EXPUNERE DE MOTIVE

 

Secțiunea 1 Titlul proiectului de act normativ   Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G
Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situației actuale	Economia și societatea în ansamblul ei se bazează din ce în ce mai mult pe serviciile de comunicații electronice, iar furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice au un rol important în asigurarea acelor condiții adecvate pentru furnizarea unor servicii de comunicații electronice sigure. Se constată așadar că serviciile de comunicații electronice sunt o parte importantă a vieții cotidiene și a economiei în general. Sectorul comunicațiilor electronice este unul extrem de dinamic și are influențe ori efecte asupra multor domenii de activitate. De asemenea, furnizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice sigure din punctul de vedere al securității acestora poate contribui la atingerea unor obiective stabilite prin alte documente[1] programatice adoptate la nivel național și european, inclusiv cele care privesc digitalizarea serviciilor publice prestate în beneficiul cetățenilor. De asemenea, serviciile de comunicații electronice sunt vitale și pentru sectorul guvernamental, instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică şi securitate națională.   Unele dispoziții referitoare la securitatea în rețelele de comunicații electronice sunt reținute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, această reglementare urmând a fi modificată și completată ca urmare a noilor reguli stabilite prin Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice. Pe de altă parte, dispozițiile din domeniul comunicațiilor electronice nu sunt suficiente din perspectiva domeniului securității naționale și apărării naționale, aspect ce trebuie reglementat printr-un alt act normativ.   Dispoziții referitoare la securitatea rețelelor și sistemelor informatice se regăsesc în Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, act normativ prin care au fost transpuse în legislaţia națională prevederile Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.   Modul în care este asigurată securitatea în cadrul rețelelor și serviciilor de comunicații electronice are poate avea impact semnificativ asupra unor activități relevante în domeniul securității naționale și apărării naționale sau asupra unor infrastructuri de interes naţional. Reţelele și serviciile de comunicații electronice împreună cu sistemele şi serviciile informatice operate de sectorul public sau cel privat îndeplinesc un rol important în orice societate, iar securitatea acestora este esenţială pentru o serie de activităţi ce au impact asupra societății în ansamblul ei.   După cum se cunoaște, numărul incidentelor de securitate cibernetică este în creștere, acest aspect ce constituie o amenințare gravă pentru funcţionarea reţelelor şi a sistemelor informatice care pot să devină ținte pentru acțiunile rău-intenționate menite să afecteze confidenţialitatea datelor sau să întrerupă funcţionarea reţelelor. Consecințele acestor incidente se reflectă asupra sectoarelor importante pentru statul român și pot genera pierderi consistente ori chiar pot conduce la materializarea unor riscuri la adresa securității și apărării naționale.   Dezvoltarea tehnologiilor 5G poate crea premisele manifestării unor riscuri şi ameninţări interconectate, de natură a creşte complexitatea, incertitudinea şi volatilitatea mediului global de securitate, iar o gestionare precară a acestora ar putea conduce proliferarea şi redimensionarea unor ameninţări transfrontaliere, precum terorismul, hacktivismul, criminalitatea organizată. În acest context, creşterea şi îmbunătăţirea comunicaţiilor care susţin servicii digitale inovatoare menite să sprijine cetăţenii şi mediul de afaceri trebuie să fie susţinută prin măsuri de securizare a datelor şi informaţiilor vehiculate în sistemele respective.   Reţelele şi sistemele informatice şi, în principal, Internetul joacă un rol esenţial în societate și trebuie privite ca fiind în strânsă conexiune cu rețelele și serviciile de comunicații electronice definite ca atare în cadrul general din domeniul comunicațiilor electronice. Modul în care funcționează rețelele și serviciile de comunicații electronice, precum şi infrastructurile informatice şi de comunicaţii de interes naţional, este strâns legat de tehnologiile, echipamentele și programele software folosite, iar dependența dintre sectoare – comunicații electronice, rețele și sisteme informatice, securitate națională și apărare națională – este una ce trebuie cu atenție gestionată și administrată în interesul statului român.   Drept urmare a celor expuse anterior, o preocupare a statului român o constituie securitatea tehnologiilor, echipamentelor și programelor software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, știut fiind că această nouă generație tehnologică este dezvoltată să servească unor scenarii[2] de utilizare diferite de cele din prezent.
2. Schimbări preconizate	Proiectul de act normativ urmărește stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce țin de eliminarea oricăror riscuri la adresa securității naționale și apărării naționale.   Prin măsurile propuse se urmăreşte reducerea riscurilor la adresa securităţii naţionale şi apărării naţionale prin instituirea unui regim de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software destinate utilizării în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G. Prin proiect se propune ca autorizarea să fie acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), fiind luat în considerare rolul stabilit prin Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Totodată, în prezentul act normativ se propun măsuri de eliminare treptată a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software utilizate în prezent de către furnizorii de reţele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G.   Prin proiectul de act normativ se propune un regim derogatoriu de la art. 7, respectiv art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Cu alte cuvinte, proiectul stabileşte că o eventuală cale de atac împotriva deciziilor adoptate potrivit legii poate fi exercitată fără parcurgerea procedurii prealabile stabilite prin Legea nr. 554/2004. Această abordare este de natură a reduce timpul necesar pentru parcurgerea procedurii stabilite prin norma amintită. Totodată, dată fiind importanţa proiectului de act normativ din perspectiva domeniului securităţii naţionale şi apărării naţionale, se propune ca eventualele litigii să fie analizate în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti. Pe de altă parte, din considerentele expuse mai sus, prin proiect se propune ca deciziile adoptate potrivit legii să fie exceptate de la posibilitatea suspendării actului administrativ, persoanele interesate urmând să aibă, în situaţia în care consideră necesar, posibilitatea de a solicita anularea acestora conform Legii nr. 554/2004.
3. Alte informații
Secțiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
1. Impactul macroeconomic	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
11. Impactul asupra mediului concurențial şi domeniului ajutoarelor de stat	Cu privire la mediul concurențial se poate reține că, urmare a regimului de autorizare instituit prin proiectul de act normativ, se poate ajunge la situația în care, pentru considerente ce țin de securitatea națională și apărarea națională, să fie limitate opțiunile aflate la îndemână furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice atunci când decid achiziționarea de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G. Efectele, în concret, depind și de numărul producătorilor care obțin autorizarea stabilită prin proiectul de lege.
2. Impactul asupra mediului de afaceri	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
21. Impactul asupra sarcinilor administrative	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
22. Impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Impactul social	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Impactul asupra mediului	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte informații	Nu au fost identificate.

 

Secțiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) – mii lei –
Indicatori	Anul curent	Următorii 4 ani				Media pe 5 ani
		2021	2022	2023	2024
1	2	3	4	5	6	7
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) contribuții de asigurări
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii
3. Impact financiar, plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea creșterii cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare
7. Alte informații

 

Secțiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ: a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții.	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
11. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislația în domeniul achizițiilor publice	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare.	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare.	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte acte normative şi/sau documente internaționale din care decurg angajamente.	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
6. Alte informații.	Nu au fost identificate.
Secțiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate.	Nu este cazul.
2. Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizații este legată de obiectul proiectului de act normativ.	Nu este cazul.
3. Consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale, în situația în care proiectul de act normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, cu modificările ulterioare.	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, cu modificările și completările ulterioare.	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Informații privind avizarea de către: a)      Consiliul Legislativ b)      Consiliul Suprem de Apărare a Țării c)      Consiliul Economic şi Social d)      Consiliul Concurenței e)      Curtea de Conturi	Proiectul de act normativ necesită avizul Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Concurenței și al Consiliului Legislativ.
6. Alte informații	Nu au fost identificate.
Secțiunea a 7-a Activități de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ	Proiectul de act normativ a fost supus procedurii de consultare publică prin publicarea pe pagina de Internet a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor potrivit Legii nr.52/2003.
2. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătății şi securității cetățenilor sau diversității biologice	Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Alte informații	Nu au fost identificate.
Secțiunea a 8-a Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de  act normativ de către autoritățile administrației publice centrale şi/sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente	Nu este cazul.
2. Alte informații	Nu au fost identificate.

În baza celor mai sus prezentate, am elaborat proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G.

Ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor   Lucian Nicolae BODE
Avizăm favorabil
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații Sorin Mihai GRINDEANU	Ministrul Apărării Naționale Ionel Nicolae CIUCĂ
Directorul Serviciului de Informații Externe Gabriel VLASE	Directorul Serviciului Român de Informații Eduard Raul HELLVIG
Ministrul Afacerilor Interne Ion-Marcel VELA	Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale Ionel-Sorin BĂLAN
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice Eugen Ştefan Dorel COJOACĂ	Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Lucian AURESCU

^[1] Secțiunea 7 – „Problemele de securitate privind NGN”  din Hotărârea Guvernului nr. 414/2015 privind aprobarea Programului pentru implementarea Planului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii NGN  (Next Generation Network) și Hotărârea Guvernului nr. 245/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2020.

^[2] Hotărârea Guvernului nr. 429/2019 pentru aprobarea Strategiei 5G pentru România.

______________________________________________________________________________

Art. 1. –  Prezenta lege are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, denumite în continuare reţele 5G, în vederea eliminării riscurilor la adresa securității naționale și apărării naționale.

Art. 2. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. echipament terminal reprezintă echipamentul conectat în mod direct la interfața infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național sau interfaţa unei rețele 5G;
2. infrastructura informatică și de comunicații de interes naţional – infrastructura informatică și de comunicații esenţială pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii;
3. infrastructura informatică și de comunicații – sisteme informatice și de comunicații interconectate prin linii de comunicaţii (fibră optică, linii satelitare, conexiuni în spectrul radio, linii terestre etc.), utilizate pentru a furniza servicii informatice și/sau de comunicații;
4. producător reprezintă orice persoană fizică sau juridică ce proiectează, fabrică şi/sau comercializează tehnologii, echipamente și programe software sub numele sau marca sa;
5. reţelele 5G reprezintă ansamblul elementelor infrastructurilor de reţea pentru tehnologia de comunicaţii mobile şi fără fir utilizată pentru conectivitate şi servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanţă avansată, cum ar fi rate şi capacitate de date foarte mari, comunicaţii cu latenţă mică, fiabilitate extrem de ridicată sau acceptarea unui număr mare de dispozitive conectate; acestea cuprind şi elemente ale reţelei tradiţionale, bazate pe tehnologii de comunicaţii mobile şi fără fir din generaţii anterioare, precum 4G sau 3G;
6. riscurile, amenințările şi vulnerabilitățile la adresa securității naționale și/sau apărării naționale au înțelesul conferit prin Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 22/2020;
7. servicii de comunicaţii electronice de tip 5G reprezintă serviciile de comunicaţii electronice furnizate prin intermediul reţelelor 5G.

Art. 3. – (1) Pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1 alin. (1), utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum şi în rețelele 5G, cu excepția echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali, este condiționată de obținerea de către producători a unei autorizări, în condiţiile prezentei legi.

(2) Autorizarea prevăzută la alin. (1) se acordă, prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, denumit în continuare CSAT, în termen de maximum 4 luni de la data solicitării.

Art. 4. – (1) Solicitarea pentru obţinerea autorizării prevăzute la art. 3 se depune la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, care se transmite de îndată la CSAT.

(2) Solicitarea constă într-o scrisoare de intenţie semnată de reprezentantul legal al producătorului, însoțită de:

1. date de identificare, inclusiv datele reprezentanților legali și limitele împuternicirii acordate;
2. structura de acţionariat a producătorului și a grupului de societăți din care face parte, inclusiv informații detaliate privind societatea-mamă;
3. o declaraţie pe proprie răspundere care să ateste că producătorul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
   1. nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
   2. are o structură transparentă a acţionariatului;

• nu are cunoştinţă de un istoric de conduită corporativă neetică;

1. se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) se transmit în format fizic sau prin mijloace electronice semnate cu semnătură electronică calificată, în limba română.

 Art. 5 – (1) Avizul conform prevăzut la art. 3 alin. (2) se fundamentează pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securității naționale și/sau apărării naționale.

(2) Avizul conform prevăzut la art. 3 alin. (2) se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte şi a parteneriatelor strategice bilaterale, pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din:

1. controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent;
2. absenţa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului;
3. lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului;
4. funcţionarea producătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente.

Art. 6. – Solicitarea pentru obţinerea autorizării este respinsă prin decizie a Prim-Ministrului, în situaţia în care avizul CSAT este negativ.

Art. 7. – În cazul în care, ulterior acordării autorizării conform art. 3, există riscuri, amenințări şi vulnerabilități la adresa securității naționale și/sau apărării naționale, autorizarea obţinută este retrasă prin decizie a Prim-Ministrului, la solicitarea CSAT.

Art. 8. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile adoptate potrivit prezentei legi pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, fără parcurgerea procedurii prealabile. Deciziile pot fi atacate în termen de 30 de zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.

(2) În cazul deciziilor adoptate potrivit prezentei legi nu sunt aplicabile prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 9. – Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizați în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, pot utiliza numai tehnologii, echipamente și programe software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători autorizaţi în conformitate cu art. 3.

Art. 10. – (1) Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani.

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage după sine interzicerea utilizării tehnologiilor, echipamentelor și a programelor software în cauză.

Art. 11. – (1) Autorităţile contractante din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională au dreptul de a solicita prin documentaţia de atribuire, în situaţia în care contractul are ca obiect şi furnizarea de  tehnologii, echipamente și programe software destinate infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, ca producătorul acestora să fie autorizat conform art. 3.

(2) În situaţia în care autorităţile contractante din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională uzează de dreptul prevăzut la alin. (1), acestea au obligaţia de a exclude din procedura de achiziţie publică operatorul economic care furnizează tehnologii, echipamente și programe software al căror producător nu este autorizat conform art. 3.

Art. 12. – (1) În vederea verificării respectării art. 9-10, precum şi pentru îmbunătăţirea rezilienţei reţelelor 5G la nivel naţional, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, denumită în continuare ANCOM, solicită furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice informații detaliate cu privire la tehnologiile, echipamentele și programele software implementate în rețelele 5G, cu privire la producătorul acestora, precum și cu privire la gradul de externalizare către terțe părți al anumitor activități referitoare la gestionarea rețelelor de comunicații electronice furnizate.

(2) Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice au obligaţia de a pune la dispoziţie informaţiile solicitate, în termenul şi în condiţiile indicate de ANCOM.

Art. 13. – Constituie contravenţii următoarele fapte dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:

1. utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători care nu au obținut sau cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită în conformitate cu art. 3;
2. utilizarea tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele de comunicaţii electronice cu nerespectarea art. 10 alin. (1);
3. netransmiterea informațiilor solicitate furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice în condițiile art. 12.

Art. 14. – (1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravențiile prevăzute la art. 13 se sancționează astfel:

1. cu amendă în cuantum cuprins între 1% și 5% din cifra de afaceri, în cazul faptelor prevăzute la art. 13 lit. a)-b);
2. cu amendă în cuantum cuprins între 3% și 10% din cifra de afaceri, în cazul faptei prevăzute la art. 13 lit. c).

(2) Cifra de afaceri este cea prevăzută în ultima situaţie financiară anuală raportată de operatorul economic.

(3) ANCOM dispune, prin procesul-verbal de constatare a contravenției şi de aplicare a sancțiunii, şi sancțiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării în rețelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor și a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizați conform art. 3.

Art. 15. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 13 se constată de către personalul de control din cadrul ANCOM, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii.

(2) Sancțiunea pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) se aplică, prin rezoluţie scrisă, de către preşedintele ANCOM.

Art. 16. – În cazul sancțiunilor aplicate pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 13 nu sunt aplicabile prevederile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, cu modificările ulterioare.

Art. 17. – Prevederile art. 13-14 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

___________________________________________________

http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/3059-l04082020dcom