Romania Military

Rusia, NATO si Tarile Baltice

Din punct de vedere militar si chiar politic, Tarile Baltice reprezinta unul din cele mai sensibile subiecte pe agenda viitorului summit de la Varsovia.

Cele trei mici tari membre NATO au o forta militara destul de slaba, sunt invecinate direct cu Rusia, au o populatie incluzand aproape 25% cetateni de etnie rusa sau bielorusa, iar exclava Kaliningrad este un fel de cui al lui Pepelea in regiune.

In plus Putin si-a declarat deschis intentia Rusiei de a ”proteja” toti rusii , inclusiv minoritatile din alte tari. Dupa experientele din Crimea, Ucraina si Siria este absolut normal ca NATO sa fie ingrijorata de pericolul unei eventuale interventii rusesti folosind scenariul din Ucraina.

Fortele terestre SUA din Europa au fost reduse de la 200 000 militari in anii ’80 la circa 35000 in prezent.

In acest context complicat, un studiu al organizatiei RAND, cu o puternica influenta asupra deciziilor politice ale SUA,  a facut o prezentare a fortelor militare ale NATO si Rusiei si a pe baza scenariilor a elaborat o startegie pentru SUA, respectiv NATO.

Sunt cifre si evaluari foarte interesante.

Analiza expertilor pe baza tuturor datelor arata ca Rusia ar ocupa cele trei state baltice in circa 60 ore, fapt ce ar pune NATO intr-o situatie dificila cu reactii limitate si toate dificile: o contraofensiva sangeroasa, o escaladare pe scara mare a unui razboi sau sa accepte infrangerea cu consecinte dezastruoase pentru Alianta.

Analizele s-au facut tinand de urmatoarea balanta a fortelor aeriene si terestre ce ar putea fi folosite intr-un eventual conflict.

NATO  – forte terestre:

7 batalioane infanterie, 2 batalioane infanterie motorizata si 2 mecanizate, toate ale celor trei tari baltice.

2 batalioane infanterie aeropurtata, 2 batalioane elicoptere de atac si o brigada completa SUA

1  batalion de desant UK

In plus s-ar putea deplasa rapid inca un batalion aeropurtat si o brigada completa SUA si un batalion combinat polonez.

Rusia  – forte terestre :

4 batalioane tancuri, 5 infanterie mecanizata, 4 infanterie motorizata, 8 desant,  3 infanterie marina (Kaliningrad)

3 batalioane artilerie,  2 lansatoare rachete grele, 5  lansatoare rachete medii

2 batalioane rachete Iskander, 2 batalioane rachete Tochka plus inca unul in Kaliningrad

6 batalioane elicoptere de atac  MI 24

NATO – forte aeriene :

Baza in Lituania: o escadrila F 15 C SUA,  o escadrila Typhoon FGR UK, o escadrila Mk 4 UK

Baza in UK: o escadrila F 15 E SUA, o escadrila B1B SUA

Baza in Polonia: o escadrila F 16C/WW SUA, doua escadrile F 16C SUA,  o escadrila Rafale B/C Franta, ½ escadrila CF 18/CD Canada,  escadrila F 16C Danemarca

Baza in Suedia: o escadrila F 15 C SUA, doua escadrile F 15 E SUA, ½ escadrila A 10 SUA, o escadrila F 22 SUA,  o escadrila F 16C Norvegia

Baza portavion Marea Nordului – o escadrila FA 18 C/D, o escadrila FA 18 E/F SUA

(*) Vorbim aici de aeroneve dislocate din alte baze NATO sau aduse de peste Atlantic. Intr-un scenariu de razboi in Tarile Baltice este foarte probabil ca Suedia sa permita folosirea bazelor sale aeriene pentru avioanele NATO.

Total 18,5 escadrile

Rusia – forte aeriene :

9 escadrile SU 27

2 escadrile SU 34

3 escadrile MIG 29

4 escadrile MIG 31

5 escadrile SU 24

4 escadrile TU 22M3

Total 27 escadrile

Din fericire, evitarea unui  astfel de eșec rapid și catastrofal nu pare să necesite un efort herculean. Simulari suplimentare  indică faptul că o forță de aproximativ șapte brigăzi – inclusiv trei de blindate grele sprijinite de aviatie, artilerie,  gata să lupte la debutul ostilităților -ar putea fi suficientă pentru a preveni depășirea rapidă a  pericolului pentru statelor baltice. Deși nu este suficient pentru a asigura  o apărare susținută a regiunii sau pentru a atinge  scopul NATO, de aparare  a integrității teritoriale a membrilor săi, o astfel de postură ar schimba în mod fundamental imaginea strategică așa cum se vede de la Moscova. În loc să se confrunte cu NATO printr-un atac surpriza, un atac asupra țărilor baltice ar declanșa în schimb un război prelungit și serios între Rusia și o coaliție material mult mai bogată și mai puternica, un război de care Moscova trebuie să se teamă.

 

Construirea  aceastui sistem de descurajare nu ar fi ieftina în termeni absoluți, necesitand costuri anuale  probabil, in jur de 2.7 miliarde $. Aceasta suma nu este mica, dar  în contextul unei alianțe cu un produs intern brut total de peste 35 000 miliarde $ si o valoare a cheltuielilor pentru apărare în fiecare an ce depaseste  1 000 miliarde $, aceasta suma nu pare inaccesibila, mai ales în comparație cu costurile potențiale in cazul  neprotejarii unor aliati expusi si vulnerabili. E mai simpla descurajarea adversarului pentru evitarea unui razboi devastator.

Intre timp SUA  a inceput sa se pregateasca.

The European Reassurance Initiative (ERI)  a reprezentat incepand cu 2014 un prim raspuns al SUA fata de noile actiuni militare ale Rusiei. Pentru anul fiscal 2017 este prevazut un buget de patru ori mai mare fata de 2016, cu o valoare de 3,4 miliarde $.

Acest buget include dislocarea in sase tari est europene a 4000 militari, 250 tancuri, transportoare Bradley si tunuri autopropulsate Paladin, insotite de alte 1700 vehicule militare.

Pe baza experientei din timpul razboiului rece, se pare ca una din variantele viitoare de solutionare, este imbinarea intre descurajare militara si un dialog direct si permanent cu Rusia.

Formula ar putea fi după cum urmează:

Dialogul trebuie sa inceapa inainte de orice escaladare a inarmarilor. O ofertă concretă de dialog cu Rusia ar trebui să vizeze consultări clar definite, cu termene concrete și un obiectiv realist abordabil. Scopul ar fi un regim de control al armelor convenționale reciproc verificabile pentru regiune, limitarea forțelor convenționale și echipamentelor militare de pe ambele părți ale frontierei NATO-Rusia și furnizarea in deplina transparență de informatii cu privire la manevrele militare.

Mai mult decât atât, acest lucru ar oferi oportunitatea unui dialog militar urgent cu Moscova.

În cazul în care Rusia respinge sau  submineaza discuțiile, NATO ar putea întotdeauna desfășura în continuare forțe suplimentare, fara a putea fi acuzara de politica agresiva. Chiar și în cazul în care consultările nu produc un rezultat imediat, aliații ar putea continua dialogul cu Moscova, în speranța că ar putea apărea condiții mai favorabile din Rusia.

Ne ramane sa asteptam cu deplin interes deciziile de la summitul NATO de la Varsovia care ne vizeaza in mod direct.

Surse:

http://www.defenseone.com/ideas/2016/06/nato-russia-arms-buildup-diplomacy/128743/?oref=d-skybox

https://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/research_reports/RR1200/RR1253/RAND_RR1253.pdf

Grigore Leoveanu, IAR99SOIM

Exit mobile version