A-911, racheta romaneasca aer-aer cu cap de dirijare IR

Unul din proiectele romanesti despre care se stie destul de putin este cel al rachetei aer-aer cu cap de dirijare pasiv in IR A-911 .

 A-911  

De asemenea, pentru aceeasi familie de rachete, a fost studiat un cap de dirijare semiactiv radar, din putina si fragmentara documentatie disponibila rezultand indicativul A-901 pentru racheta dirijata semiactiv radar.

In Romania, racheta era destinata echiparii avioanelor MiG 23, MiG 29 precum si a autohtonului IAR 95.

  MIG-29, inarmat cu A-911

Acest proiect a fost oprit in stadiul de prototip dupa 1990, lucru regretabil, intrucat prezenta potential de dezvoltare si modernizare, putand duce la realizarea pe plan local a unei rachete competitive tip BVR aer-aer, sau putand fi baza unui sistem propriu de aparare AA prin adaptarea unui booster adecvat. Radarul de dirijare ar fi fost o provocare pentru cercetarea de profil romaneasca, dar cu proiectul START-1M s-a dovedit ca…” se poate „.

Racheta a fost dezvoltata dupa modelele de referinta sovietice R-23 T ( cod NATO AA-7 APEX B, cu cap de autodirijare pasiv in infrarosu ), intrata in productie de serie in 1973. Pentru lansare se utiliza lansatorul APU-23.

Caracteristici tehnico – tactice

lungime                 4,16  m

diametru fuselaj      0,26 m

anvergura               1,00 m

masa                                 215 kg

masa componenta de lupta    25 kg

altitudine tinta         40 – 25 000 m

bataie                     1,8 – 25 km  ( min. 1,3 km, max. 12 km dupa alte surse )

In primul modul al rachetei, se afla sistemul de cautare automata ( capul de dirjare ) in infrarosu, racit cu azot. Se pare ca si varianta romaneasca avea capacitatea de a angaja tintele din lateral sau din fata, detectand nu numai emisia termica a motorului dar si incalzirea aripilor si a fuselajului produsa de frecarea cu aerul.

Al doilea modul contine focosul de proximitate, destul de mare, cu antenele de receptie montate la exteriorul modulului. Antenele de emisie se intind si pe exteriorul urmatoarelor 3 module.

Al 3-lea modul contine autopilotul.

Al 4-lea modul contine incarcatura exploziva, care se pare ca la varianta romaneasca era clasica, preformata, cu masa de 25 kg, cu o raza de actiune eficienta de 8 m.

Al 5-lea modul contine turbogeneratorul electric, pus in miscare de o incarcatura pirotehnica cu ardere lenta. Tot aici se gaseste un generator de gaze, tot cu o incarcatura pirotehnica cu ardere lenta, care furnizeaza gaz sub presiune constanta servomecanismelor de actionare a suprafetelor decomanda, care se gasesc la coada rachetei, prin intermediul unei tubulaturi speciale fixate sub burta rachetei.

Al 6-lea modul il reprezinta motorul racheta cu combistibil solid. In jurul ajutajului acestuia se gaseste al 7-lea compartiment,  care cuprinde servomecanismele de actionare a suprafetelor de comanda, alimentate cu gaz sub presiune prin tubulatura mai sus-amintita.

 A-911 componente

Aceasta divizare in module era de natura pur tehnologica, racheta urmand a se livra la unitati asamblata, mai putin suprafetele portante.

In lupta, in cazul avionului MiG 23, pilotul descoperea tinta vizual, cu radarul Safir 23 cuplat cu calculatorul analogic AVM 23 sau cu dispozitivul de observare in IR tip TP 23.

 Detectie IR    

De remarcat ca bataia maxima a acestei rachete era dictata de distanta maxima de detectie a sistemului automat de cautare, motorul permitand o distanta de interceptie mai mare.

In cazul rachetei dirijate semiactiv radar, pilotul ilumina tinta cu un facicul radar puternic, in banda J ( 10-20 GHz ). Racheta se ghida dupa sursa reflexiei semnalului de iluminare a tintei. Datorita puterii mari a emitatorului radar, capul de dirijare nu se putea cupla in timp ce racheta era acrosata pe avion, o intarziere minima de 3 secunde in intrarea in functie a capului semiactiv de dirijare fiind absolut necesara, achizitia tintei facandu-se pe traiectorie. La o lansare cu erori reduse in directie, distanta de lansare poate depasi de 1,5 ori distanta de lucru a capului de autodirijare.

Rachetele pot fi lansate pana la suprasarcina maxima de 4 G a avionului lansator, pe tinte manevrand cu pana la 5 G.

  detectie radar 

  dirijare semiactiva radar

Despre racheta romaneasca cu cap de dirijare radar s-a pastrat o singura mentiune pe site-ul Academiei Tehnice Militare, unde se mentioneaza indicativul rachetei, A-901, frecventa de dirijare, 16 GHz, si perioada de dezvoltare, 1986-1990. Totusi nu este clar daca nu este vorba de o varianta a rachetei A-91 cu cap de dirijare semiactiv radar, dupa modelul de referinta sovietic  R-3R.

  A-901 componente 

Surse de informatie

– http://www.incas.ro

– www.mta.ro/documente/joburi/LucrariSzilagyi.pdf

– Observatorul Militar

– http://www.airwar.ru

– http://aviaros.narod.ru

– wikipedia

– internet

   Nicusor

 

Series Navigation<< Racheta aer-aer autodirijata in infrarosu A-91RAV-RS cea mai moderna racheta romaneasca IR, construita in tara… >>

11 Comments:

  1. Informatia cum ca R-23T / A911 ar fi putut primi comenzi de corectie a traiectoriei de la avionul lansator e intr-adevar o noutate absoluta. Pana credeam ca doar R-77 si R-27 (printr-un upgrade cu tehnologie imprumutata de la R-77) putea face asa ceva, dintre rachetele BVR sovietice.

    • Informatia am luat-o de aici :

      http://vnfawing.com/forum/viewtopic.php?t=526

      Regret ca am uitat sa mentionez aceasta sursa de informare la finalul articolului .Pentru ca stiau multe despre rachetele romanesti am considerat aceasta sursa credibila .In general rachetele romanesti sunt necunoscute in lume , iar informatiile , cel putin sub aspectul productiei anumitor modele erau exacte , si chiar erau documentate cu imagini .

      • Daca ai informatii exacte conform carora racheta R-23T / A-911 nu dispune de acest sistem de primire de informatii de corectie pe traiectorie( command mid-course guidance ) atunci ma voi vedea nevoit sa-i cer lui George sa aduca articolului cuvenita rectificare .
        Autorul articolului din care am luat informatia a folosit la randul lui date din JANE´S .

        • Asa cum am inteles eu, R-23T incadreaza tinta inainte de lansare (LOBL) si va zbura ghidata IR pe toata traiectoria in timp ce R-23R, asa cum ai spus si tu, va incadra tinta dupa lansare (LOAL), motiv pentru care are nevoie de un sistem inertial de ghidare in prima parte a zborului, pana cand va receptiona semnalele radar reflectate de tinta (se pare ca existau interferente atunci cand R-23R incerca sa incadreze tinta in mod LOBL).

          Un element prezent pe R-23R era o antena orientata in spate, spre avionul purtator, care ar fi primit semnalul radar primar emis de radar si i-ar fi comparat faza cu cea extrasa din semnalul reflectat de tinta, pentru a determina viteza tintei. In modul de lucru Doppler, diferenta de faza intre semnalul trimis si cel reflectat iti spune viteza de deplasare a tintei si cum R-23R era semi-activa, deci nu stia faza cu care semnalul era trimis (fiind emis de radarul avionului), era necesar sa extraga informatia printr-o antena orientata spre platforma lansatoare.
          Daca modul de lucru descris mai sus este corect, atunci poate ca acea antena a fost confundata cu un command data-link. Un indiciu in plus ar fi ca R-23T nu avea acea antena (ne-fiind SARH nu avea de ce sa compare semnalele radar) insa, daca R-23R ar fi avut datalink atunci si R-23T ar fi trebuit sa-l aiba (pentru schimbarea tintei, de exemplu).

          Informatiile le-am luat de aici: http://www.secretprojects.co.uk/forum/index.php/topic,60.0.html

          Pe acelasi site mai este un thread referitor la echipamentele de bord ale MiG-23 si nu am gasit nici o referinta la vreun mod/echipament care sa controleze racheta odata lansata prin update-uri.

          Atat timp cat avem o sursa care citeaza existenta command datalink pe R-23, articolul nu trebuie modificat, nu avem de unde sti care din variante e cea corecta deci e 100% valid.

          Foarte bune articolele, este de apreciat ca iti desenezi singur schemele si mai ales ilustratiile modului in care se defasurau interceptarile, mult mai sugestive decat o simpla descriere. 🙂

  2. MiG-29 „12” in RoAF?

    • Fotografia e din Observatorul Militar . Daca au modificat o fotografie straina si au dat-o la ziar …..pacatul sa fie al lor .

      • Sau, o fi vreo macheta.

      • Ai informatii concrete cum ca ar fi urmat sa fie folosita pe MiG-ul 29?

        • A-911 , cu ghidaj in IR , poate fi utilizata .
          Versiunea cu ghidaj semiactiv necesita o iluminare a tintei cu un fascicul de radiolocatie continuu in banda J ( in cazul A-901 16 GHz ).
          Nu am acces la documentatia tehnica originala a radarului Safir 29 ( N019 ) de pe varianta noastra de MiG 29 .Despre racheta A-911 , asa cum spuneam si in articol , am gasit o fotografie si un tabel sumar .
          Am fost nevoit sa apelez la toate sursele disponibile pe internet , in engleza sau rusa .Si toate acestea pentru racheta R-23 , nu A-urile nosatre. Pe forumuri unii spun ca da, radarul are capacitatea de iluminare continua .Dar acolo oricine poate spune orice….Si mai era si fotografia din Observatorul Militar . Dar, dupa cum a observat Iulian , numarul este 12 . In ultima ora ,am rascolit peste tot si nu am gasit numere mai mici de 15 , toate rosii sau rosu bordurate cu alb .Iar 15 era pe o dubla ( foto stanga-dreapta , nici o confuzie cu vreun 45 obstructionat de un pilon de acrosare ).
          Cat despre avioanele din desene care au fost redate dupa avioane existente in exploatare , m-am straduit sa le dau inmatricularea corecta . Si vopsirea dupa cat am putut .Cu exceptia MiG-ului 21 din articolul depre racheta A-90 . I-am dat numarul de bord 013 ,inexistent . Indragostitii de aviatie stiu de ce …..

  3. http://vnfawing.com/forum/viewtopic.php?t=527
    http://vnfawing.com/forum/viewtopic.php?t=524
    http://vnfawing.com/forum/viewtopic.php?t=645
    Alte link-uri unde se mentioneaza existenta rachetelor produse in Romania.
    Daca ai informatii exacte conform carora racheta R-23T / A-911 nu dispune de acest sistem de primire de informatii de corectie pe traiectorie
    ( command mid-course guidance ) atunci ma voi vedea nevoit sa-i cer lui George sa aduca articolului cuvenita rectificare .
    Autorul articolului din care am luat informatia a folosit la randul lui date din JANE´S .

  4. O racheta A911 cu cap de dirijare IR ar fi putut fi folosita de MIG-21 sau acesta ar fi trebuit modernizat in prealabil?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *