Unul din proiectele romanesti despre care se stie destul de putin este cel al rachetei aer-aer cu cap de dirijare pasiv in IR A-911 .
A-911
De asemenea, pentru aceeasi familie de rachete, a fost studiat un cap de dirijare semiactiv radar, din putina si fragmentara documentatie disponibila rezultand indicativul A-901 pentru racheta dirijata semiactiv radar.
In Romania, racheta era destinata echiparii avioanelor MiG 23, MiG 29 precum si a autohtonului IAR 95.
MIG-29, inarmat cu A-911
Acest proiect a fost oprit in stadiul de prototip dupa 1990, lucru regretabil, intrucat prezenta potential de dezvoltare si modernizare, putand duce la realizarea pe plan local a unei rachete competitive tip BVR aer-aer, sau putand fi baza unui sistem propriu de aparare AA prin adaptarea unui booster adecvat. Radarul de dirijare ar fi fost o provocare pentru cercetarea de profil romaneasca, dar cu proiectul START-1M s-a dovedit ca…” se poate „.
Racheta a fost dezvoltata dupa modelele de referinta sovietice R-23 T ( cod NATO AA-7 APEX B, cu cap de autodirijare pasiv in infrarosu ), intrata in productie de serie in 1973. Pentru lansare se utiliza lansatorul APU-23.
Caracteristici tehnico – tactice
lungime 4,16 m
diametru fuselaj 0,26 m
anvergura 1,00 m
masa 215 kg
masa componenta de lupta 25 kg
altitudine tinta 40 – 25 000 m
bataie 1,8 – 25 km ( min. 1,3 km, max. 12 km dupa alte surse )
In primul modul al rachetei, se afla sistemul de cautare automata ( capul de dirjare ) in infrarosu, racit cu azot. Se pare ca si varianta romaneasca avea capacitatea de a angaja tintele din lateral sau din fata, detectand nu numai emisia termica a motorului dar si incalzirea aripilor si a fuselajului produsa de frecarea cu aerul.
Al doilea modul contine focosul de proximitate, destul de mare, cu antenele de receptie montate la exteriorul modulului. Antenele de emisie se intind si pe exteriorul urmatoarelor 3 module.
Al 3-lea modul contine autopilotul.
Al 4-lea modul contine incarcatura exploziva, care se pare ca la varianta romaneasca era clasica, preformata, cu masa de 25 kg, cu o raza de actiune eficienta de 8 m.
Al 5-lea modul contine turbogeneratorul electric, pus in miscare de o incarcatura pirotehnica cu ardere lenta. Tot aici se gaseste un generator de gaze, tot cu o incarcatura pirotehnica cu ardere lenta, care furnizeaza gaz sub presiune constanta servomecanismelor de actionare a suprafetelor decomanda, care se gasesc la coada rachetei, prin intermediul unei tubulaturi speciale fixate sub burta rachetei.
Al 6-lea modul il reprezinta motorul racheta cu combistibil solid. In jurul ajutajului acestuia se gaseste al 7-lea compartiment, care cuprinde servomecanismele de actionare a suprafetelor de comanda, alimentate cu gaz sub presiune prin tubulatura mai sus-amintita.
A-911 componente
Aceasta divizare in module era de natura pur tehnologica, racheta urmand a se livra la unitati asamblata, mai putin suprafetele portante.
In lupta, in cazul avionului MiG 23, pilotul descoperea tinta vizual, cu radarul Safir 23 cuplat cu calculatorul analogic AVM 23 sau cu dispozitivul de observare in IR tip TP 23.
Detectie IR
De remarcat ca bataia maxima a acestei rachete era dictata de distanta maxima de detectie a sistemului automat de cautare, motorul permitand o distanta de interceptie mai mare.
In cazul rachetei dirijate semiactiv radar, pilotul ilumina tinta cu un facicul radar puternic, in banda J ( 10-20 GHz ). Racheta se ghida dupa sursa reflexiei semnalului de iluminare a tintei. Datorita puterii mari a emitatorului radar, capul de dirijare nu se putea cupla in timp ce racheta era acrosata pe avion, o intarziere minima de 3 secunde in intrarea in functie a capului semiactiv de dirijare fiind absolut necesara, achizitia tintei facandu-se pe traiectorie. La o lansare cu erori reduse in directie, distanta de lansare poate depasi de 1,5 ori distanta de lucru a capului de autodirijare.
Rachetele pot fi lansate pana la suprasarcina maxima de 4 G a avionului lansator, pe tinte manevrand cu pana la 5 G.
detectie radar
dirijare semiactiva radar
Despre racheta romaneasca cu cap de dirijare radar s-a pastrat o singura mentiune pe site-ul Academiei Tehnice Militare, unde se mentioneaza indicativul rachetei, A-901, frecventa de dirijare, 16 GHz, si perioada de dezvoltare, 1986-1990. Totusi nu este clar daca nu este vorba de o varianta a rachetei A-91 cu cap de dirijare semiactiv radar, dupa modelul de referinta sovietic R-3R.
