Romania Military

Buletin naval. Din nou despre Forțele Navale Române

Nicolae
US Navy drone

Da, doamnelor și domnilor, din nou despre Forțele Navale Române, la care ne vom referi pe scurt drept „FNR”. În esență, acesta este un articol de opinie pe tema dotării FNR cu noi mijloace tehnico-tactice capabile să asigure protejarea intereselor țării la Marea Neagră în contextul unui buget limitat și insuficient.

Simplu spus, orice strategie de înzestrare cu tehnică militară are la bază un set de cerințe specifice modelate de interesele geopolitice ale țării. În august 2021, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 832/2021 privind aprobarea Strategiei Militare a României. Cei care doresc să lectureze integral acest document îl pot găsi aici. Am lecturat și eu documentul „pe diagonală” dar, din lipsă cronică de timp, am rugat-o pe Chat GPT să-mi facă un rezumat al acestei strategii din perspectiva Mării Negre și a FNR. Iată ce a răspuns:

Strategia Armatei României la Marea Neagră

Poziționare strategică și cooperare internațională:

  • România își consolidează poziția strategică la Marea Neagră prin parteneriatul cu SUA, NATO și UE, fiind considerată un pol de securitate regională.
  • Se acordă prioritate creșterii prezenței forțelor aliate și partenere în regiune și facilitării mobilității acestora.

Obiective militare în regiune:

  • Descurajarea și respingerea agresiunii în Marea Neagră.
  • Asigurarea integrității spațiului maritim și fluvial național.
  • Participarea la operații NATO și la cooperarea regională militară.

Investiții și pregătire:

  • Alocarea a minimum 2% din PIB pentru apărare, din care minimum 20% pentru înzestrare și modernizare.
  • Instruire comună și exerciții militare cu aliații pentru creșterea capacității de reacție.

Forțele Navale Române — Rol, structură și misiuni

Structură organizatorică:

  • Statul Major al Forțelor Navale
  • Flota maritimă și Flotila fluvială
  • Brigadă de cercetare, supraveghere maritimă și război electronic
  • Bază de sprijin logistic
  • Unități de învățământ și formare continuă

Misiuni esențiale:

  • Apărarea spațiului maritim și fluvial.
  • Impunerea respectării legislației în apele teritoriale și zona economică exclusivă.
  • Executarea operațiilor de securitate maritimă și intervenții de căutare-salvare.
  • Participarea la misiuni internaționale și sprijinirea altor categorii de forțe.

În opinia mea, este absolut necesară o aprofundare a acestei Strategii care-mi pare superficială, în special în ceea ce privește Marea Neagră și ceea ce poate face ea pentru noi. Corelativ, este necesară și o aprofundare a ceea ce putem face noi pentru a ne proteja interesele în acest spațiu vital. Practic vorbim de determinarea clară, cât mai detaliată, a cerințelor strategice și operaționale ale României la Marea Neagră.

O să dau două exemple rapide: armata română trebuie să fie capabilă să protejeze infrastructura de petrol și gaze a țării precum și drumul maritim către Bosfor, de importanță capitală pentru economia românească.

Dar de ce avem nevoie de o strategie atât de aprofundată la Marea Neagră? Motivul este destul de simplu: atât politicul cât și populația trebuie să înțeleagă rolul Mării Negre, ce beneficii ne poate aduce și cum putem să protejăm aceste beneficii de orice potențială agresiune.

În momentul în care aceste aspecte sunt pe deplin înțelese, avem (cel puțin în teorie) o justificare clară pentru asigurarea unui buget îndestulător înzestrării armatei româniei și, mai ales, a FNR. După cum se spunea într-un film celebru,

„Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană! Fii profesionist, ce dracu’!”

În contextul celor de mai sus, consider că așteptările existente la nivelul conducerii FNR sunt nerealiste prin raportare la bugetul existent și reiau aici declarațiile șefului marinei din octombrie 2024:

Avem programul de înzestrare al Armatei României care spune foarte clar ceea ce dezvoltăm în următorii 20 de ani. Este primul proiect, cel al celor două nave de patrulare; cel de-al doilea proiect, am intrat în acest program încă de un an, de anul trecut, în Programul Corveta Europeană. Vom construi 4 corvete noi pe programul și pe proiectul european.

Avem, de asemenea, în programul de înzestrare al Armatei României, în programul de înzestrare al Forțelor Navale Române, construcția a 3 fregate noi. Sunt doar câteva dintre programele noi. Se întinde acest program pe un termen de 20 de ani.

Între timp, planurile s-au schimbat (pentru a câta oară?) și, în loc de două OPV-uri, FNR vor primi o corvetă ușoară din Turcia, conform deciziei CSAT din 28 martie 2025. Pe de altă parte, programul de modernizare și înarmare a fregatelor T22R și a NPR-urilor avansează în pas de… melc, deși singura justificare pentru modernizarea și înarmarea unor nave extrem de vechi și depășite moral era tocmai celeritatea unei astfel de operațiuni comparativ cu construcția unor platforme navale noi. 

Cantitatea este o calitate în sine… Zice lumea. Poate că da, mai ales atunci când diferențele tehnologice dintre doi inamici nu sunt semnificative, dar ce te faci când bugetul tău nu permite atingerea unei cantități suficiente raportat la cerințele tale operaționale?

Un posibil răspuns ar fi să-ți folosești imaginația și să încerci să implementezi în număr suficient tehnologii noi, moderne și suficient de ieftine astfel încât să poți atinge masa critică necesară. Iar în cazul acesta singurul răspuns posibil sunt dronele. Dronele de toate felurile sunt aici și nu vor pleca prea curând. „They are here to stay” cum se zice pe romgleză.

Dronele nu sunt soluția minune care să ne permită înlocuirea completă a navelor cu echipaj la bord, dar pot suplini penuria de nave de luptă.

După trei ani de război în Marea Neagră, ne-am aștepta ca FNR să aibă măcar o structură organizatorică de natură a explora posibilitatea testării și integrării dronelor cu navele cu echipaj la bord, experimentarea și dezvoltarea unor noi concepte de operațiuni întrunite, atât între platformele clasice, cu echipaj la bord, cu cele fără echipaj la bord, cât și cu celelalte categorii de forțe ale armatei române.

O scurtă privire aruncată organizării curente a FNR sau celor care se ocupă cu cercetarea în folosul FNR ne arată că preocupările în această direcție par să tindă către zero absolut. Desigur, suntem implicați în câteva programe europene dar parcă lipsesc rezultatele concrete, palpabile… Orice exemplu care combate cele afirmate de mine este extrem de binevenit!

Haideți să luăm exemplul marinei regale britanice (subliniez, tot cu ajutorul Chat GPT), subfinanțată masiv în ultimii ani, aflată la un minim „istoric”. Royal Navy are o existență de câteva sute de ani, timp în care a dat dovadă atât de inovații deosebite cât și de eșecuri la fel de… deosebite.

Royal Navy dezvoltă în prezent mai multe proiecte aflate în diferite stadii, unele fiind în stadiul inițial de proiectare, altele fiind deja implementate. Astfel, la capitolul drone aeriene (UAV) avem mai multe proiecte precum Leonardo Proteus și ScanEagle care sunt deja testate operațional pe portavioane și pe navele de patrulare. Acestea vor îndeplini scopuri multiple: recunoaștere, război antisubmarin, logistică (inclusiv livrare de provizii între nave). La capitolul drone navale (USV) și submarine (UUV), avem câteva proiecte aflate în derulare, Cetus (UUV), un submarin fără echipaj cu autonomie extinsă, capabil de operațiuni de recunoaștere în medii contestate, Marlin (USV), testat pentru misiuni de deminare și patrulare și recunoaștere. Dintre marinele occidentale, britanicii sunt foarte avansați și în ceea ce privește implementarea operațiunilor de deminare exclusiv cu drone.

Și mai interesant, Royal Navy a pus bazele unor structuri specializate, cum ar fi:

În strategia lor navală este menționat termenul „Autonomy by default”. Asta înseamnă că sistemele autonome (drone aeriene, navale și submarine) nu vor mai fi complementare, ci vor deveni elemente de bază (default) în concepția operațională a Royal Navy. Acest principiu este o parte centrală a viziunii Royal Navy pentru 2040 și implică o schimbare radicală în doctrina navală. Mai multe detalii de la sursă aici.

Dar ce înseamnă concret „Autonomy by default”?

Principiul operațional de bază

Royal Navy nu va mai considera dronele un supliment la forțele tradiționale, ci va porni din start de la ideea că misiunile vor fi planificate cu drone autonome ca resursă primară. Doar în cazurile unde autonomia nu este suficientă se va recurge la nave cu echipaj.

Paranteză: având în vedere distanțele din Marea Neagră și autonomiile la care dronele deja au ajuns, în cazul nostru concret, dronele nu au nevoie de nave-mamă putând fi desfășurate direct de la țărm. Exemplul Ucrainei este elocvent în acest sens.

Automatizarea sarcinilor de luptă și suport

Dronele vor îndeplini misiuni de la logistică (aprovizionare), ISR (informații, supraveghere, recunoaștere), război antisubmarin (ASW), deminare (MCM), până la atacuri de precizie. Ex: dronele Proteus transportă provizii între nave, Cetus execută patrule subacvatice autonome în medii de luptă.

Proiectare modulară a flotei

Navele viitorului (Type 83, Littoral Strike Ships) vor fi prevăzute din start cu cele necesare pentru:

Inițiative și proiecte care susțin această strategie:

Implicații doctrinare:

Paranteză: Marea Neagră este un teatru de operațiuni compact, specific unei mări închise, aspect pe care l-am abordat cu ocazia unui articol mai vechi ce poate fi recitit accesând acest link. Nu lăsați titlul să vă inducă în eroare… Prin urmare cerințele noastre specifice sunt uneori diferite de cele britanice. Oricum ar fi, adoptarea pe scară largă a dronelor va necesita o arhitectură foarte robustă de comunicații, atât la bordul navelor de luptă cu echipaj la bord cât și la țărm.

Toate cele de mai sus sunt publicate de Royal Navy în 2022–2023 în documentul (link mai sus) „Future Maritime Operating Concept 2040”, în care se menționează clar că:

„Autonomous systems will become the default for persistent surveillance, logistics, mine warfare, and, increasingly, lethal strike.”

Reconstrucția marinei militare române ar trebui să țină cont de elementele de mai jos dacă vrem să construim o marină adaptată viitorului, nu trecutului. Acest lucru nu se poate realiza prin achiziții disparate, o navă de ici, o navă de colo, o donație de dincolo etc șamd Este nevoie de o concepție unitară. Pe scurt, avem nevoie de un plan iar dacă ni se pare că nu suntem în stare să-l facem singuri, de data asta chiar avem pe cine întreba.

Elementele cheie pentru construcția marinei viitorului „furate” de la Royal Navy sunt:

În umila mea opinie, orice potențială achiziție pentru FNR ar trebui să țină cont de cele de mai sus. Și, aș mai adăuga eu, limitarea intervențiilor din partea politicului. Pe scurt, orice achiziție trebuie făcută având în vedere această perspectivă, altfel vor deveni perimate foarte repede.

Exit mobile version