecuti, pentru ca suntem atat de „originali” incat orice comparatie nu isi mai are sensul… In mare, situatia e similara sau chiar mai deteriorata la anumite aspecte fata de ceea ce descriam in articolele indicate mai jos.
Surse:
https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_223304.htm?selectedLocale=en
Citeste si:
Inzestrarea: 2023 fata de 2017…
Ce ne mai povesteste raportul anual al secretarului general NATO