Romania Military

Si totusi cal. 122mm in artilerie e mort?

 

Ca de obicei, noi suntem inovatori si avand excedent de guri de foc in calibrul NATO 155mm, ale noastre Gvozdika si Model1989 ruginesc trase pe dreapta de ani buni, desi erau aproape la inceput de viata cand au fost retrase.

La altii se pare ca nu!

Sarbii, rusii si ucrainenii (cu ajutorul cehilor de la Excalibur Army) revitalizeaza si modernizeaza ale lor 2S1 Gvozdika:“As you can see, this is a great artillery tool, and with the modernization, we are currently working on, which you could see on this functional model, Gvozdika shows that it is extremely usable, very useful and will continue for a long, long time to serve in our Army”, zise ministrul sarb Aleksandar Vulin.

Sarbii le modernizeaza pe ale lor cu un nou sistem modern de control al tragerii (computer balistic) si cu munitii cu distanta extinsa cu 38% fata de vechea munitie. De la ajungerea in pozitie, versiunea modernizata poate deschide focul in 20 de secunde. Sarbii au facut deja un test de tragere de tip impact simultan multiplu (MRSI) pentru 4 lovituri, dar in versiunea finala se spera sa se ajunga la 6 lovituri, ceea ce ar putea insemna prezenta unui autoloader similar cu cel dezvoltat pentru D-30M in versiunea Sora 122mm, sau macar a unui sistem de incarcare asistata.

Ah da, mai sunt si 2S1T Goździk deja modernizate ale polonezilor, cu sistem digital de control al tragerii de tip TOPAZ, GPS, comunicatii digitale.

 

Sa ne reamintim ca cele 42 de sisteme ale noastre M1989, dotate cu obuzier A565 (lungime 38 de calibre, varianta autohtona a obuzierului 2A18 /D-30) au o cadenta maxima de tragere de 5 lovituri pe minut, iar in ritm sustinut de doar 2 lovituri/minut. Deci departe de standardul MRSI pe care vor sarbii sa il obtina.

Rusii le modernizeaza pe ale lor la standardul 2S1M/ 2S34 Hosta, adica in principal il echipeaza cu un nou obuzier-aruncator de proiectile 2A80/2A80-1 cal. 120mm (putand folosi datorita sistemului de control Malakhit inclusiv munitie ghidata Kitolov-2M, cu capacitate „top-attack”), cu o distanta de tragere de pana la 14km si o cadenta de 10-12 proiectile pe minut, putand folosi si munitie vestica..Pentru a vedea partea goala a paharului rusii considera ca acest cal. 122mm nu mai este satisfacator ca putere exploziva, comparand-o cu calibrul 152mm, rusii avand oricum o rezerva imensa de piese de artilerie in acest ultim calibru.

 

Iata (cu multumiri lui Nicusor) si cateva motive ilustrate specifice obuzierului M-30, pentru care 122mm are nisa sa: comparatie imprastiere/disipatie suflu, dimensiune crater:

Alte motive de actualitate pentru un astfel de calibru ar fi:

O astfel de gura de foc este inca relativ usoara si facil de manipulat, putand fi folosita si pe camioane 6×6 cu postament adaptat… si imi pare o optiune interesanta si pentru turelele actualmente in calibru 100mm ale flotei fluviale, unde existenta loviturilor perforante cu sabot nu este neaparat necesara, fiind preferate cele explozive si eventual cele inalt-explozive antitanc (HEAT). S-ar putea de asemenea ca adaptarea in turela existenta sa fie dificila, iar daca tot nu vor sa reactiveze platformele senilate, tunul ar putea fi transplantat cu tot cu turela de origine, cu conditia ca daptarea spatiului sub punte/inel sa fie posibila. Pe scurt, piesa cal.122mm ar fi o complementare pe distante mai mici de tragere si unde e nevoie de lovituri mai precise (in cazul folosirii munitiei ghidate) a lansatoarelor reactive de pe navele fluviale.

 

Referitor la ideea vanatorului de tancuri romanesc Model 1985 cu tun calibru 100mm si sasiu derivat din MLI-84, merita mentionat ca si rusii au avut o idee asemanatoare echipat cu radar de tragere, niciodata intrata in productie de serie, denumit 2S15 Norov:

 

Marius Zgureanu

 

Surse

 

Citeste si:

https://www.rumaniamilitary.ro/in-artilerie-calibrul-si-distanta-nu-sunt-totul

.

Exit mobile version