Alegerea corecta? Sistemul antiaerian Marksman versus Ghepard

Tunuri antiaeriene de 35mm Oerlikon, turela Marconi Marksman, sasiu T-55AM de provenienta poloneza: ItPsv 90 in serviciul Finlandei.

 Marksman  SPAAG

Greu de gasit o combinatie mai eterogena dar se pare ca a functionat (oarecum).

Marksman a fost o turela SPAAG proiectata de firma britanica Marconi,  folosind un radar de cercetare si control al tirului al aceleiasi firme si doua tunuri de 35mm de provenienta elvetiana, Oerlikon Contraves similare cu cele montate pe Gepard, rezerva de proiectile fiind insa putin mai redusa, de 460 proiectile cu fragmentatie si 40 perforante. Constructia cutiei blindate a fost facuta de Vickers.

Ceea ce Marksman nu a avut a fost un sasiu dedicat, fiind destinata a fi montata pe caroseriile tancurilor deja existente. Odata cu sfarsitul Razboiului Rece potentialii clienti au disparut odata cu amenintarea aviatiei sovietice asa ca a urmat o perioada in care sistemul a fost propus cam in toate variantele posibile: Centurion, Chieftain, Challenger 1, M48, Leo 1, Type 59.

Poate cea mai inedita varianta a fost cea montata pe un sasiu de T-55AM, cu un echipaj de 3 oameni si un motor V55 de 620CP. Si tocmai asta a fost combinatia in care s-au primit primele si ultimele comenzi, respectiv 7 bucati intrate in dotarea Finlandei in 1990.

Desi se pare ca au fost si unele probleme tehnice, intalnite la orice produs nou nedezvoltat complet,  ItPsv 90 a  stat in serviciu pana in 2010 cand au fost plasate in rezerva.

Creditat cu performante asemanatoare cu cele ale mai cunoscutului Gepard, Marksman era totusi un sistem simplificat, inscriindu-se in tendinta din acea perioada de a avea un singur radar in loc de doua si deci costuri de achizitie si intretinere mai scazute. Radarul britanic de detectie si urmarire Marconi era capabil sa identifice tinte la 12 km distanta si sa inceapa urmarirea lor pentru coordonarea tirului la 10km.

Poate ca ar fi fost o alegere mai inspirata pentru Romania?

Sursa : Tehnomil.net 

Type-87 japonez, produs similar Ghepard

 

RomaniaMilitary

Romania a luat insa in August 1998 decizia de a accepta donatia Germaniei, ca si sprijin de aderare la NATO, de 36 vehicule revitalizate de acoperire antiaeriana mobila Gepard (+7 bucati ne-revitalizate, ca si piese de schimb). Versiunea primita era B2L, adica cu radare analogice de detectie si urmarire si telemetru laser dar fara capacitati extinse ale variantei 1A2, versiune la care au fost modernizate intre 1998- 2005 aproximativ 147 Gheparzi pentru Bundeswehr si 60 pentru Armata Regala Olandeza.

Ghepard « romanesc »

Responsabilitatea echipamentelor si a infrastruc­turii logistice (inclusiv simulatoare), in prima faza pentru divizionul 3 AA din Turda, a revenit firmei germane Krauss-Maffei Wegmann in cadrul unui contract extern cu valoarea de 25 milioane euro, finantat din alocatii bugetare in perioada 1999-2000 printr-un credit garantat de Guvernul Romaniei si Agentia de Dezvoltare Regionala HERMES.

Concept initial Ghepard

KMW s-a achitat de obligatiile de offset (de compensare) prin instruirea specialistilor romani din cadrul  CN Roman SA si transferul tehnologiei si dreptului de a efectua reparatii in Romania. In cadrul aceluiasi acord s-a asigurat pregatirea a 25 de militari romani in Scoala de Tancuri din Münster, in Scoala de Aparare Antiaerieana din Rendsburg, in Scoala Tehnica din Aachen si in Poligoanele Totendorf si Putlos (vezi Observatorul Militar).

Varianta 1A2 germana (plan apropiat) si GWI olandeza

 

Variante Ghepard:

Germania

Versiune	Descriere	Clarificari
A	Prototip prima generatie Radar cercetare: X-Band, Rad. urmarire: Frequenz Diversity Ku-Band	Prototip de inceput al programului
B	Prototyp 2. Gen. Radar cercetare: S-Band	Prototip cu radar de cercetare modificat
B1	Pre-serie Radar urmarire Pulsdoppler, Scanare conica Ku-Band	Pre-serie cu Radar urmarire Pulsdoppler
B2R	Pre-serie Radar urmarire: Pulsdoppler, Monopuls Ku-Band	Pre-serie cu Radar urmarire Pulsdoppler modificat
B2	Serie Lot 1 Radar cercetare: S-Band optimizat	Versiune de serie Ghepard
B2L	Seria B2 cu telemetru laser	Versiune B2 cu telemetru laser
2	Capabilitati de lupta extinse	Versiune planificata de Ghepard pentru modernizare, neintrata in productie
1A2	Versiunea B2L modernizata cu capabilitati	Ultima versiune modernizata in utilizarea Bundeswehr

Olanda

Versiune	Descriere	Clarificari
C	Prototip Radar cercetare: X-Band, cu indicarea tintei in miscare, Radar urmarire: Pulsdoppler X-Band	Prototip pentru Olanda
CA	Pre-serie Radar urmarire: design modular	Prima versiune de productie cu radar modificat
CA1	Serie Radar cercetare: Pulsdoppler X-Band, Puls Ka-Band	Versiune de serie a Ghepard-ului olandez
GWI	CA1 cu extensie de capabilitati	Ultima versiune Ghepard similara 1A2 german

Ghepard olandez cu noua schema de camuflaj – (sursa KMW)

 

Cele 2 radare ale Ghepardului sunt independente:

radarul de cercetare/achizitie (in banda S 2-4 GHz pentru varianta germana si banda Ku de 12-18 GHz pentru cel olandez) este instalat in partea din spate a turelei si este pliabil

Radarul de cercetare/achizitie banda S

cel de insotire/urmarire si conducere a focului este amplasat in partea frontala a turelei (in banda X de 8-12 GHz pentru varianta germana si X/Ka de 26.5-40 GHz pentru cea olandeza).

Radarul de insotire/urmarire si conducere a focului

Radarele furnizeaza vizibilitate la 360° cu scanare simultana a tintei, supresie de interferenta, capabilitate de cautare din miscare si mod de urmarire monopuls.

Ghepard Bundeswehr expus

Astfel Ghepard poate asigura urmatoarele distante de detectie si urmarire a tintelor iar turela cu arme este orientata automat spre tinta, fiind actionata electric de un generator de 40kW:

– cu radarul de cercetare banda S si capacitate de supresie (rejectie ecou) de 60dB: 75 – 16.000 m;

– cu radarul de urmarire banda Ku si capacitate de supresie (rejectie ecou) de 23dB: 700 – 15.000 m;

– cu telemetrul LASER: 25 – 5.500 m;

Ghepard romanesc alaturi de echipaj si MLI-84M PCB in poligon

Avand la baza sasiul tancului Leopard 1, Ghepard detine o turela cu 2 tunuri automate 35 mm Oerlikon KDA, lungi de 3,15m, cu o cadenta individuala de 550 lovituri/minut, o viteza la gura tevii 1440m/s pentru proiectilul FAPDS (lovitura subcalibru perforanta frangibila cu sabot detasabil folosibila in paralel cu un dispozitiv de masurare a vitezei la gura tevii) si o rezerva de 640 de proiectile antiaeriene și 40 de proiectile perforante, selectabile automatizat.Munitia FAPDS este disponibila in varianta modernizata echivalenta Ghepard 1A2. De asemenea cadenta tunurilor poate fi selectata in functie de tipul tintei angajate, mergand de la rafala de 12 proiectile, la rafale scurte AA si la lovituri foc cu foc in cazul angajarii tintelor terestre.

Boxer cu turela Skyranger, posibil inlocuitor al Ghepard

Interesant de retinut ca Romania nu a apelat in cei 10 ani de la achizitie la programul de modernizare al Ghepard, program pornit in 1996 prin alocarea a 500 mil. DM pentru modernizarea a peste 200 de exemplare la standard 1A2/CA1, pachet care continea:

• Inlocuirea computerului analogic de tragere cu unul digital cu microprocesor 32bit Motorola 68020, computere monoplaca cu coprocesoare aritmetice, memorie comuna si adaptarea unor noi panouri de control si electronica de interfata. Acestea permit extinderea distantei de angajare a tintei, timp mai scurt de reactie si o mai mare probabilitate de lovire a tintei. Timpul de reactie a scazut sub 10s.

Computerul digital de tragere

• Introducerea noi munitii FAPDS (lovitura subcalibru perforanta frangibila cu sabot detasabil) plus un dispozitiv de masurare a vitezei la gura tevii;

Dispozitiv de masurare a vitezei la gura tevii

si sistemul de incarcare a magaziei de munitie a tunurilor

• Capabilitati C3 (): Datalink cu sistemele de comanda si control ale apararii aeriene (FlaAFuSys german si  Target Information Command and Control System olandez): radiouri SEM 93 SEL/Alcatel, FM 9000 Thales si interfetele sistem. Acest sistem permite functionarea Ghepard in mod automat de aparare perimetru, fara echipaj la bord;

Compartimentul electronicii radarului de cercetare

• Nou sistem de racire pentru compartimentul echipajului si electronica;
• Integrarea unui sistem BITE (Built In Test Equipment = echipament cu testare inglobata )

Compartimentul electronicii radarului de urmarire

• Modificarea sistemului de protectie cu grenade de 76mm, permitand lansarea unei noi munitii de fum de bruiaj infrarosu cu un timp de reactie foarte scurt

Lansatoarele de grenade fumigene de bruiaj

• Revitalizarea generala a intregului Ghepard
• Un nou echipament de antrenament

Simulatorul tactic-operational al compartimentului turelei

In 1999, o modernizarea suplimentara a fost integrarea pe turela, in montajul tunurilor, a patru lansatoare de rachete antiaeriene cu raza scurta si ghidaj infrarosu FIM-92 Stinger sau Igla. Insa acesta nu a fost finantata pentru intrarea in uz din cauza constrangerilor de buget.

Ghepard cu Stinger

Probabil un nivel de modernizare 1A2 imbunatatit este cel oferit Braziliei, in contractul pentru 34 de vehicule revitalizate si modernizate la standard 1A2, la un pret de 30 mil. Euro, ar fi minimul necesar si pentru Gheparzii romanesti. Trebuie mentionat ca sistemele destinate Braziliei au si un nou radar, la nivelul anului 2010, despre care nu exista detalii inca (dar este posibil sa fie versiunea Mk3 prezentata aici), iar in versiunea expusa ca si macheta pareau sa aibe integrate si rachete sol-aer.

Ghepard cu CA-94M la Expomil 2005

Un neajuns al sistemului Ghepard este faptul ca desi radarele lucreaza la 16 respectiv 15 km pentru cel de insotire, raza de angajare eficienta cu ajutorul tunurilor nu trece de 3,5-4km (6 km distanta maxima pentru FAPDS). Chiar si cu ajutorul unor rachete FIM-92 Stinger sau ultimei versiuni de 9K338 Igla-S /SA-24, capacitatea de a lovi tinte aeriene nu trece de 5-6km, in timp ce autohtonele CA-94M si CA-95M nu trec de 4,2km (vezi si “Noua ce ne lipseste?”). Aceasta inseamna ca rachetele antitanc sau antiradiatie aeropurtate de ultima generatie pot fi lansate din afara razei de actiune a sistemului AA, de la 8-10 km sau mai mult.

Montura rachetelor Stinger pe suportul tunului

Un alt neajuns este costul tot mai ridicat de operare, cu revitalizarea si o parte din mentenanta realizate in Germania, la compania mama KMW, pe milioane de euro dupa ultimele contracte Romtehnica:

• Licitatie Publica – Contract servicii – revitalizare sisteme Gepard: Valoarea Contractului: 15.402.854 EUR, Castigatorul Licitatiei: Krauss-Maffei Wegmann GmbH, Anunt de atribuire numarul 23484/06.02.2008; Servicii de intretinere si reparare – Locul principal de prestare: Germania si Romania
• Licitatie Publica – Suport logistic integrat pentru sistemul antiaerian calibru 2x35mm, autopropulsat, GEPARD, Valoarea Contractului: 16.603.704 RON; Castigatorul Licitatiei: Krauss-Maffei Wegmann GmbH & Co. KG Anunt de atribuire numarul 104596/29.03.2011; Servicii de intretinere si reparare – Locul principal de prestare: Turda, Romania

Astfel devin necesare:

1.) Pe de-o parte cresterea acuratetii radarului si a proiectilelor astfel ca, daca este posibil tehnic, sistemul Ghepard sa poata distruge in aer rachetele de mici dimensiuni aflate pe curs ostil. O alternativa suplimentara ar fi instalarea unor sisteme de protectie activa similare cu Trophy sau Arena 3 care sa intercepteze loviturile ghidate.

 

2.) Dotarea cu o racheta antiaeriana cu o raza de actiune de minim 8-10km (posibila evolutie RAV-RS sau LFK-NG, sau chiar un urmas la CA-94M/95M), in paralel cu cresterea razei de acoperire a radarelor la peste 16km, acestea putand ghida la nevoie racheta cu cap IR. O varianta interesanta este racheta antiaeriana sud-africana Umkhonto, capabila sa loveasca tinte la 20km, fiind ghidata de radarul 3D Reutech RSR-320, dar avand senzor IR.  Aici exista si riscul de a adauga greutate suplimentara turelei, insa atat sasiul de Leopard1 cat si cel de TR-85 ar trebui sa faca fata fara probleme.

RAV-RS

3.) Posibila extindere a capacitatilor de lupta utilizand sisteme pasive (optic/infrarosu), radarele putand fi oprite in acest mod iar telemetrul laser fiind folosit in angajarea pe distante mici. Reducerea energiei disipate de catre radare este si ea necesara.

4.) Probabil si mutarea turelei pe un sasiu de TR-85 sau T55 ar scadea costurile de exploatare si ar scadea dependenta de piesele de schimb Leopard1, sasiu pe care Romania il detine in doar 43 de exemplare. A se vedea si experienta Marksman-ului.

Rooikat Sud-african cu turela similara Ghepard

Exista si varianta mai ieftina, dar care necesita mai multa cercetare si sudoare,  a unui sasiu pe roti, asa cum prevad germanii pentru al lor Skyranger cu sasiu de Boxer. Si sud-africanii au experimentat cu al lor Rooikat un sasiu purtator al unei turele similare cu cea a Ghepard. Iar noi avem acces la sasiul SAUR2 si in curand al TBT, ambele 8×8.

PZA Loara A

Referitor la radare si rachete, polonezii de la Bumar au gandit un vehicul similar cu Ghepard, care in cele din urma a primit si primele comenzi (2005), si anume Loara, pe sasiu de tanc PT-91/T72. Radarul de cercetare este unul 3D model N-26/MMSR (Sola), cu o raza de cautare de 26 km si capacitatea de a urmari 64 de tinte, detinand si un radar de urmarire.

Exista si un studiu pentru o versiune de sasiu dotat cu rachete sol-aer – PZR Loara, care ar putea conlucra cu sistemul radar 3D si creste raza de actiune conjugata a armelor, insa se pare ca programul a fost anulat.

PZR Loara

O versiune a aceluiasi radar 3D a intrat in dotarea Poloniei sub forma unei prime comenzi de 8 instalatii ZDPSR Sola N-26 air-transportable Mobile Multi-beam Search Radars (MMSRs), instalabil pe un vehicul 4×4 AMZ Kutno Zubr-P, destinat apararii VSHORAD poloneze.

Macheta variantei Ghepard propusa Braziliei

Deci daca MApN doreste sa continue sa exploateze in urmatorii 10-15 ani un echipament antiaerian cat de cat modern si nu tehnologia anilor ’70, surclasata fara drept de apel de echipamentele existente astazi pe campul de lupta, majoritatea imbunatatirilor propuse mai sus ar trebui sa intre in vizorul preocuparilor celor de la Departamentul de Achizitii si eventual si al ACTTM. Si nu e vorba de bani multi, mai ales daca comparam cele 15 mil. Euro cheltuiti de catre Romtehnica doar pentru o faza a revitalizarii cu cei 30 de mil. Euro dati de Brazilia pentru cele 34 de sisteme similare, dar cu tot cu modernizare.

De ce aceasta modernizare nu a avut loc la momentul donatiei catre Armata Romana si de ce nici macar dotarea cu rachete CA-94M, mai mult sau mai putin reusita ca si solutie, nu au fost luate in considerare, eu sper sa aflam candva. Si totusi au trecut 10 ani de la intrarea in serviciu a sistemelor Ghepard in Fortele Terestre Romane!

 

Marksman finlandez video

 

Video PZA Loara.

 

Prezentare Video Ghepard

http://www.youtube.com/watch?v=XHwHigHuNA0

 http://www.youtube.com/watch?v=UGUmCLxk3uY

 

Marius Zgureanu

Citeste si:

„Noua ce ne lipseste?”

 

SURSE:

GHEPARD pdf:
http://www.flusspioniere-schierstein.de/gepard.pdf
http://www.armyrecognition.com/laad_2013_news_coverage_report_pictures_video/brazilian_army_will_buy_36_german_gepard_1a2_self-propelled_anti-aircraft_cannon_1304133.html

http://www.rumaniamilitary.ro/gepard-catre-brazilia

http://www.radartutorial.eu/19.kartei/karte407.en.htm

http://www.primeportal.net/apc/gepard.htm
http://www.military-today.com/artillery/loara.htm

http://www.military-today.com/artillery/marksman.htm

http://www.ligamilitarilor.ro/tehnica-militara/sistemul-antiaerian-gepard/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gepard
http://rft.forter.ro/2009_1_t/07-arm/02.htm
http://www.network54.com/Forum/47209/thread/1311782332/Gepard+Timeline
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/romania-nato_ro.pdf
http://www.bg15mc.ro/RFT/BTM_2011-4.pdf