Romania Military

Și …. se lansează achiziția pentru MLI / IFV

Deja presa vuiește, MApN va lansa achiziția de mașini de luptă ale infanteriei.

 

Achiziția ar urma să se desfășoare în 2 etape.

În prima etapă, derulată în intervalul 2023-2031, ar urma să fie achiziționate 246 mașini, plus simulatoarele ptr instrucție și suportul logistic inițial, pentru suma de 2,545 miliarde Euro sau 2,8 miliarde USD, ceea ce ar însemna cca 11,38 milioane USD/mașină (cum ziceam, simulatoare și suport logistic inițial incluse).

În a doua etapă, derulată începând cu 2031, vor fi achiziționate 52 mașini pentru 450 milioane EURO sau 495 milioane USD, ceea ce ar însemna cca 9.52 milioane USD/mașină.

Până acum, și-ar fi arătat interesul GDELS cu ASCOD 2, Hanwa cu AS21 Redback și Rheinmetall cu Lynx.

Încă nu s-a anunțat BAE Systems cu CV 90.

Despre caracteristicile mașinilor găsiți informații detaliate aici: https://www.rumaniamilitary.ro/ifv-mli-ascod , mai puțin despre Redback.

 

Să ne uităm puțin la Redback:

Conform army-technology.com:

Redback IFV este proiectat pentru a oferi o protecție îmbunătățită și o mobilitate ridicată, oferind în același timp confort superior pentru echipaj. Acesta va fi integrat cu un sistem digital de management al luptei (BMS) dovedit. Greutatea de luptă a vehiculului va fi de 42t (la nivelul maxim de protecție, zic eu).

Unitatea de suspensie hidropneumatică (ISU) de tip ”in arm” va ajuta la reducerea greutății totale a vehiculului în comparație cu designul tradițional IFV.

Vehiculul blindat va fi condus de trei membri ai echipajului, inclusiv șofer, comandant și trăgător, în timp ce compartimentul său din spate va fi capabil să găzduiască opt militari.

Vehiculul va oferi opțiuni de protecție a blindajului de la STANAG Nivelurile 2 până la 6 și va fi echipat cu un sistem avansat de protecție activă (APS) care poate combate rachetele/proiectilele antitanc cu ghidaj direct. Iron Fist APS echipat cu radare integrate și electro-optică va permite Redback să detecteze, să clasifice și să contracareze mai multe amenințări.

Armament

AS21 Redback IFV va fi echipat cu turelă EOS T-2000, care oferă capabilități avansate de detectare, angajare și comandă și control. Greutatea maximă de luptă a turelei va fi de 6.000 kg, care include arme, rachete, APS, stație de arme la distanță (RWS) și încărcătură completă de muniție.

Turela va fi înarmată cu un tun Bushmaster MK44S de 30 mm, o mitralieră coaxială MAG 58 de 7,62 mm, descărcatoare de grenade fumigene cu mai multe țevi de 76 mm și două lansatoare de rachete SPIKE LR2. Poate fi echipat cu sistemul de arme la distanță EOS R400S Mk2 HD sau R150 și rachete ghidate antitanc Javelin.

Motor și mobilitate

IFV-ul va fi propulsat de un motor diesel MTU cu opt cilindri, care generează o putere de 1.000 CP.

Motorizarea va permite vehiculului să ruleze cu o viteză maximă de peste 65 km/h și să atingă o autonomie maximă de 520 km.

Sistemul de șenile din cauciuc compozit (CRT) montat pe IFV va asigura o mobilitate îmbunătățită pe terenuri accidentate.

 

globalsecurity.org vorbește despre o viteză maximă de 70 km/h pe șosea și 40km/h în teren accidentat precum și despre echiparea cu un tun cal. 40mm. La fel zice și militayfactory.com

military-today.com vorbeste de posibilități de echipare cu tun cal. 25, 30 sau 40mm, viteză 70km/h, motor de 805 CP și o capacitate de transport de 3+7, oameni în varianta IFV, și 2+8, în varianta APC.

Alte surse vorbesc despre o echipare standard cu tun cal.30mm, cu posibilitatea de trecere, cu modificări minore, la cal. 40mm.

 

AS21 Redback

 

Dincolo de caracteristicile mașinilor, mai sunt de luat în seamă câțiva factori:

  1. costul mașinilor;
  2. capacitatea de producție-livrare și disponibilitatea producătorului de a implica industria locală de apărare;
  3. dacă programul va fi inclus într-un pachet mai mare de cooperare și transfer tehnologic în industria de apărare;
  4. dacă producătorul se va angaja să livreze mașini și piese de schimb, în cazul implicării României într-un conflict;
  5. dacă, în cazul unui conflict în care este implicată România, producătorul va avea capacitatea de a livra mașini și piese de schimb într-o cantitate suficientă pentru a înlocui pierderile suferite în operațiuni.

 

  1. În privința costului mașinii, avem informații că Lynx a fost contractat la un preț de 9,174 milioane dolari/mașină (de către unguri), iar Redback a fost propus australienilor la un preț de 8,355 milioane dolari/mașină. Pentru ASCOD 2 nu avem deocamdată un preț vehiculat.

KF41 Lynx

 

  1. În privința Lynx, știm că nemții, conform contractului semnat în august 2020, ar fi trebuit să livreze 46 bucăți până în prima parte a anului 2023 iar restul vor fi produse în Ungaria, într-un joint venture ungaro-german. Deocamdată, știm că au ajuns 4 bucăți. La competiția pierdută în Australia, nemții semnaseră parteneriate cu un număr mare de firme locale pentru a le implica în producția și ulterior în întreținerea mașinilor;

In privința Redback, australienii vor să procure 450 bucăți, nu am găsit informații privind termenul de finalizare a programului, dar știm că un număr mare de companii australiene vor fi implicate în producția mașinii. Mai mult, dacă ne uităm la contracte similare de armament, coreenii au deschis un centru de producție în Australia pentru K9, același lucru vor să-l facă și în Polonia (aici au discutat despre K2, AS21 și K9).

Despre ASCOD 2 nu am informații dar, similar contractului pentru Piranha V, mă aștept la o implicare a industriei locale de apărare, problema fiind dacă vor fi dispuși să investească într-un centru de producție pentru că închirierea unei hale pentru vopsitorie, într-o străveche uzină de armament, nu prea seamănă a investiție.

ASCOD 2

 

3. În privința integrării într-un pachet mai mare de cooperare și transfer tehnologic în industria de apărare, sud coreenii și-au arătat interesul pentru deschiderea unui centru de producție pentru pulberi precum și pentru livrarea de obuziere autopropulsate K9 Thunder, probabil pe modelul cooperării cu Polonia.

4. Livrările în caz de război. Aici, big problem și mari rezerve în privința nemților, mai ales dacă, întâmplător sau nu, ajungem într-un conflict cu rușii sau, mai rău, cu prietenii unguri, clienți și ei pentru Lynx. În privința GDELS și a coreenilor nu am rezerve, cu precizarea că, în cazul ultimilor, distanța mare ar fi un factor de luat în seamă, motiv pentru care de bază ar trebui să fie existența unui centru de producție-mentenanță în țară care, la nevoie, să poată fi completat cu livrări din Polonia, dacă se vor hotărî să achiziționeze și ei Redback, și din Coreea de Sud.

5. În privința capacității de asigurare a cantităților de mașini și piese, necesare pentru înlocuirea pierderilor în conflict, din nou big problem la nemți.  În cazul ASCOD2, mi-e greu să mă pronunț deoarece este o mașină nouă și nu o putem primi din stocurile vreunei armate (cum ar putea fi cazul cu Abrams). În privința Redback, dacă deschidem centru de producție-mentenanță la noi și deschid și polonezii, am putea avea asigurat un flux rezonabil de mașini și piese, eventual completat cu livrări din Coreea de Sud.

 

              Din punctul meu de vedere, alegerea ar trebui să fie între ASCOD2 și Redback, sub rezerva că la ASCOD2 nu vor exista problemele întâlnite la Ajax.

 

             In privința oportunităților de cooperare în industria militară, ar fi câteva elemente pe care autoritățile române ar trebui să le urmărească, pe lângă marile programe de achiziții deja anunțate:

 

  1. Refacerea capacității amfibii, pe șenile, pierdută după modernizarea MLI84 la standardul M – Jderul.  Aici mă gândesc la achiziția de MLI-uri amfibii K21, pentru echiparea unor subunități din cadrul brigăzilor, pe lângă dotarea principală cu Redback/ASCOD2.

K21, gata de bălăceală

 

  1. Modernizare limitată pentru MLI 84M Jderul și schimbarea treptată a destinației acestora din mașină de luptă a infanteriei în vehicul de sprijin cu foc, pe măsură ce MLI-ul câștigător al competiției va intra în dotarea trupelor:   remotorizare – dacă e nevoie, schimbare șenile, instalare APS, ceva kituri suplimentare de blindaj, dotarea cu drone de observație și instalarea, în fostul compartiment al trupei, a unui modul pentru loitering munitions.

MLI84M – Jderul

  1. Modernizare limitată pentru tancurile de generație veche, T55 și TR85. Oricât am strâmba din nas, realitatea dovedește că, la nevoie, ajungi să te folosești și de tehnica mai veche. Rușii, ditamai puterea militară, scot din depozite T55 și T62 și le trimit la treabă.

În cazul T55, primul aspect ar fi remotorizarea, de preferat cu motorul care va echipa și MLI-ul achiziționat (700-800CP), echipare cu APU, APS, apoi schimbarea șenilelor cu unele moderne, din cauciuc, tot similar MLI-ului, și utilizarea economiei de masă pentru echiparea cu kituri suplimentare de blindaj. Cu astfel de modificări, plus o dronă ieftină, cu rază scurtă, tancul ar putea fi folosit pentru sprijin cu foc pentru infanterie, eventual Garda Națională.

O modernizare mai amplă ar presupune schimbarea sistemului de navigație și control al focului cu cel de pe TR85M1 Bizon, modernizarea comunicațiilor și atașarea, în partea din spate a turelei, a unui modul care să includă lansator de rachete antitanc și/sau loitering munition.

T55 AM2, the one and only

 

În cazul TR85, modernizarea ar presupune, pe lângă trecerea la un motor de 1000 CP și trecerea la șenile din cauciuc, instalarea unui APS, înlocuirea ”Dușcăi” cu un RWS modern, trecerea la sistemele de comunicații, navigație și control al focului utilizate de Bizon, atașarea în spatele turelei a compartimentului cu lansator de rachete antitanc și/sau loitering munitions.

TR85, ce de spațiu în spatele turelei !

 

În cazul Bizonului, remotorizare la 1000 CP, APS, RWS, ceva kituri de blindaj, dronă, găsirea unei soluții de amplasare pe turelă a unui modul AT și/sau loitering munition.

TR85M1 Bizonul

 

Astfel modernizate, TR85 și Bizonul ar putea fi utilizate ca vehicule de sprijin pentru MBT-urile Abrams, pe modelul Panzer IV – TIGER, sau ar putea acționa în zone unde nu există o prezență masivă a tancurilor moderne inamice.

Așa bătrâne cum sunt, pot asigura traversarea râurilor pe sub apă, calitate pe care Abrams nu o are.

Ipotetic, în cazul forțării unui curs de apă, traversezi întâi cu K21 – amfibii și cu TR85/Bizonul – snorkeling și îți asiguri un perimetru de siguranță pe malul opus, cu sprijinul artileriei, până construiesc geniștii podul de pontoane, ca să poți muta și tehnica grea.

 

Desigur, ideal ar fi să le aruncăm la fier vechi și să ne dotăm cu o cantitate suficientă de tancuri moderne, cantitate de care nu vom dispune curând, probabil nici pe termen mediu, pentru că SHORAD / VSHORAD, pentru că PATRIOT, pentru că MLI, pentru că artilerie autopropulsata, pentru că HIMARS, pentru că fregate-corvete, pentru că NSM, pentru că submarine, pentru că F35, pentru că deficit bugetar.

 

Eroul Bulă

Exit mobile version