Text: Marcella Drăgan
Foto: Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare
Aşa cum a explicat domnul căpitan doctor inginer Todirică Cornel, Şeful Laboratorului de tehnologii pentru protecţia indirectă a forţelor din cadrul Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, realizarea unei noi ţinute de luptă s-a făcut în mai multe etape. Începând de la crearea softului pentru generarea modelului de camuflaj, realizarea materialului şi, în final, realizarea costumului propriu zis.
Programul de generare al modelului de camuflaj
Programul folosit la realizarea modelului de camuflaj se bazează pe un algoritm matematic în care nu intervine subiectivitatea omului, fiind folosit aşa cum a fost generat. Este specific teritoriului României şi au fost folosite imagini din toată ţara, cercetătorii din cadrul Agenţiei adunând imagini din întreaga ţară şi le-au introdus în program. A rezultat un model care poate fi folosit oriunde pe teritoriul României, în orice anotimp, mai puţin în zonele cu zăpadă uniformă. „Dacă sunt şi suprafeţe fără zăpadă, atunci poate fi folosit şi iarna. Este un camuflaj de pădure. Nu am luat în calcul şi un costum pentru iarnă, dar modelul de forme şi culori se poate genera foarte uşor. Cu privire la partea de camuflaj, din momentul in care avem imaginile, în două zile maxim e gata modelul de camuflaj, disponibil pentru imprimare. Iar o uniformă nouă, întreagă, gata pentru a echipa o grupă, un detaşament, poate fi realizată, în funcţie de fondurile disponibile, în aproximativ două luni.”
Modelul de camuflaj digital este un model generat de un soft, după un algoritm bine stabilit, şi folosind nişte teorii matematice, în cazul acesta teoria fractaliilor. În ceea ce priveşte distanţele de observare, realizarea digitală a acestui model permite o plajă mai mare de camuflare. Folosirea algoritmilor matematici permite realizarea unui model de camuflaj care se vede diferit la distanţe diferite. Modelul de camuflaj este generat în aşa fel încât să permită camuflarea la mai multe distanţe, de la 50 de m şi merge până la 100 de m, chiar până la 200 de m, distanţă la care este oricum greu să se mai detectezi un militar.
Un avantaj evident este faţă de modelele vechi de camuflaj, pentru realizarea cărora se făcea un model artistic, se imprima pe un material, se îmbrăca militarul, se punea la distanţa la care se dorea camuflarea – dacă se dorea ca acel costum să ofere camuflaj la 100 de metri, atunci militarul era poziţionat la acea distanţă – şi se modifica modelul de camuflaj astfel încât la distanţa respectivă militarul să nu mai poată fi reperat.
Un alt avantaj este numărul de culori, care poate fi stabilit în funcţie de cerinţele beneficiarului; cu cât sunt mai multe culori cu atât camuflarea este mai bună, dar implică şi costuri mai mari. Numărul culorilor mai depinde şi de modalitatea de imprimare, pentru că sunt metode de imprimare care nu permit mai mult de cinci culori.
Costumul de camuflaj este destinat camuflării în mediul vizibil şi infraroşu apropiat, pentru aparatele de vedere pe timp de noapte care au intensificator de imagineși depăşesc un pic sfera vizibilului, nu se duce către infraroşu termal.
Materialul
Întâi a fost realizat materialul. Acesta a fost supus la toate testele specifice: rupere, întindere, uzură, acţiunea agenţilor exteriori – frecare, apă, uleiuri, substanţe chimice, raze ultraviolete, rezistenţă culorilor la spălare. „Materialul a fost testat în totalitate acum doi ani şi a trecut testele specifice. Noi, când am făcut materialul iniţial, am făcut câteva costume pe care le-am purtat prin poligoane şi pe la tot felul de activităţi, pe unde am avut noi treabă, chiar şi prin cazarmă. Nu se duc culorile aşa de repede cum se duc la costumul actual.”
Uniforma de luptă
Ideea proiectului a început acum patru ani, moment în care s-a început dezvoltarea softului care generează automat modelul de camuflaj cu forma şi culorile dorite, în funcţie de zona de interes de unde sunt introduse fotografiile. „S-a făcut un model experimental de patern, de forme şi culori, care au fost aplicate pe un material textil. Asta s-a întâmplat acum doi ani”.
Anul trecut a fost o solicitare de la forţele speciale, în care, pe lângă partea de camuflare, au apărut cerinţe privind protecţiile coatelor şi genunchilor şi o anumită ergonomie a ţinutei, ei dorind o ţinută de luptă, nu una de cazarmă. Au avut anumite cerinţe care au fost transpuse în această ţinută, cu mai puţine buzunare, aşezate ergonomic, înclinate, să poată fi accesate în momentul în care militarul poartă o vestă de protecţie balistică. Uniforma aduce anumite îmbunătăţiri faţă de cele actuale, precum extensiile elastice la spatele pantalonilor, ceea ce face ca betelia pantalonului să nu se mai mişte pe corp, ea rămânând tot timpul în aceeaşi poziţie. Practic, când se aşază militarul, se întind materialele elastice amplasate la spate și la fel şi în zona genunchilor, iar betelia şi protecţiile genunchilor rămân nemişcate. S-au introdus protecţii pentru genunchi care se pot detaşa, sunt cu velcro sau sunt băgate în buzunar. Fiind un model experimental, am făcut două variante, pentru a lasa beneficiarul să aleagă ce variantă doreşte. Se pot folosi ambele variante. Costumul permite de asemenea o serie de reglaje care să permită luptătorului să îl adapteze cât mai bine propriului corp şi nevoilor din teren.
Din buzunar are reglaj pentru genunchieră, aceasta se ridică, se poziţionează acolo unde îi trebuie militarului şi ea rămâne în poziţia respectivă tot timpul, fiind un element de noutate la noi. De asemenea există ajustare pentru genunchiere în spatele genunchiului care permite să se prindă pantalonulul fix pe piciorul militarului şi să nu il jeneze când se aşază sau se ridică, mai ales că în condiţii de luptă, în care poziţiile cele mai des întâlnite sunt culcat sau în genunchi.
De asemenea, a fost o cerinţă pentru o bluză tactică. Aceasta este destinată a fi purtată sub vesta de protecţie balistică. Partea care vine sub vestă este realizată dintr-un material moale, plăcut la atingere şi care se usucă foarte repede pe corpul militarului, şi rămân doar mânecile şi gulerul care sunt similare cu cele de la veston. Bluza poate fi purtată când sunt temperaturi mai mari.”
În ceea ce priveşte modul în care această uniformă a fost primită de cei care urmează să o folosească, domnul căpitan doctor inginer Todirică Cornel, a spus că cei prezenţi la recepţia costului au fost încântaţi. „Acum suntem în faza de închidere a proiectului, urmează ca, probabil luna viitoare, să ajungă la beneficiar şi să fie purtat măcar vreo două luni de zile. Vom primi un feedback care se va transpune în prototipul costumului. Asta a fost şi cerinţa beneficiarului, să se facă un număr de 12 bucăţi, actualizate după observaţiile care vor fi făcute pe acest costum, şi care vor echipa o echipă.”
Această etapă de realizare a prototipului este cea care durează cel mai mult şi care implică şi cele mai multe costuri. Odată finalizat, acest model de uniformă poate fi realizat folosind orice model de camuflaj este dorit sau necesar. „Noi am ales acest model de camuflaj în acest costum şi din considerente financiare, pentru că ne costa destul de mult să facem alt model, cu alt patern. Având pe acesta dezvoltat, am convenit cu beneficiarul să păstrăm acest camuflaj pentru costumul experimental, şi dacă se doreşte ulterior se poate realiza alt material cu alt patern. Materialul se poate realiza în ţară în totalitate. Ca şi costuri, în partea de experimentare, de prototip, costurile sunt mai mari. Dacă ar ajunge în producţie, cred că ar ajunge la costul costumului actual”.
Ce urmează
„Urmează să primim feedback-ul de la beneficiar, să facem prototipul şi să omologăm produsul. Se poate face in decursul acestui an. Dacă avem fonduri disponibile din bugetul ministerului, alocate acestui proiect, putem să avem produsul omologat. E nevoie de fonduri pentru realizarea materialului necesar celor 12 uniforme, cu acest model de camuflaj sau cu altul. În funcţie de solicitarea beneficiarului, şi pentru realizarea efectivă a cel puţin 12 costume care să fie purtate de beneficiar. Cel mai important lucru este să avem un produs omologat, pentru a putea merge mai departe. Acesta este acum un produs experimental”.
De la acest model experimental până la schimbarea uniformei Armatei este o cale lungă, însă noul costum ar putea fi şi un model de identitate naţională, mai ales acum când România participă la un număr mare de acţiuni multinaţionale, unde, de cele mai multe ori, fiecare model de camuflaj este specific unei ţări.
Revista Tactică #9 (abonamentul e gratuit, publicatia se primeste prin e-mail)