Sau aproape MANPADS, dacă ținem cont de mobilitatea relativ limitată a sistemului Mistral, dar una peste alta o veste foarte bună, de mult așteptată.
Aflăm că pe 25 noiembrie a fost semnat contractul între ministerele apărării din România și Franța cu privire la achiziționarea de către partea română a 231 de lansatoare de rachete, 934 de rachete Mistral 3, plus diferite serivicii de școlarizare, întreținere, muniții de antrenament, un simulator etc. Ar mai fi de precizat faptul că sistemul de lansare al rachetelor Mistral 3 (LCU) permite să fie folosit și pe post de simulator pentru pregătirea operatorilor.
Suma pe care Bucureștiul o va plăti este de 625,59 milioane de euro. Achiziția se va derula prin programul „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonat de Franța și în care mai sunt implicate și alte țări membre UE. Rachetele Mistral 3 vor fi folosite atât de către Forțele Terestre cât și de cele Aeriene sau Navale.
De asemenea finanțarea programului de achiziție se va derula prin programul SAFE. Ca date tehnice Mistral 3 este o rachetă cu o rază maximă de 8km, o altitudine maximă de angajare de 6km, dispune de un senzor IIR foarte performant și este foarte rezistență la capcane termice. Viteză este una înalt supersonică de 930m/s și poate efectua manevre la un maxim de 30G.
Racheta este de tipul trage-și-uită, odată fixată pe țintă și lansată, operatorul nu mai are nici o grijă, Mistral urmărindu-și ținta în mod autonom. În România, Mistral 3 va înlocui sisteme precum CA-94/95 sau Strela 2. Din cam toate punctele de vedere sistemul Mistral 3 este unul dintre cele mai performante aflate pe piață.
Racheta în sine cântăreşte 19,7 kg, are o lungime de 1,86 m şi un diametru de 90 de mm.
Mistral 3 poate veni atât ca MANPADS cât şi amplasat pe vehicule, aşa cum este ATLAS sau ATLAS RC, pe nave, SIMBAD sau SIMBAD RC sau chiar pe elicoptere. Mulţumită sistemului sofisticat de termoviziune în combinaţie cu propriul IFF, Mistral 3 MANPADS poate fi folosit atât autonom, cât şi integrat într-un sistem centralizat de apărare antiaeriană, creându-se astfel premisele unui sistem stratificat de apărare antiaeriană a României, de la rază foarte scurtă de acţiune până la rază lungă de acţiune, pe scurt de la Mistral la Patriot.
Mai multe despre Mistral 3 găsiți AICI.
Cumpărarea de rachete cu rază foarte scurtă Mistral face parte dintr-un program mult mai amplu care implică și achiziția de sisteme anti-aeriene cu rază scurtă/medie, aici unde știm deja că vom avea sisteme Spyder de la compania israeliană Rafael.
Pentru 2,1 miliarde de euro România ar fi să primească, conform MApN: Cantitate maximă estimată acord-cadru: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 6 cpl; „Sistem pentru instruire și învătământ” – 1 cpl; „Sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD” – 1 cpl; „Sistem SHORAD” – 6 cpl; „Sistem VSHORAD” – 6 cpl. Valoare estimată a celui mai mare contract subsecvent: 5.116.012.920,00 lei. Cantități estimate pentru cel mai mare contract subsecvent: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 4 cpl; „Sistem SHORAD” – 3 cpl; „Sistem VSHORAD” – 2 cpl.
În total 18 sisteme antiaeriene.
O veste bună dar ce se mai aude cu sistemul Spyder care nu-i chiar Spyder? S-o fi semnat vreun contract subsecvent și până la urmă ce cumpărăm?
GeorgeGMT
P.S.
Și ar mai fi o întrebare… În achiziția SHORAD-VSHORAD, care este până la urmă sistemul VSHORAD ales?