Romania Military

Importul de tehnica de lupta uzata – solutie “romaneasca” patentata ?

download

Ca o solutie trasa la indigo dupa achizitiile heirupiste si dezatruoase second-hand ale MApN cu privire la fregate, vehiculele AA Ghepard si rachetele Hawk, inca mai patimim platind ratele achizitiei de avioane F-16 la mana a III-a din Portugalia… si asta pana in 2017 inclusiv. De retinut faptul ca fiecare dintre aceste contracte au fost motivate cu aplomb (desi neoficial) de « geopolitica » damboviteana: sa ne cumparam intrarea in NATO, in UE, in Schengen, sau bunavointa marelui aliat s.a.m.d.

Este foarte posibil ca pe anumite nise aceasta moda sa nu ia sfarsit prea curand, decidentii de achizitii fiind pesemne imbarbatati de « succesurile » ultimei afaceri, ale carei rate au impovarat in asa masura bugetul MApN, ca la un an de la debutul razboiului civil in Ucraina, militarii nostri nu au reusit sa incheie nici un contract mai serios de achizitie de tehnica noua (cele 3000 de casti si veste cu greu se poate numi contract de achizitie). Si asta desi au fost avertizati inca din 2011 si cu ocazia simpozionului industriei de aparare din martie 2012, ca daca achizitia avionului multirol se face fara credit furnizor cu perioada de gratie si fara investitie de offset ( in contrapartida), ratele platite in avans vor inghiti aproape intregul buget de achizitii in perioada 2013-2016, iar MApN nu va avea cu ce face o alta achizitie majora de tehnica in respectiva perioada fara o majorare serioasa a procentului din PIB pentru Aparare.

La arma tancuri, unde deocamdata nu se intrevede nici o intentie a Armatei de a moderniza macar parcul existent de TR-85, au aparut insa unele zvonuri legate de o achizitie la mana a doua (ca doar e pe val metoda) din import. In ultimii ani se pare ca s-au perindat mai multi producatori straini de tehnica de lupta pe la ministere (in special la cel al economiei si MApN)… iar rezultatele probabil nu vor intarzia sa apara, chiar daca MApN nu a formulat un carnet de sarcini sau macar un program national prioritar de inzestrare pentru tancuri, cum e cazul celor 2 programe strategice existente si semi-abandonate: arma de asalt cal. 5,56mm si transportorul blindat pentru trupe 8×8. Practic, cu lobby suficient de puternic si justificarea politica a cumpararii bunavointei nu-stiu-cui, se poate poate oferi MApN echipament pe o nisa care inca nu exista oficial in planurile sale de intentie. Dar cu situatia din Ucraina la granitele noastre, justificarea prin cresterea urgenta a capacitatii de lupta ar fi acceptata ca si plan ad-hoc, deoarece dotarea noastra e la pamant pe aproape orice domeniu.

 

Problema achizitionarii unor batalioane de tancuri de import (probabil 2), posibil variante mai vechi si cu mari necesitati de modernizare, consta si in asigurarea extrem de dificila si scumpa a mentenantei, la nivel empiric de front, de catre atelierele din cadrul unitatilor militare iar cea de nivel superior in strainatate, la uzina mama.

Practic ne vom trezi pe cap cu tancuri care nu vor avea integrata intretinerea intr-o uzina romaneasca si vor fi la fel de « moderne » ca si Geparzii analogici din anii ’80, adica aproape inutile.

Acest aspect al intretinerii tehnicii romanesti de lupta nu este deloc nou, MApN-ul refuzand de ani buni a ofere industriei nationale contracte de mentenanta ( practic nici un tanc TR 85 sau TR 85M1 n-a vazut fabrica pe dinauntru de la nasterea sa pana in 2014, exceptie facand compania de TR-uri deplasata in Germania) si preferand sa-si « ciocaneasca » tehnica in atelierele sale, care oricat de bune ar fi nu pot asigura decat o mentenanta minima.

Asadar, la fel ca si in cazul F 16A,  tancurile noastre vor fi urcate frumos in tren si directia strainatate, pentru operatii de intretinere care se pot face doar in fabrica, iar experienta am avea din programul Gepard B2L, sistem de arme care trebuia integrat cu revitalizarea si intretinerea la UMB dar care pana la urma a fost integrat minimal la centrul de la Turda iar grosul in Germania, sa plateasca prostul de roman salariile muncitorilor germani… in timp ce muncitorii nostri someaza!

 

Pentru revitalizarea sistemelor Gepard si logistica, la cativa ani de la sosirea lor in tara, MApN a cheltuit 15,4 mil. euro in 2008 si alte 16,6 mil. Ron in 2011, deci cumulat aproape 20 mil. euro, toti platiti catre Krauss-Maffei Wegmann GmbH, in loc sa fie platiti catre UMB/alta fabrica si economia nationala!

La fel se va intampla si cu avioanele F-16, desi Aerostar Bacau au cerut implicarea in mentenanta, si foarte probabil la fel se va intampla cu rachetele HAWK sau tancurile importate, doar ca sumele « exportate » vor fi mult mai mari.

La acestea adaugati preturile sistemelor de arme importate in ultimul deceniu, majoritar second-hand si multe depasite tehnic sau INOPERABILE:

 

Ei bine, domnilor de la MApN, iata cum ati folosit si putinii bani alocati dotarii, astfel incat majoritatea sutelor de milioane de euro precizati mai sus s-au dus si se vor duce in afara tarii, afectand negativ chiar PIB-ul din care va trageti domniile voastre alocarea fondurilor. Iar prin faptul ca muncitorii romani din industria de aparare someaza, afectati inca o data, tot negativ, PIB-ul Romaniei !

Dupa care va veti plange ca si daca se aloca 2% din PIB, tot nu sunt bani, iar mentenanta si modernizarea tehnicii uzate achizitionate va va costa ochii din cap! Si bucla se inchide!

 

O mica raza de speranta ne da preconizata achizitie de vehicule 4×4 si camioane, in a carei RFI se precizeaza intentia ca o parte insemnata din productie si mentenanta sa se realizeze in tara… dar sa nu ne trezim ca aceasta ar fi exceptia de la regula!

 

Despre achizitiile de import am mai discutat in articolul « Ce facem cu tancurile noastre ?! » dar si in altele, in care am atentionat asupra costurilor ulterioare de modernizare si logistica, mult mai mari decat cele ale parcului actual, mai ales daca activitatile de mentenanta, logistica si modernizare nu sunt integrate macar partial in industria locala. Marele handicap pentru o afacere cu vehicule second-hand, chiar daca mai ieftine initial (mult mai costisitoare ulterior), este ca ar scoate practic din circuit industria noastra si ca majoritatea sumei platite va fi exportata catre industriile altor tari fara compensatie, saracind PIB-ul Romaniei.

 

Ori aici nu avem de a face cu o conspiratie morbida impotriva noastra ci cu dorinta sefilor din MApN si a unor politruci… Si atunci stam si ne miram ca Armata n-are bani sa-si cumpere cele de trebuinta !

 

Sa se uite decidentii nostri ce anchete de neglijenta si tradare a interesului national au inceput in Ucraina… tocmai pe inzestrare si subfinantarea achizitiilor armatei care si la noi este in incapacitate de aparare a teritoriului national! Sa nu dea bunul Dumnezeu ca la anul tavalugul sa vina incoace ca vom asista la pierderi de epoleti si curti martiale !

 

 

Citeste si:

http://www.rumaniamilitary.ro/bugetul-de-achizitii-al-mapn-o-himera

 

Marius Zgureanu

 

 

 

 

 

 

Exit mobile version