ALR Piranha, proiect privat aparut la sfarsitul anilor 1970 (1977 dupa unele surse), se dorea a fi un avion multirol usor, studiu al celor de la Swiss Working Group for Aerospace (ALR) si cu participarea Universitatii Tehnice ETH din Zurich (sef de proiect Georges Bridel), studiu finantat privat pe o durata de 2 ani. Insa statul elvetian nu a fost interesat in final, acesta fiind ultimul proiect aeronautic militar elvetian, proiectul avand din anumite puncte de vedere un destin similar cu IAR-95, insa la 10 ani distanta.
Piranha 4
ALR Piranha trebuia sa fie proiectul indigen concurent al F-5 E Tiger II achizitionate in cele din urma de elvetieni (54 inca operationale din cele 110 cumparate intre 1978-1985) in inlocuirea avioanelor Hunter si Mirage, rol care a fost completat de achizitia a 32 de exemplare de F/A-18 Hornet. F-5 Tiger II va fi inlocuit in urmatorii ani de 22 de aparate Saab Gripen E/F, astfel ca, ironic sau nu, rolul ALR Piranha a ajuns sa fie preluat peste timp de un avion strain dar cu asemanare pronuntata cu acesta, atat in ceea ce priveste solutia de proiectare cat si costurile scazute pentru care a fost gandit . Dimensiunile Piranha erau mai reduse si decat cele ale Gripen C/D, forma sa amintind de un Gripen in miniatura (vezi aici comparatie dimensiuni mai jos), aparatul fiind inferior cu 20% ca si suprafata inclusiv fata de F-5 Tiger.
Trebuie mentionat ca ALR Piranha reprezenta o alternativa de inlocuire 1:1 a avioanelor mai vechi operate de elvetieni, alaturi de varianta de a cumpara doar F-18 si cea de dotare doar cu sisteme sol-aer MIM-104 Patriot, renuntand cu totul la flota aeriana. Elevtienii au abandonat ideea de a cumpara F-16A/B deoarece li s-a parut prea scump de achizitionat si operat, preferand in locul sau F-5 Tiger II. ALR Piranha era comparabil in multe privinte cu F-16A/B, desi era un aparat de dimensiuni mai reduse, cu raza mica de actiune, specific necesitatilor apararii spatiului aerian elvetian. Evaluarea “impartiala” facuta de un “producator aeronautic major din SUA” a fost publicata intr-un raport din 1982 care concluziona „performanta in termeni de rata de intoarcere sustinuta, rata de urcare si acceleratie egaleaza performantele F-16A si le depasesc pe cele ale F-5G/-20.”
Piranha 4 si 2D in dreapta jos
Acesta era destinat ca in versiunea 1 sa fie un avion subsonic anti-blindat si anti-elicopter, similar cu ARES, iar in versiunea 6 sa asigure interdictia aeriana in zbor supersonic la un cost mult inferior aeronavelor F-15 sau F-18. Se incerca astfel si cresterea numarului de aeronave disponibile, deoarece se constatase o scadere dramatica a numarului de avioane multirol de generatie 4 achizitionabile din cauza preturilor si a costurilor de operare in crestere rapida, comparativ cu generatiile precedente de aeronave. Ori scaderea unei flote aeriene sub un anumit numar, vizibila mai ales in cazul tarilor mici sau cu bugete reduse, putea afecta dramatic capacitatea de lupta. Iar aparatele sofisticate, achizitionate in numere mici, pe de-o parte nu rentau a fi integrate ca productie sau mentenanta in tara respectiva, dar si aveau o rata de disponibilitate mai redusa, fiind si dificil de intretinut, un singur aparat devenit inapt afectand semnificativ capacitatea de lupta.
In plus, aparatele sofisticate dislocate in numar redus in cateva baze aeriene erau tinte prioritare si relativ usor de eliminat la sol, prin atacuri cu rachete sol-sol sau aer-sol sau brin sabotaj, eliminand astfel avantajul net in lupta aer-aer al acestor avioane cu performante ridicate. Daca lotul de aparate de lupta este foarte redus, exista dificultati majore in a asigura spatiul aerian national in timp de pace, prin politie aeriana, dar mai ales pe timp de razboi, in cadrul ciclurilor de re-inarmare/alimentare/mentenanta. In aceste conditii, sprijinul aerian la sol poate disparea cu desavarsire, putinele aparate disponibile pentru lupta la un anumit moment fiind suprasolicitate de misiunile de protectie a spatiului aerian. Toate acestea duc la un comportament extrem de previzibil al flotei de avioane de lupta, usurand sarcina oricarui inamic potential.
Piranha 2D (1)
La polul opus, o forta mai numeroasa de aparate mai putin performante, poate opera de pe un numar semnificativ mai mare de aeroporturi, pierderile se resimt mai putin si forta poate fi distribuita si acoperi un spatiu aerian mai intins la un anumit moment si face posibila replierea si atacurile surpriza, esentiale in defensiva. La acestea se adauga si un sprijin aerian consistent oferit fortelor terestre, obtinut nu doar prin numarul mai mare de aparate ci si prin disponibilitatea ridicata generata de operarea si mentenanta mai simple decat in cazul aparatelor varf de gama. Daca adaugam si omogenitatea flotei, acesta adauga un plus la formarea echipajelor dar si la existenta unei baze mai mari de canibalizare in situatii de criza.
Piranha in tunelul aerodinamic
Pentru a obtine un avion cat mai ieftin, usor de operat si cu rata mare de disponibilitate, elvetienii au incercat sa porneasca de la o platforma comuna si echipamente similare pentru a genera cateva variante capabile de atac la sol, lupta aeriana, recunoastere, lupta electronica si antrenament operational. Aparatul Piranha era conceput pentru lupta la altitudini joase si medii, cu cateva variante specializate :
Piranha 1 – varianta subsonica initiala (Mach 0,9)
Piranha 2C – varianta trans-sonica de atac la sol, echipata cu motor Rolls-Royce Turbomeca Adour Mk 811 (RT172-58) de 24.6/37.4 kN (cu/fara postcombustie), fara radar si aripi cu suprafete reduse de doar 13.5 m2 .
Piranha 2D (1) – varianta de atac si suprematie aeriana, cu motor Adour (RT172-63) de 29.2/44.9 kN, avionica completa si aceleasi aripi cu suprafata redusa de 13.5 m2
Piranha 2D (2) – similar cu varianta anterioara, insa cu aripi de 16 m2
Piranha 4 – cu fuselaj mai scurt si latit pentru a primi 2 motoare SNECMA Turbomeca Larzac M-74/05 turbofan postcombustie (cu 15% plus de putere la viteze supersonice fata de RT172-63)
Piranha 5 – similar cu versiunea 4 dar cu 2 motoare turbofan de 18.4/30.2 kN Garrett/Volvo TFE 1042-7 .
Piranha 6 – cu un singur motor turbofan de 40.5/73 kN Turbo-Union RB.199 Mk.104, EJ200, M88 sau General-Electric F404. Capabil de Mach-1,6-1,8
ALR urma a fi echipat cu avionica, radar, armament si motoare de import, fiind doar integrate in design-ul elvetian.
Avionica a avut propuse doua variante:
- Initial, Ferranti FIN 1020 nav/attack system, Type 105D laser rangefinder , Smiths HUD, Thomson-CSF Agave radar.
- Varianta ulterioara: Ferranti FINAS 2000 INS, Ferranti 4510 HUD, Type 105D laser rangefinder , Emerson APG-69, radar General Electric APG-67 sau Blue Vixen.
Piranha 4 bimotor
Datorita echiparii cu un tun rotativ de 30mm, similar cu cel de pe A-10, in partea inferioara a fuselajului, rezulta o pozitionare usor laterala a trenului de aterizare fata.
In fata cabinei se afla senzorul infrarosu , avionul era echipat cu frane aerodinamice, plasate in spatele fuselajului, in versiunea monomotor, sau pe carcasele superioare ale motoarelor in apropierea derivei verticale, in versiunea bimotor, si parasuta de franare. Trenul de aterizare principal era asemanator cu cel al F-16, aripile delta erau pozitionate superior pe fuselaj, avand rezervoare de combustibil incastrate, sine pentru rachete aer-aer in capete (clasa AIM-9) si 2 piloni, dintre care cel interior putea acomoda sina dubla pentru rachete, la nevoie, sau pentru containere de bruiaj ( Ericsson Vista5 ECM ). Pilonul de sub fuselaj, asezat intre rotile trenului de aterizare principal, putea acrosa un rezervor suplimentar sau diverse containere de tintire/iluminare.
Piranha radiocomandat in teste de zbor
Proiectul a ajuns doar in faza testelor de tunel aerodinamic, a zborurilor cu machete radiocomandate si o cabina la dimensiune reale a fost realizata. Insa nu s-a ajuns niciodata in faza crearii unui avion prototip. S-a studiat si un concept nou de bunker cu placa turnanta pentru simplificarea operarii si mentenantei.
Datorita dimensiunilor reduse, similare cu ale unor avioane de antrenament, costurile de operare, amprenta radar, optica si termica precum si facilitatile de la sol sunt semnificativ mai reduse decat cele necesare unor avioane interceptoare sau de atac la sol de mari dimensiuni. Handicapul razei scazute de actiune, de 300-400km este anulat de disponibilitatea in numere mai mari a aparatului, dar si de ciclurile scurte de re-alimentare/inarmare la sol precum si de capacitatea de a opera de pe piste mai scurte, sub 1km, (STOL) si mai putin pretentioase.
Sarcina utila nu mai este nici ea un avantaj absolut, noile arme si echipamente tinzand catre miniaturizare si precizie, iar pe de alta parte fiind mai important sa dispui de 2 aparate in locuri diferite cu jumatate din incarcatura dusa de un singur multirol greu sau un avion specializat de atac. Astfel, inclusiv avionica, chiar daca nu va ajunge la raza de detectie si prelucrare oferita de un fuselaj/con de dimensiuni mai mari, va fi suficienta pentru ducerea operatiunilor de lupta si a celor evazive, aparatul fiind avantajat si de amprenta sa mult mai redusa. Echipamentul de navigatie era bazat pe senzori pasivi (ex. : LINAS al Ferranti), radarul aer-aer era de dimensiuni reduse fiind completat de senzorul infrarosu si un sistem simplu de bruiaj activ.
Cum ar fi aratat in zbor Piranha 4
Armamentul putea fi astfel selectat, alaturi de containere dedicate, in majoritatea varaintelor disponibile si pe multirolul greu, insa in cantitati mai reduse la o singura iesire.
Folosirea materialelor compozite a redus masa avionului, reducand impactul dimensiunilor reduse asupra capacitatii sale de transport si alimentare cu combustibil.
Avionul avea si manevrabilitate ridicata datorita canard-urilor complet mobile, cuplate cu eleroanele si flapsurile aripilor si generand efecte aerodinamice favorabile prin pozitionarea in fata aripilor. Aripile plasate sus ofera acces facil la pilonii de acrosaj si mentenanta. Sistemul de control fly-by-wire cu cilindri de operare adapostiti in fuselaj era foarte robust si putea fi pre-programt soft pentru anumit comportament in functie de misiune.
Macheta Piranha
Specificatii
- Armament: 1 x Cannon (KCA 30mm, 27mm Mauser, General Electric GE-430 30mm) Piranha 6/4 Piranha / Piranha 2D (2) / Piranha 2D (1)
- Lungime: 11.57 m / 10.50 m / 10.7 m / 10.7 m
- Anvergura: 7.62m / 6.49m / 6.49m / 6m
- Inaltime: 4.25 m / 4.12 m
- Suprafata aripa: 22 m² / 16 m² / 16 m² / 13.5 m²
- Greutate gol: 4340 kg / 3800kg
- Max combustibil: 2160 kg +
- Incarcare ext. max: 3.500 kg
- Masa Normal (TOW): 7040 kg / 5900kg
- Masa Max (TOW): 10.000 kg
- Viteza max.: Mach 1.8 / Mach 1.6
- Rata ascensionala max: 18,000 m / minut
- Plafon: 16,800 m
- Dist decolare: 300m / 450m
- Raza de lupta, lo-lo-lo, 2000 kg armament, 20 min croaziera, 5 min misiune de lupta: 400km 300km
Tabel comparativ
| Date actuale | Ares | Piranha | F-20 | IAR-99 | Scorpion |
| Lungime: | 8,97 m | 11,57m | 14,4m | 11m | 13,26m |
| Anvergura: | 10,7m | 7,62m | 8,53m | 9,85m | 14,4m |
| Inaltime: 3m | 3 m | 4,25 m | 4,2m | 3,9m | 4,3m |
| Suprafata aripa: | 17,7 m² | 16-22 m² | 18,6 m² | 18.7 m² | |
| Greutate gol: | 1,634 t | 4,3t | 5,96t | 3,2t | 5,3t |
| Greutate incarcat: | 3,04t | 7t | 7t | 5,5t | 9,6t |
| Motor: | P&Whitney JT15D | RB199 | GE F404-GE-100 | Viper Mk632 | Honeywell TF731 |
| Tractiune: | 13.6 kN | 40.5/73 kN | 76kN | 17.8 kN | 2x18kN |
| Viteza: | 763km/h | 2000 km/h | 2200km/h | 865km/h | 833 km/h |
| Distanta: | 2200km | 1000km | 2759km | 1100km | 4400km |
Deci si elvetienii au propria poveste a unui proiect performant care n-a fost sa fie, insa in anii urmatori se consoleaza cu Gripen E/F nou noute cu offset si transfer de tehnologii, practic o evolutie peste timp a unui concept bazat pe aceeasi “filozofie”…
Marius Zgureanu
Surse:
http://www.alr-aerospace.ch/Piranha.php
(Paul Kueng. Document reference: ALR working group air and space travel, Zurich) http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?166269-FFA-P-16-amp-F-W-N-20-Switzerland-s-indigenous-jet-fighters
http://en.wikipedia.org/wiki/ALR_Piranha
http://www.flug-revue.rotor.com/FRHe…01/FR7901b.htm
http://www.ww2aircraft.net/forum/modern/does-anyone-remember-9619.html#post309778
Articole legate de posibilitati ale Avioane Craiova S.A.:
http://www.rumaniamilitary.ro/avionul-de-antrenament-romanesc-un-proiect-imposibil
http://www.rumaniamilitary.ro/iar-sc-xt-sau-nimic-la-avioane-craiova
http://www.rumaniamilitary.ro/proiectul-ares
http://www.rumaniamilitary.ro/scorpion-versus-ares-posibila-competitie-low-cost-cas