Pentru a incheia mini-seria dedicata tezaurului romanesc, astazi ne vom referi la abordarea amendamentelor referitoare la tezaur in cadrul APCE din data de 2 octombrie 2012.
O atentie speciala a avut-o amendamentul numarul zece, elaborat de parlamentarii români Viorel Badea şi Tudor Panţâru, si susţinut de 3 trei parlamentari moldoveni, Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi şi Ana Guţu. Amendamentul continea urmatoarea formulare „ Restituirea tezaurului românesc poate începe cu transferarea către Banca Naţională a României, a unui lot de lingouri şi monede de aur, de 93,4 tone”. Acest amendament nu a fost insa adoptat in declaratia finala deoarece „deoarece avea un grad ridicat de individualitate” (sursa aici).
Insa in textul final al raportului privind îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse faţă de Consiliul Europei, elaborat de raportorii Gyorgy Frunda şi Andreas Gross şi care stă la baza rezoluţiei APCE, se menţionează că „Tezaurul românesc, colecţie de obiecte valoroase, transferate de Guvernul român în Rusia pentru a fi păstrate pe durata primului razboi mondial, nu au fost returnate, iar autorităţile ruse au refuzat să discute acest subiect„.
La finalul lucrarilor, domnul Viorel Badea a declarat ca „Avem pe agenda bilaterală cu Rusia acest subiect de foarte multă vreme, nu îi punem în faţa faptului împlinit, nu venim cu o chestiune care să arunce în aer relaţia bilaterală„.
„Rezolvarea într-un interval de timp rezvonabil a returnării acestor bunuri constituie şi o datorie morală a Rusiei asumată la momentul aderării la APCE„, a argumentat dl.Badea.
Potrivit actualului guvernator al BNR, recuperarea tezaurului este o datorie transmisa catre fiecare guvernator, incepand din 1922:
„După ce am fost numit Guvernator şi am vizitat Tezaurul, fostul Guvernator a intrat în birou, a încuiat uşa, ceea ce m-a şi speriat puţin, a deschis seiful personal şi a scos un dosar mai învechit. Era dosarul Tezaurului”.
„În 1922 s-a întocmit acest dosar cu documentele originale, acordul dintre Guvernul nostru şi cel ţarist. Vreau să vă spun că, din 1922, se predă din mână în mână de la Guvernator la Guvernatorul următor, fiind un jurământ că BNR nu va renunţa niciodată la Tezaur. Să vă aşteptaţi ca, atunci când vi se va preda ştafeta, să primţi şi responsabilităţi”, a spus Mugur Isărescu.
Revenind la actualitate, raportul APCE a fost urmat de o reactie virulenta a Moscovei, pe diferite canale, diplomatice sau de mass-media. Declaratiile au cuprins toata gama de pretexte de a nu inapoia tezaurulu, de la faptul ca o asemenea abordare ar duce la redezgroparea unor rani adanci, istorice (sursa aici) si pana la logici hilare, si anume ca datoria ar fi fost stinsa chipurile, in schimbul „ocupatiei romanesti a Basarabiei” .
Cred ca este important ca Romania sa se orienteze pe o strategie pe mai multe planuri, care sa fie incadrabila in strategia UE fata de Rusia, astfel ca acest demers sa poata fi abordat profesionist in relatiile bilaterale, de indata ce valurile de isterie pe acest subiect se vor fi stins.
Tinand cont si de faptul ca Rusia a ajuns in mai multe randuri sa retrocedeze parti din respectivul tezaur, asa cum s-a vazut in articolele anterioare pe acest subiect, arata ca un astfel de demers are anumite sanse de a fi finalizat. Un exemplu relevant ar fi incadrarea recuperarii tezaurului, in special a partii de patrimoniu a acestuia, mult mai importanta decat cele 94t aur care nu acopera nici macar deficitul bugetar anual al Romaniei, in cadrul unui proiect de colaborare economica si politica intre UE, si Romania ca parte, si Federatia Rusa, proiect asemanator propunerii din 1994 ce continea mai multe proiecte si parteneriate comune Romania-Rusia..
Insa pentru aceasta este nevoie de un plan etapizat de trezire a interesului Rusiei, interes care in prezent lipseste cu desavarsire, dupa cum se constata intr-o analiza interesanta, facuta de dl. Dan Dungaciu, un expert in domeniile sociologie si geopolitica:
http://www.realitatea.net/dungaciu-moscova-nu-vrea-sa-deschida-relatia-cu-romania_1022924.html
La un moment dat, problema tezaurului dar si cea a Basarabiei, trebuiesc puse pe masa si rezolvate in spiritul tratatelor internationale dar si al dreptului istoric. Pentru Romania acestea sunt chestiuni de onoare si posibil si pentru Rusia, insa sper ca in cele din urma problema va fi solutionata intr-un mod asemanator celui in care Germania si Rusia au reusit sa treaca peste bariere care pareau de netrecut, cu mentiunea ca Romania nu va putea probabil niciodata sa se ridice la nivelul puterii de negociere a Germaniei si nu va poseda atuuri de aceeasi talie.
Caci pana la urma, si in spatiul media rusesc au inceput sa para voci care sustin ca aceasta problema ar trebui rezolvata, cum este cazul lui Serghei Mihailovici Golubiţki (scriitor, filolog, jurnalist şi specialist în internet-trading de la Moscova ): “De Riot Pussy – da, aceasta este o crimă strigătoare la cer împotriva puterii. Pe când tezaurul furat altui neam, propriului nostru aliat, care ne-a încredinţat toată averea sa, e aşa, un fleac , „o chestiune istorică”.” – extras din al sau articol interesant de parcurs – “ Aurul romanesc ”
Cine stie, poate intr-o zi…
Doamne ajuta!
Marius Zgureanu
Articole pe aceeasi tema
- APCE ŞI TEZAURUL ROMÂNIEI – episodul 2002
- “Tezaur?… Ce Tezaur?… Noi nu stim nimic despre acest Tezaur!” – Leonid Brejnev
Exista vreun precedent in toata istoria Rusiei cind ciolovecii au pus mina pe ceva si au restituit? Macar o ciunga folosita, un sul de hirtie igienica, ceva? Cazul DDR face parte din categoria „iti vind ce am furat de la tine”.
Pana la urma nu vad de va agitati atata cu tezaurul asta. E dat cu chitanta, lasa sa ni-l pastreze rusii 🙂 Ca oricum, din ce tezaur mai avem acum mai mult de 90% ni-l pastreaza altii.La noi in BNR e numai o FARAMA din aurul nostru fizic.Aurul a plecat demult in Elvetia si mai ales la Londra dupa cate stiu eu.Si prostii de romani au tot o chitanta, ca aurul fizic in caz de ceva…e un cuvant care incepe cu ‘mu’ si se termina cu ‘ie’…Dobitocul ala de guvernator, care a parcurs toate guvernarile si a ramas nemiscat pe pozitie, a dat o explicatie halucinanta de genul ca e mai ieftin sa ni-l pastreze altii, ca aici trebuie asigurata paza si ne costa. Deci Inalta Poarta, aia care ne tine un Chior fanariot la putere pt ca probabil plateste mai bine din banii prostilor,care tine in functie omul lor si la BNR, a decis ca e mai bine ca aurul nostru fizic sa stea depozitat la ei in banca, asa ca chezasie
Bine ati venit in epoca fanariota domnilor 🙂 🙂
Copresedintilor Comisiei Comune romano-ruse s-au intalnit, joi, la Moscova, pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei. Cu ocazia acestei reuniuni, s-a facut o evaluare a activitatilor desfasurate in cadrul Comisiei Comune, fiind convenita elaborarea unui raport de etapa, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni. De asemenea, s-a convenit, preliminar, ca urmatoarea intalnire a Comisiei Comune sa aiba loc in Romania in luna martie 2013. „intalnirea copresedintilor Comisiei Comune s-a desfasurat intr-o atmosfera deschisa si constructiva”, informeaza MAE. Comunicatul nu precizeaza daca a fost discutata și problema tezaurului.
http://karadeniz-press.ro/kara/rusia-continua-sa-duca-cu-vorba-romania-in-cadrul-comisiei-mixte/
Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat că Tezaurul României este “în mod indubitabil” la Moscova, iar recuperarea acestuia rămâne o prioritate pentru MAE.
http://www.ziuaveche.ro/international/externe/mae-recuperarea-tezaurului-ramane-o-prioritate-129345.html
Titus Corlăţean a anunţat însă că şansele realizării recuperării tezaurului depind de realizarea unui “dialog politic funcţional” cu Federaţia Rusă. Prezent la o emisiune la antena 3, în seara de duminică, 28 octombrie, el a adăugat că „Şansele depind de modul în care vom şti să construim o relaţie politică funcţională, pentru că un astfel de subiect poate avea o evoluţie pozitivă în măsura în care ai un dialog politic. Dacă nu-l ai, să nu ne aşteptăm la progrese, la evoluţii pe această linie. Deci interesul pentru o relaţie funcţională politică, fără să fim acuzaţi că suntem vânduţi ruşilor sau alte prostii şi bazaconii pe care le-am mai auzit, inclusiv în campania de referendum, interesele vizează în primul rând interesele statului român, fie că vorbim de lucruri care au valoare simbolică extraordinară – tezaurul României – lucru care se transmite din generaţie în generaţie de diplomaţi români, lucruri care se transmit la Banca Naţională din guvernator în guvernator, lucruri care se transmit şi nu le uităm, şi ne interesează, şi constituie o prioritate”
Corlăţean a indicat că deşi a reprezentat un “episod tensionat” adoptarea în urmă cu o lună de către APCE a raportului cu un amendament propus de parlamentarii români care solicita Moscovei să continue dialogul în problema Tezaurului, săptămâna trecută a avut loc o întâlnire a copreşedinţilor comisiei privind unele aspecte ale relaţiei istorice româno-ruse, întrevedere care a însemnat redemararea unui dialog “îngheţat de mulţi ani” şi în care s-a convenit revenirea la problemele de fond. Totodată, ministrul a arătat că episoadele cu diplomaţi ruşi din România petrecute în ultima perioadă nu ajută privind necesitatea unui relaţii politice funcţionale, însă Bucureştiul urmăreşte mai departe să aibă o relaţie pragmatică şi de deschidere cu Moscova, având în vedere şi interesele de natură economică.
Referitor la o eventuală întâlnire cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, Titus Corlăţean a menţionat că aceasta va veni la „momentul în care vor fi întrunite toate condiţiile”, întrucât aceasta „va trebui să fie bine pregătită. Nu mă interesează întâlnirile de curtoazie sau întâlniri în care să bifăm, să ne fotografiem, să ne strângem mâinile, nu.”. Copreşedinţii Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale s-au întâlnit, săptămâna trecută la Moscova, fiind convenită elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni, în luna martie a anului 2013. Potrivit mediafax, această comisie, a cărei funcţionare este prevăzută de cadrul bilateral al Tratatului politic de bază încheiat în 2003, a avut trei reuniunii, în 2004, la Bucureşti, şi 2005 şi 2006 la Moscova.