Va avea un portavion cu propulsie nucleară. Pe 6 august, programul de dezvoltare și construcție al navei a fost oficial pus în centrul strategiei de dezvoltare a flotei militare indiene. Respectivul plan se întinde pe 15 ani.
Astfel, viitorul arată o flotă indiană cu două portavioane de tip STOBAR – INS Vikramaditya și INS Vikrant – destul de limitate și un portavion nuclear de tip CATOBAR.
IAC-3 (Indigenous Aircraft Carrier 3) nu este o idee nouă dar au existat dezbateri aprinse în cercurile guvernamentale dacă un portavion nuclear ar trebui prioritizat în fața unei dotări mai bune și mai ample cu submarine nucleare de atac produse local.
Din punctul de vedere al submarinelor cu propulsie nucleară, India are deja două unități lansate – Arihant-class, ambele nave lansatoare de rachete balistice, dar deocamdată nu are submarine de atac nucleare cu excepția unuia singur închiriat din Rusia.
Revenind la portavion, nava aflată în discuție de câțiva ani buni ar trebui să fie un CATOBAR la 65-70 de mii de tone, capabilă să susțină un grup aerian de 55 de aparate de lupta, dotată cu două catapulte electromagnetice.
China dispune și ea tot de două portavioane de tip STOBAR, tot model sovietic și tot unul cumpărat și altul copiat după cel cumpărat, dar Beijingul a lansat deja un al treilea portavion – Fujian, clasic de această dată și dotat cu catapulte electromagnetice.
Dacă și când vor reuși indienii să lanseze producția viitorului lor portavion nuclear rămâne de văzut, problemele sunt multe și diverse, măcar pe zona reactorului nuclear necesar. Dacă pentru submarine reactorul de 83MW este suficient, pentru portavion va fi nevoie de o putere de 500MW, asta pe lângă alte multe lucruri pe care indienii vor trebui să le dezvolte singuri sau să le importe.
GeorgeGMT