Pentru a incheia mini-seria dedicata tezaurului romanesc, astazi ne vom referi la abordarea amendamentelor referitoare la tezaur in cadrul APCE din data de 2 octombrie 2012.
O atentie speciala a avut-o amendamentul numarul zece, elaborat de parlamentarii români Viorel Badea şi Tudor Panţâru, si susţinut de 3 trei parlamentari moldoveni, Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi şi Ana Guţu. Amendamentul continea urmatoarea formulare „ Restituirea tezaurului românesc poate începe cu transferarea către Banca Naţională a României, a unui lot de lingouri şi monede de aur, de 93,4 tone”. Acest amendament nu a fost insa adoptat in declaratia finala deoarece „deoarece avea un grad ridicat de individualitate” (sursa aici).
Insa in textul final al raportului privind îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse faţă de Consiliul Europei, elaborat de raportorii Gyorgy Frunda şi Andreas Gross şi care stă la baza rezoluţiei APCE, se menţionează că „Tezaurul românesc, colecţie de obiecte valoroase, transferate de Guvernul român în Rusia pentru a fi păstrate pe durata primului razboi mondial, nu au fost returnate, iar autorităţile ruse au refuzat să discute acest subiect„.
La finalul lucrarilor, domnul Viorel Badea a declarat ca „Avem pe agenda bilaterală cu Rusia acest subiect de foarte multă vreme, nu îi punem în faţa faptului împlinit, nu venim cu o chestiune care să arunce în aer relaţia bilaterală„.
„Rezolvarea într-un interval de timp rezvonabil a returnării acestor bunuri constituie şi o datorie morală a Rusiei asumată la momentul aderării la APCE„, a argumentat dl.Badea.
Potrivit actualului guvernator al BNR, recuperarea tezaurului este o datorie transmisa catre fiecare guvernator, incepand din 1922:
„După ce am fost numit Guvernator şi am vizitat Tezaurul, fostul Guvernator a intrat în birou, a încuiat uşa, ceea ce m-a şi speriat puţin, a deschis seiful personal şi a scos un dosar mai învechit. Era dosarul Tezaurului”.
„În 1922 s-a întocmit acest dosar cu documentele originale, acordul dintre Guvernul nostru şi cel ţarist. Vreau să vă spun că, din 1922, se predă din mână în mână de la Guvernator la Guvernatorul următor, fiind un jurământ că BNR nu va renunţa niciodată la Tezaur. Să vă aşteptaţi ca, atunci când vi se va preda ştafeta, să primţi şi responsabilităţi”, a spus Mugur Isărescu.
Revenind la actualitate, raportul APCE a fost urmat de o reactie virulenta a Moscovei, pe diferite canale, diplomatice sau de mass-media. Declaratiile au cuprins toata gama de pretexte de a nu inapoia tezaurulu, de la faptul ca o asemenea abordare ar duce la redezgroparea unor rani adanci, istorice (sursa aici) si pana la logici hilare, si anume ca datoria ar fi fost stinsa chipurile, in schimbul „ocupatiei romanesti a Basarabiei” .
Cred ca este important ca Romania sa se orienteze pe o strategie pe mai multe planuri, care sa fie incadrabila in strategia UE fata de Rusia, astfel ca acest demers sa poata fi abordat profesionist in relatiile bilaterale, de indata ce valurile de isterie pe acest subiect se vor fi stins.
Tinand cont si de faptul ca Rusia a ajuns in mai multe randuri sa retrocedeze parti din respectivul tezaur, asa cum s-a vazut in articolele anterioare pe acest subiect, arata ca un astfel de demers are anumite sanse de a fi finalizat. Un exemplu relevant ar fi incadrarea recuperarii tezaurului, in special a partii de patrimoniu a acestuia, mult mai importanta decat cele 94t aur care nu acopera nici macar deficitul bugetar anual al Romaniei, in cadrul unui proiect de colaborare economica si politica intre UE, si Romania ca parte, si Federatia Rusa, proiect asemanator propunerii din 1994 ce continea mai multe proiecte si parteneriate comune Romania-Rusia..
Insa pentru aceasta este nevoie de un plan etapizat de trezire a interesului Rusiei, interes care in prezent lipseste cu desavarsire, dupa cum se constata intr-o analiza interesanta, facuta de dl. Dan Dungaciu, un expert in domeniile sociologie si geopolitica:
http://www.realitatea.net/dungaciu-moscova-nu-vrea-sa-deschida-relatia-cu-romania_1022924.html
La un moment dat, problema tezaurului dar si cea a Basarabiei, trebuiesc puse pe masa si rezolvate in spiritul tratatelor internationale dar si al dreptului istoric. Pentru Romania acestea sunt chestiuni de onoare si posibil si pentru Rusia, insa sper ca in cele din urma problema va fi solutionata intr-un mod asemanator celui in care Germania si Rusia au reusit sa treaca peste bariere care pareau de netrecut, cu mentiunea ca Romania nu va putea probabil niciodata sa se ridice la nivelul puterii de negociere a Germaniei si nu va poseda atuuri de aceeasi talie.
Caci pana la urma, si in spatiul media rusesc au inceput sa para voci care sustin ca aceasta problema ar trebui rezolvata, cum este cazul lui Serghei Mihailovici Golubiţki (scriitor, filolog, jurnalist şi specialist în internet-trading de la Moscova ): “De Riot Pussy – da, aceasta este o crimă strigătoare la cer împotriva puterii. Pe când tezaurul furat altui neam, propriului nostru aliat, care ne-a încredinţat toată averea sa, e aşa, un fleac , „o chestiune istorică”.” – extras din al sau articol interesant de parcurs – “ Aurul romanesc ”
Cine stie, poate intr-o zi…
Doamne ajuta!
Marius Zgureanu
Articole pe aceeasi tema
- APCE ŞI TEZAURUL ROMÂNIEI – episodul 2002
- “Tezaur?… Ce Tezaur?… Noi nu stim nimic despre acest Tezaur!” – Leonid Brejnev