Lasand de o parte circul mediatic si valurile de isterie cauzate de plimbarea lui HMS Defender in apropierea Sevastopolului (din categoria Putin si armata apara Mama Rusie), trebuie subliniate cateva aspecte.
1. Nava britanica a respectat conditiile internationale de navigatie si s-a apropiat la 19 km de apele teritoriale ale Crimeei, folosind un culoar de tranzit maritim recunoscut international;
2. Indirect, rusilor li se reaminteste ca nu ei sunt stapanii de drept ai Crimeei si ca raptul teritorial este un delict grav! Normele de legislatia internationala (invocate si asa stramb de rusi: povestea culoarului de navigatie si alte bazaconii cum ar fi iesirea de noapte a navelor din portul Odessa) nu pot fi invocate de infractorul instapanit peste ceva ce nu e al lui. Proprietatea rusa asupra apelor teritoriale ale Crimeei este in prezent contestata de majoritatea comunitatii internationale.
3. Rusii cunosc doar limbajul fortei si tocmai li s-a aratat ca sunt neputinciosi in fata plimbarilor NATO cu privire la ceea ce ei declara a fi apele lor teritoriale, proprietate contestata de majoritatea comunitatii internationale. Aceasta a dus probabil la gesturile tragi-comice ale marinei si aviatiei ruse care au acompaniat pelerinajul distrugatorului britanic, desi acesta nu a intrat de facto in apele teritoriale ale Crimeei.
4. Distrugatorul britanic a unit cu traseul sau, printr-un gest simbolic, tarmul Ucrainei de cel al Georgiei, doua tari atinse din plin de conflictele generate de rusi.
5. Ne reintoarcem la agresivitatea din timpul razboiului rece, mai ales rusii bravand cu gesturile la limita conflictului armat:
USS Caron getting rammed by the Russians in the Black Sea – Feb 1988 – YouTube
Russian warship ‘aggressively’ approaches US destroyer in Arabian Sea – YouTube
6. Pentru rusi nu e nimic nou, daca ne gandim la incidentul din stramtoarea Kerci de acum cativa ani (2018), cand au sifonat serios niste vedete de patrulare ucrainene din clasa Gyurza-M. Le place sa fie in centrul spectacolului, deformand adevarul in scopuri propagandistice proprii.
7. Nu trebuie ignorat ca pe de alta parte acest incident ar putea aduce puncte in meciul politic intern din Rusia, cu scenete de genul: „uite cum ne violeaza englezii/NATO apele teritoriale si uite cum raspundem, tragand de avertisment, chemand aviatia”. Inamicul extern coalizeaza votantii in jurul tatucului Putin, care vegheaza grijuliu ca nici o nava imperialista occidentala sa nu deranjeze nici macar cu silueta profilata la orizont tihna cetatenilor pasnici rusi aflati in vacanta pe litoralul Crimeei.
8. Miscarea nu a fost una spontana ci planificata, pentru a testa reactia rusilor, si cu siguranta ochii si urechile NATO au fost prezente in zona pentru a identifica elementele show-ului.
In context istoric, Crimeea este o referinta pentru geopolitica intregii regiuni. O semnificatie speciala, inclusiv pentru Romania, o are Razboiul Crimeei (1853-1856):
- Inceput: iulie 1853 prin ocuparea de catre Imperiul Rus a Principatelor Romane
- Pretext: dreptul de pelerinaj la locurile sfinte din Palestina, Tarul Nicolae erijandu-se in protectorul ortodoxilor din Imperiul Otoman si cel Habsburgic (recunoasteti tiparul?).
- Beligeranti: Regatul Unit al Marii Britanii, Al doilea Imperiu Francez, Imperiul Otoman, Regatul Sardiniei (precursorul statului italian de azi, format la acea vreme din Sardinia, Savoia incluzand Nisa, Piemont si Corsica) contra Imperiului Tarist;
- Prima reactie: Anglia trimite o flota la Dardanele, careia i se alatura o flota franceza, urmate de atacul fortelor turce in zona Tulcea impotriva rusilor
- Dupa retragerea rusilor din Tarile Romane, aliatii au cerut rusilor:
- Rusia sa renunte la protectoratul asupra Principatelor Dunarene;
- abandonarea pretentiilor de amestec in treburile interne otomane cu pretextul protejarii crestinilor din Turcia;
- revizuirea Conventiilor Stramtorilor din 1841 si liberul acces al tuturor natiunilor la navigatia pe Dunare.
- In urma refuzului Tarului Nicolae de a accepta conditiile de mai sus, in 1854 trupele aliate debarca in Crimeea si asediaza si ocupa Sevastopolul, urmat in 1855 de patrunderea flotei lor in marea Azov prin stramtoarea Kerci. In paralel, s-au dus lupte si in Marea Baltica (Strategia Intermarium?) si temporar in Marea Alba, fara rezultate notabile, rusii rezistand cu succes;
- Rezultat: infrangerea Imperiului Tarist (in contextul venirii pe tron a Tarului Alexandru al II-lea);
- Consecinta: prin Tratatul de la Paris (1856) Principatele Romane, cu ajutorul marilor puteri (Marea Britanie si Franta) obtin o oarecare independenta (autonomie largita, independenta castigundu-se de facto abia la 1877) fata de Rusia si de Imperiul Otoman. Mai in detaliu:
- Tarile Romane au intrat sub protectia aliatilor, iar Moldova a primit inapoi sudul Basarabiei (Bugeac), ocupata de rusi de la 1812.Navelor de lupta ale tuturor natiunilor le-a fost interzis accesul in Marea Neagra. Flota rusa incetase sa mai existe in Marea Neagra, iar turcii si rusii au cazut de acord sa nu mai infiinteze nici un arsenal naval militar pe tarmuri.
Deci pentru noi, semnificatia gestului si a situatiei Crimeei are conotatii mult mai profunde!
De salutat decizia flotei britanice de a face acest gest cu o simbolistica aparte, care desi a respectat normele internationale de tranzit naval s-a dovedit usor riscanta prin prisma reactiei exagerate a marinei si aviatiei ruse. Nu e prima data cand membrii marcanti ai Commonwealth (Anglia, Canada si Australia in special) le bat obrazul rusilor in modul cel mai franc posibil.
Rusilor li se reaminteste astfel ca sunt niste infractori, Crimeea neffind a lor din punct de vedere al dreptului international, iar NATO este prezenta in Marea Neagra nu doar pentru a suplimenta flotele aliatilor si ale tarilor partenere (Georgia si Ucraina) ci si pentru a sublinia aceasta perceptie din partea comunitatii internationale.
Marius Zgureanu