Chiar inaintea inlocuirii cu Rafale M…
Marina Franceza a detinut 71 de astefel de aparate, ultimele fiind retrase in iulie 2016, cu urmatoarele roluri:
- proiectia fortei: atac la sol, sprijinul cu foc al trupelor terestre, recunoastere;
- proiectie si sprijin al fortelor maritime: recunoastere si atac maritim;
- disuasiune nucleara: purtator de vectori nucleari cu raza medie (bomba AN-52, racheta ASMP) – rol preluat de Rafale Marine incepand cu 2010, folosind ASMPA;
Si pentru ca vorbim de caiera lui Etendard, sa ne amintim episodul argentinian:
Argentina a ramas ultimul utilizator de Super-Etendard, platind in 2018 suma de 12 milioane de euro pentru 5 aparate standard M (numerele 1, 31, 41, 44 et 51 stocate la fosta baza aeriana 279 din Châteaudun), impreuna cu 10 motoare de rezerva Atar 8K50, piese de schimb, un simulator si mai multe bancuri de test. Aparatele au fost livrate clientului in aprilie 2019.
Anterior, sub culorile argentiniene existau alte 14 aparate Super-Etendard, 3 fiind piedute in accidente, doar cateva ramanand apte de zbor pana la data achizitiei lotului suplimentar din Franta.
Al 3lea utilizator temporar de Super-Etendard a fost Irakul, care a inchiriat 5 aparate in perioada 1983-1985, folosindu-le fara rezultate remarcabile (34 de atacuri cu lansari de Exocet aproape de limita descoperirii radiolocatorului, fara confirmare vizuala a tintelor) in razboiul cu Iranul, reusind sa piarda unul, restul fiind returnate Frantei.
In afara de Super-Etendard, rachetele AM-39 Exocet mai sunt integrate pe alte 13 tipuri de aeronave: Mirage F-1, Mirage-2000, Mirage 5, Rafale F3 si elicopterele AS532SC Super-Puma/Cougar, Sikorsky S-61, ASH-3D Sea King,
Breguet Atlantique, Falcon 900 MPA, A319 MPA, AMX-T International (Exocet + MARTE), Sepecat Jaguar, Transall C-160.
Ultimele Mirage F1 au fost si ele retrase in 2014 din inventarul francez si o parte au fost vandute la export la preturi derizorii (63 bucati = 21 mil. euro).
Ca tot ne lamentam ce greu este sa avem capacitati aeriene si anti-nava la Marea Neagra, intreaga strategie romaneasca de achizitii cu privire la marina batand pasul pe loc de vreo 5-6 ani, iata cat costa o minima componenta aeriana.
P.S.
Reamintim ca F-16 A/B MLU Tape 5.2R aflate in inzestrarea noastra nu au capacitate de a lansa rachete anti-nava si nici alte arme de precizie cu raza medie si lunga: AGM-84 Harpoon, JSM, AGM-158 JASSM/LRASM, JDAM etc. Avem integrat doar AGM-154 Joint Standoff Weapon (JSOW) si posibil EGBU-12 (GBU-12 Paveway), adica bombe ghidate cu cadere planata.
Abia la Tape 6.1 se integreaza GBU-39 SDB si GBU-54 LJDAM, iar la Tape 6.5 JASSM si AIM-120D. Insa pentru a integra Harpoon sau JSM, este nevoie de o optiune separata (ranforsare piloni, modificari interfata si avionica) care e posibil sa coste vreo 20 de milioane $ daca suntem singurii doritori din clubul F-16 A/B.
Integrarea Harpoon pe F-16 BL30:
“Integration of the AGM-84 with the F-16 required two main changes: (i) addition of Harpoon-specific weapon control algorithms to the Stores Management System, and (ii) development of an interface adapter kit. The interface adaptor is basically an electronic component that converts weapons control instructions from the F-16 Stores Management System into instructions that can be interpreted by the weapon (Harpoon in this case).
First of all, the “heavy stations” (hardpoints 3 and 7, capable of carrying a heavy weapon such as the Harpoon) did not offer access to the 1553 data bus. Second, there were some initial software problems with the jet as well. To circumvent the limitations, the AGM-65 Maverick interface was re-used initially. The Maverick interface did not require the F-16 SMS to do anything extra, as all control software was in the adapter kit.”
F-16 taiwaneze au integrat Harpoon, fiind BL-20 (si nu 15).
Surpriza placuta vine din faptul ca un F-16 A/B MLU norvegian a reusit sa traga in teste o racheta JSM.
Marius Zgureanu