F 35A, primul aparat pentru Turcia. Sursa: Lockheed Martin
… si fara Turcia, desi eu ma speriasem presupunand ca daca Turcia va iesi (data afara) din program, F 35 isi va da obstescul sfarsit. Cum adica, fara Turcia?! Dar am presupus gresit 🙂 …
Radeti voi dar au fost unii care au precizat foarte clar sfarsitul programului daca turcii nu mai fac balamalele capacului de vizitare la nus’ ce sistem al F 35, lumea intra in panica, bursa se prabuseste, femeile pierd copiii (prin parcuri)…
Unii presupuneau, ca americanii au bagat + 400 de miliarde de dolari in JSF dar sunt la mana turcilor si a balamalelor lor, ei bine se pare ca lucrurile nu sunt chiar atat de dramatice pentru NATO, australienii, japonezii si alti clienti ai F 35, pot sta linistiti, dar devin foarte serioase pentru otomani si al lor sultan.
Pentagonul cauta deja alti furnizori pentru cazul in care Ankara va fi definitiv si iremediabil concediata din postura de furnizor in program, pentru ca achizitia S 400 si a F 35 se bat atat de tare cap in cap incat pur si simplu nu exista cale de mijloc.
“The U.S. continues to speak with Turkey on a routine basis. We have been very clear that the F-35 and the S-400 are incompatible. We have had Turkey as a NATO ally for many years, they’re also a very good supplier on the F-35 program. Those partners in the F-35 program are awarded supply chain contracts on the basis of value.
We have for some time now been working to look at alternate sources of supply for the F-35 supply chain that is inside Turkey right now; that being said, we continue to work with Turkey and hope that they will use a NATO-compliant system for their air defense system.”
Declaratia ii apartine doamnei Ellen Lord, subsecretar de stat cu treaba prin Pentagon la capitolul achizitii si alte cele trebuincioase.
Acum sa vedem cine plange mai tare. Turcia vine cu opt companii care ar trebui sa livreze diferite subansamble, printre care chiar motorul F 135 pentru avioanele turcesti plus centru regional de reparatii pentru motor. Asadar lucru al naibii de serios.
Banii care ar fi rulati prin companiile turcesti, pe durata de exploatare a aparatului de catre aviatia turca, se numara spre 12 miliarde de dolari la care adaugam nepretuitul transfer de tehnologie si know how pentru industria turca. Si vorbim de o tehnologie extrem de avansata.
Pentru economia Ankarei ar fi o a doua cucerire a Constantinopolelui, din punctul de vedere al accesului la o tehnologie cu adevarat de ultima ora.
Ce va primi Turcia in schimbul renuntarii la programul F 35? Probabil ca o parte din bani inapoi si doua baterii de S 400 de la ivani. Practic vor da cu piciorul F 35 si a 12 miliarde de dolari+tehnologie pentru un sistem rusesc pe care nu-l va controla niciodata pe deplin si pe care plateste doua miliarde si ceva de dolari, slabindu-si si mai mult legaturile cu NATO si UE, dar intarind legatura cu o super-putere care dintotdeauna a dorit sa tina sub control stramtorile.
De partea cealalta, americanii sunt optimisti ca impactul nu va fi chiar asa devastator, ceva costuri suplimentare temporare si intarzieri pe parcursul a doi ani, pana la reglarea fluxului de subansamble:”we are working on that right now, and we see a potential slowing down of some deliveries over the next two years. Some potential cost impacts, but right now we believe we can minimize both of those.”
Nu trebuie uitat ca locul potential lasat liber de Turcia va fi vanat de alti participanti in program. Toata lumea ar dori sa fie centru regional pentru intretinerea motorului, sau sa fabrice cele 400 de fuzelaje. Oricine va dori sa preia “sarcina” celor 12 miliarde de dolari lasati liberi de Ankara. Problema nu va fi sa gaseasca pe altcineva ci consta doar in timpul necesar ca acel “cineva” sa-si puna la punct cele necesare. In privinta celor 100 de aeronave F 35A pe care Turcia nu le va mai primii, ei bine, si aici doritorii stau la coada. 100 de aparate libere isi vor gasi foarte repede clienti, atat timp cat coada la F 35 este in crestere si nu in scadere.
Doritori vor fi destui pe ambele maluri ale Atlanticului…
Intre timp, “marele” conducator de la Ankara – Recep Tayyip Erdoğan a declarat pe 18 mai: “It is definitely out of the question for us to step back on the issue of S-400s, it is a done deal,” completand: “Our deal was to have the S-400s delivered to us by July; they will probably bring that forward.”
De altfel primii militari turci au si ajuns in Rusia pentru specializarea si formarea ca operatori pentru S 400 Triumf. Iar miza creste, tot Recep Tayyip ne mai spune ca planurile sunt marete, au de gand sa produca in comun (?!) si sistemul S 500. Intrebarea mea retorica ar fi insa urmatoarea: daca tot sunt turcii si rusii asa prieteni la catarama de ce nu produc si un motor de tanc impreuna, sa aiba si Altayul o motorizare proprie?
Asadar, bye-bye F 35A pentru Ankara si nu numai F 35A, americanii ar putea impune sanctiuni Turciei pe baza legii “Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act” intrata in vigoare in 2017. Pana in acest moment, “fericitii beneficiari” ai CAATSA sunt: Iranul, Coreea de Nord si Rusia. Turcia ar putea deveni cel de-al patrulea membru al acestui club foarte elitist.
Post Scriptum, o mica aluzie de ultim moment cu privire la doritori de F 35:
GeorgeGMT