Frumos si adecvat, nu-i asa? Da, titlul semnaleaza faptul c-am ajuns acolo unde ne-am dorit, am ajuns la “sagetile” Romaniei…”Sagetile” Romaniei comuniste si “sagetile” Romaniei democrate! Nu sunt multe date publice, din pacate, cu privire la istoria artileriei reactive in Romania, si din cate cunosc, astazi mai avem in dotare 134 lansatoare APRA-40 (nemodernizate, utilizeaza proiectile reactive nedirijate calibrul 122 mm) si 54 lansatoare LAROM (modernizate, utilizeaza rachete calibrul 160 mm cu submunitii LAR Mk-4, de provenienta Israel).
Istoria artileriei reactive in Romania marcheaza astazi 66 de ani! 66 de ani…(ca fapt divers, Artileria in Romania implineste anul acesta pe data de 10 noiembrie, 176 de ani! Da, o evolutie constanta si interesanta de la momentul 10 noiembrie 1843, data infiintarii primei Baterii de artilerie de catre domnitorul Tarii Romanesti, Gheorghe Bibescu –Porunca Domneasca nr.198. Aceasta prima Baterie era compusa din 4 tunuri din bronz calibrul 80 mm, de provenienta turceasca, aflata sub comanda capitanului Pavel Lenz, primii sai subalterni fiind locotenentii Scarlat Ciocarlan si Nicolae Haralambie –de atunci si pana in prezent, Artileria Romana a avut 168 de modele de guri de foc in dotare. Tot ca fapt divers, la jumatatea lui 1944, o divizie de infanterie romaneasca, in raport cu una sovietica, avea, in privinta artileriei, o dotare total insuficienta -32 tunuri anticar/antitanc calibrul 37 mm si 47 mm, total ineficiente impotriva T-34;6 tunuri antitanc Resita, calibrul 75 mm; 57 aruncatoare de mine calibrul 60 mm; 27 de aruncatoare de mine calibrul 81 mm; 12 tunuri de camp calibrul 75 mm; 12 obuziere calibrul 100 mm; 12 mortiere calibrul 120 mm. Incepand cu jumatatea anului 1949, in baza acordului numit “ General Costescu”, acord semnat in data de 4 iunie 1949, Armata Populara Romana primeste din URSS primele 76 autotunuri SU-76, urmate de alte 26 de exemplare in 1950. Acordul poarta acest nume datorita faptului ca din partea Romaniei a fost semnat de catre General-maior Romulus Costescu, pe atunci aflat la comanda Comandamentului Artilerie –in 1952, la ordin sovietic, a fost indepartat de la comanda datorita faptului ca facuse parte din armata regala, ofiter artilerist deosebit de bine pregatit. A fost reabilitat in 1964 prin Decret semnat de Gheorghiu-Dej “cu prilejul celei de a XX-a aniversari a eliberarii patriei” fiind decorat pentru merite deosebite in constructia socialismului.Comandamentul Artilerie a fost infiintat pe data de 1 septembrie 1948 si avea urmatoarele obiective/sarcini:elaborarea conceptiei de organizare si intrebuintare in lupta a artileriei; stabilirea sistemului de pregatire a cadrelor de artilerie; indrumarea instructiei si verificarea capacitatii de lupta a unitatilor; intocmirea regulamentelor specific armei; asigurarea cu armament si munitii a intregii artilerii.
In cursul anului 1951 vin primele 12 autotunuri grele ISU-152, luand fiinta primul divizion de autotunuri grele in cadrul Regimentului 10 Autotunuri din Pitesti. In 1949 vin primele 60 de obuziere ML-20/152 mm si primele 30 de obuziere M-30/122 mm, urmate in 1950 de alte 24 ML-20 si 40 M-30. In 1954, Armata Romana avea in dotare…580 de guri de foc moderne -250 M-30/122 mm, 120 ZIS-3/76 mm, 158 D-48/85 mm, 122 mortiere de 120 mm si mortiere grele MT-240/240 mm si MT-13/160 mm, astea fiind capabile sa lanseze si bombe atomice tactice de 2 Kt. Tot in baza acestui acord, la jumatatea lui 1949 au venit primele 80 de tancuri T-34/85 din URSS, urmate de alte 200 in aprilie-decembrie 1953, aceste blindate fiind fabricate in Cehoslovacia. Oricum, pe 1 octombrie 1954, Armata Romana avea 360 de tancuri T-34/85 in dotare. La jumatatea lui 1957 aveam 935 de T-34 in dotare. T-34 a inceput sa fie inlocuit progresiv incepand din 23 noiembrie 1959 cu primele 6 blindate moderne T-55 –un exemplar a intrat in dotarea Scolii de Ofiteri de Tancuri si Auto de la Pitesti, celelalte 5 echipand un pluton din cadrul Diviziei 1 Mecanizata. Inca exista ca exponat conform informatiilor mele, ceea ce-ar fi extraordinar fiindca face parte din Istoria Militara! Da, asta da forta de izbire si descurajare, fie ea si comunista, mama ei de treaba! In 1955, Armata Romana a primit in dotare primele transportoare blindate de trupe BTR-152, 42 de exemplare, urmate in noiembrie 1959 de primele 30 de BTR-40. Numai in perioada 1955-1959, Romania a alocat pentru inzestrarea armatei suma de 30 de miliarde de lei, aproximativ 8 miliarde de ruble la valoarea de atunci. Era o suma enorma reprezentand mai mult de 30% din PIB, si asta in conditiile in care Romania era o tara eminamente agricola… Acum ne strofocam cu 2% anual… doar ne strofocam fiindca in realitate nu suntem capabili de nimic cu tembelii care ne conduc! Mda, scuzati divagatia, dar ce-am fost si ce-am ajuns!!??).
INSTALATIE R-2 IN ARMATA ROMANA
A debutat la jumatatea anilor *50/sec.XX odata cu introducerea in dotarea Armatei Populare Romane a lansatorului de productie cehoslovaca Raketomet vzor 1951/RM-51/130 mm, lansator “inregimentat” la noi sub numele de R-2. Au inceput sa intre in dotare incepand din anul 1953, ultimul exemplar din cele 74 importate ajungand la noi in 1957 (22 de exemplare importate in 1957, acestea fiind pe platforma ZIS-157. Totusi, exista surse cehesti care mentioneaza ca Romania a importat RM-51 doar pe platforma ZIS-151, drept pentru care intelegem…ce putem. Istorici militari romani sustin ca primele unitati de artilerie reactiva din armata romana au devenit complet operationale abia in 1956, ceea ce n-ar fi iesit din comun). Initial au venit pe platforma ZIS-151/3 punti motoare, ulterior regasindu-se si pe ZIS-157, foarte probabil. Viteza de deplasare a instalatiei R-2 pe platforma ZIS-151: on-road -40 kmh, off-road -10 kmh. Instalatia avea 32 tuburi de lansare rachete nedirijate. Greutatea aruncatorului cu toate cele 98 de rachete era de 10,33 tone, iar numai cu rezerva (66 rachete) de 9,70 tone.
R-2 avea urmatoarele caracteristici: calibrul 130 mm; greutatea fara munitie 7,57 tone; lungimea aruncatorului 7 m; latimea 2,38 m; inaltimea in pozitie de mars 2,18 m; rachetele erau de tipul ORNNG cu focos NZ-60, in greutate de 24 kg, viteza initiala 420 m/s, lungimea 815 mm, timp de ardere-motor cu 8 ajutaje de 0,67 s. Durata unei salve complete de 32 de rachete era de 12,40 secunde. Romania a importat aproximativ 600 de rachete, fiind considerata in cadrul Pactului de la Varsovia una dintre tarile cu cel mai mari import de astfel de rachete; camp de tragere vertical cuprins intre 0◦-50◦; camp de tragere orizontal stanga/dreapta de 120◦; bataia maxima 8,20 km. Primele instalatii R-2 au intrat in dotarea Divizionului 399 Aruncatoare cu Reactie din Bacau (in compunerea Brigazii 267 Aruncatoare) si Divizionului 424 Aruncatoare cu Reactie din Targu Mures (in compunerea Brigazii 102 Obuziere), ambele divizioane luand fiinta pe 15 august 1953, aceasta zi fiind considerata ziua de nastere a Artileriei Reactive in Armata Romana (Brigada 267 si Brigada 102 faceau parte din Divizia 43 Obuziere a Comandamentului Artilerie a Fortelor Armate Populare Romane). Ultimele instalatii R-2, aflate in compunerea Brigazii 74 Obuziere Roman (12 aruncatoare) si Brigazii 175 Aruncatoare Galati (12 aruncatoare), au fost scoase la pensie in 1965, acestea fiind inlocuite cu BM-21 GRAD/122 mm (recent am vizitat Muzeul Militar Central din Bucuresti. Am vazut unica instalatie R-2 expusa…In ce hal de degradare este! Ca mai toate exponatele din parcul exterior…Putin interes si respect se poate? Alooo, MApN-ul, se aude? Fiindca la Protocol sunteti tari, “maria” voastra! Nu va intereseaza aceste piese istorice, multe unice in Europa? Sa nu-mi spuneti ca n-aveti bani, o vopsea protectoare rezistenta la intemperii si un adapost simplu nu costa sume exorbitante. Si mai taiati naibii balariile, ca doar nu-i miriste! Fir-ar…).
Cert e faptul ca R-2 a reprezentat un mare pas inainte pentru Artileria Romana, noile si modernele “Aruncatoare de proiectile reactive/APRA”, datorita puterii de foc si mobilitatii in teren, erau mijloace de foc eficiente in comparatie cu tunurile tractate. Mai mult decat atat, introducerea R-2 in dotare a marit substantial gradul de protectie al batalioanelor de tancuri si infanterie motorizata, noile masini de lupta fiind capabile sa tina pasul cu mijloacele mecanizate si sa deschida foc sustinut in sprijinul acestora atunci cand era nevoie, basca timpul de reactie rapid. Desfasurarea rapida, focul concentrat si extraordinara putere de distrugere au fost, sunt inca, pricipalele atuuri ale MLRS. Aceste masini de lupta puteau actiona si independent, nu numai in cadrul unor grupari de forte, putand asigura sprijin cu foc si celorlalte categorii de forte ale Armatei Romaniei (spre exemplu, in apararea litoralului. In anii *60-*70 s-au facut astfel de aplicatii cu instalatii R-2 si BM-21 Grad, ulterior cu APR-21 si APRA-40). Odata cu intrarea MLRS in dotare, protectia limitata oferita de tunurile tractate, majoritare in armata noastra, a intrat in istorie…O noua era in Artileria Romana incepea!
Interesant e faptul ca Romania a inceput sa produca pe plan local instalatii de lansare rachete neghidate. Prima astfel de instalatie a purtat numele de APR-21/Aruncator Proiectile cu Reactie-21. Primul MLRS romanesc a fost proiectat la Institutul 101, institut de cercetare-proiectare pentru armament de infanterie si artilerie creat in 1969 in urma invaziei Cehoslovaciei si a dorintei conducerii statului de atunci de a se “departa” de sovietici. Institutul 101, strict secret pe atunci, se afla pe Soseaua Oltenitei, odata cu acesta a luat fiinta si Institutul 222 langa Turbomecanica, acesta ocupandu-se de tehnica si armament aeronautic. Ca fapt divers, la Institutul 101 s-a proiectat TAB-ul romanesc ce s-a produs multi ani la Moreni (conform spuselor generalului Constantin Olteanu, Ministru al Apararii intre anii 1980-1985, capacitatea fabricii de la Moreni era, nici mai mult nici mai putin, de 800 de transportoare amfibii blindate pe an. Pe an!!?? Conform generalului Olteanu, Romania nu si le permitea pe toate, drept urmare erau exportate in URSS si RDG. Interesant e faptul ca sovieticii nu vroiau transportoare cu motoare diesel ci transportoare cu motoare pe benzina, motoare pe care noi nu le produceam. Ca urmare, sovieticii ne dadeau motoarele lor. Din 1983, Institutul 101 a proiectat Masina de Lupta a Infanteriei/MLI, asta dupa ce in martie 1982, cehii ne refuzasera politicos vanzarea BMP-1 pe care-l produceau sub licenta sovietica. Iata ce ne spune in acest sens generalul Olteanu, citez: “Noi nu produceam masini blindate pentru infanterie. Asa ca, în martie 1982, m-am dus la cehi. Am luat cu mine si doi specialisti, doi colonei ingineri. Unul a fost colonelul inginer Vasile Parizescu – acum este general. Le-am spus: ,,Va uitati în fabrică la tot. Cereti toate detaliile! Trebuie sa producem si noi masina blindata pentru infanterie. Cehii ne-au aratat cum o produc în cateva uzine, am fost si la fabrica unde se facea montajul general. De asemenea, am fost la un centru de instructie a conductorilor si a operatorilor pentru ca transportorul avea un tun calibru 73 mm pentru lovituri antitanc şi proiectile explozive. La sfarsit le-am cerul cehilor: „Da-mi şi mie unul sau doua, le cumparam, le platesc.” Raspunsul a fost ,,Cereti la sovietici, daca aproba ei …” Nu am facut nimic. Asa ca ne-am chinuit noi si, în final, am facut si transportoarele. La Marsa am facut cutia blindata, motoarele le-am fabricat la Brasov, celelalte componente le-am adus de la alte uzine. La început, transportoarele pentru infanterie au fost ansamblate la Uzina 23 August din Bucuresti, apoi la Marsa. Tot Generalul ne spune ca-n 1985, la Cugir s-au produs 60.000 de pistoale-mitraliera, multe ajungand la export.Da…fiindca puteam! In perioada 1980-1989, exportul romanesc de tehnica militara s-a ridicat la impresionanta suma, pe atunci, de 9,50 miliarde de dolari. Romania, in anii *80, se situa pe locul 5 in randul exportatorilor de tehnica militara, in lume! Astazi suntem doar o gluma proasta, ca si inexistenti! Fara fabrici, fara tehnologie, fara proiecte majore, fara viziune, fara interes, fara, fara, fara…).
In 1989, conform datelor declasificate CIA, in 1989, instalatii APR-21 erau inca in inventarul Regimentului 3 Artilerie din Bacau, acesta apartinand Diviziei 10 Mecanizate “Stefan cel Mare” din Iasi, divizie apartinand Armatei a II-a cu cartierul general la Buzau. Tot CIA ne spune ca instalatii APR-21 se mai gaseau si-n inventarul Regimentului 285 Artilerie din Braila, regiment ce facea parte din Divizia 67 Mecanizata “Siret” –cartier general Braila, Armata a II-a. APR-21 avea in inventar, in 1989, si Regimentul 20 Artilerie din Tarnaveni –apartinea Diviziei 6 Tancuri “Horea, Closca si Crisan”/Targu Mures (Armata a IV-a Transilvania, cartier general aflat la Cluj Napoca). Nu este foarte clar cate astfel de instalatii a avut armata romana in dotare, surse straine stipuleaza c-au fost fabricate 134 de APR-21, parte dintre acestea fiind exportate in Nigeria/SR-114 Bucegi/4×4, Croatia/SR-114 Bucegi/4×4 si Maroc/Kaiser M-35/6×6. Foarte probabil, Armata Romana a avut in dotare 38 de instalatii APR-21, utilizate in paralel cu BM-21 Grad si APRA-40 Model 1979.
APR-21 MAROCAN
APR-21 a fost produs sub licenta sovietica intrand in dotarea armatei romane incepand din data de 2 iulie 1975. APR-21 avea urmatoarele caracteristici: 21 tuburi de lansare calibrul 122,4 mm/3 randuri a cate 7 tuburi; greutatea cu servanti si proiectile 8,65 tone; lungimea aruncatorului 6,17 m; latimea 2,48 m; inaltimea 2,72 m; camp de tragere vertical cuprins intre 0◦-55◦; camp de tragere orizontal: stanga 110◦/dreapta 70◦; timpul pentru tragerea unei salve complete era de 15,6 s; bataia fara inel de franare 20,75 km/ cu inel mare de franare 11,98 km; racheta era de tipul M-210 F (9 M22U), de calibrul 122 mm, 66,6 kg greutate, dintre care aproximativ 20 kg reprezinta incarcatura de lupta (interesant e faptul ca Romania a avut incercari in vederea realizarii unei bombe autopropulsate pentru mortierul calibrul 120 mm in cursul anului 1950. Din pacate, bomba experimentala n-a avut rezultate pozitive la teste datorita nivelului scazut al industriei romanesti de atunci. Dar cu certitudine, bomba poate fi considerata primul proiectil reactiv neghidat romanesc. N-am reusit sa aflu mai multe date dar voi starui in cautare!); platforma de transport SR-114 R “Bucegi”, 4×4, sarcina utila 4 tone, 140 CP, produs incepand cu 1964 la Uzinele “Steagul Rosu” din Brasov, viitoare Roman Brasov.
SR-114 BUCEGI
Avea axa spate cu roti duble, prinderea jantei cu 8 prezoane, diferential spate cu sistem de blocare comandat pneumatic, cutie de transfer cu 2 trepte nesincronizata, fara diferential central, ambreiaj monodisc uscat, cabina proiectata de catre francezii de la Chausson Plant. Cutie de viteze cu 5 trepte, treptele 2,3,4 si 5 fiind sincronizate. Axa fata tip “split” (planul de sectiune perpendicular pe axa), axa spate tip “banjo” (planul de sectiune paralel cu axa), ampatament 40 cm, ecartament fata -17,80 cm/spate -17,50 cm. Motorul era SR-211 produs la Brasov –bazat pe Ford Y, 5025 cmc/140 CP la 3600 rpm, V8, benzina, consum mediu 30 L la 100 km, greutate motor 344 kg.
MOTOR SR-211
Ulterior a fost inlocuit cu motor diesel licenta Saviem 797-05, V6, 5491 cmc/130 CP si cutie de viteze AK 5-35, 5 trepte nesincronizate. Masinile astfel modificate au purtat numele de SR-113/114 D si s-au aflat multi ani in dotarea armatei –exista si astazi exemplare in parcul rece al multor unitati, multe au fost vandute la licitatie unor colectionari. APR-21 s-a realizat in perioada in care Romania opera deja BM-21 Grad pe platforma Ural-375E –aceasta platforma, la acel moment, era cea mai moderna din Armata Romana, si prima care a adus CTIS/sistem de umflare a rotilor in mers in armata noastra. BM-21 Grad si APR-21 aveau sa fie inlocuite incepand din 1978 de APRA-40. Cert e faptul ca APR-21 este bunicul iar APRA-40 este tatal actualului LAROM!
Va urma.
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia, Enciclopedia Libera, Internet.
https://defencyclopedia.com/…/greatest-world-war-ii-weapon…
https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id…
https://ww2db.com/photo.php?source=ll&color…
www.o5m6.de/redarmy_old/chevy_7117.html
www.artillery-museum.ru/…/the-history-of-rocket-armament…
https://historicspacecraft.com/Rockets_Russian.html
hram-tbm-spb.ru/2015/11/rzhevskiy-poligon/
https://www.rbth.com/history/328229-katyusha-5-facts-about marksrussianmilitaryhistory.info/ROCKARTY.html
https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id. https://forum.warthunder.com/index.php?/…raketen-vielfach…
https://forum.axishistory.com/viewtopic.php?t=79048…30
www.kfzderwehrmacht.de/…/Somua/Somua_MCL/somua_m…
beutepanzer.ru/Beutepanzer/france/france.html
www.bocn.co.uk › Forum › ORDNANCE › Cutaways
http://www.deutsche-artillerie.de/geschichte/raketenartillerie.html
http://www.roden.eu/HTML/714.htm
http://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id=810
http://en.valka.cz/topic/view/30641/8-cm-Raketen-Vielfachwerfer-auf-Fahrgestell-Maultier
https://www.academia.edu/…/Motorizarea_tracțiunii_în_armata_română_între_1948_ș…
www.historyandpolicy.org › Policy Papers
https://defensionem.com › Aviation
www.military-today.com › Artillery
https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id…
https://www.forecastinternational.com/…/disp_pdf.cfm?DAC…
fieldgradeleader.themilitaryleader.com/…/The-Russian-Way-…
tanknutdave.com/the-russian-bm-27-uragan-mlrs/
https://112.international/…/Militants-use-220mm-multiple-ro…
https://armshield-defence.com/military…/bm-27-uragan/
https://www.army-technology.com/projects/uragan/
https://armshield-defence.com/military…/bm-27-uragan/
www.military-today.com › Artillery
https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id…
https://armedforces.eu/…/rocket_artillery_BM-30_Smerch_v…
https://www.pmulcahy.com/artillery…vehicles/russian_asv.ht…
https://southfront.org/a-hurricane-of-fiery-arrows/
www.ramg.info/ramg-2017-17.php
fieldgradeleader.themilitaryleader.com/…/The-Russian-Way-…
www.strategic-bureau.com/en/bm-22-uragan-lrm-russie/
www.army-guide.com/eng/product1808.html
https://fas.org/man/dod-101/sys/land/row/9p140.htm
https://www.armyrecognition.com/…/bm-30_smerch_9k58_…
https://www.armyrecognition.com/…/9a52-2_smerch-m_bm-..
www.military-today.com › Artillery
warforukraine.com › Weapons › Artillery › Ukrainian artillery
https://www.defenseindustrydaily.com/indias-500m-smerchm…
https://www.armyrecognition.com/…/russian_army_arctic_br… https://www.tapatalk.com/…/9m55k4-rocket-shell-t10211.ht… www.deagel.com/Defensive…/9M55K5_a000988006.aspx
www.enics.ru/company-e
https://www.volatdefence.com/en/about/istoriya/1912/
https://ro.performancegunworks.com/761-universal-military-chassis-maz-543.html
https://defence-blog.com/…/ukraine-successfully-tests-new-3..
www.military-today.com › Artillery
https://www.armyrecognition.com/…/bm-21_grad_9k51_mlr…
characterisationexplosiveweapons.org/…/annex-a-122-mm-…
www.weaponsystems.net/…/DD05+-+BM-21+Grad.html
https://www.warhistoryonline.com/…/soviet-mrls-vehicles-co…
tonnel-ufo.ru/…/122-mm-multiple-rocket-launcher-ship-a-2… https://en.topwar.ru/30276-naslednik-katyushi.html
www.tohan.ro/WARHEADS%20for%20122%20mm%20RO… www.worldandwe.com/…/about_incendiary_ammunition_us…
www.strategic-bureau.com/db-62-damba-lrm-russie/
weaponsystems.net/weaponsystem/DD05+-+Type+81.html
tanknutdave.com/the-chinese-type-90-122mm-mlrs/
https://www.armyrecognition.com/china_artillery…systems…
https://www.tatra.cz/…/files/tatra-military-vehicles_en.pdf
https://fas.org/man/dod-101/sys/land/row/sakr-36.htm https://rogueadventurer.com/…/sakr-122mm-cargo-rockets-s…
https://nationalinterest.org/…/north-koreas-artillery-rocket-la…
https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id…
https://armedforces.eu/…/rocket_artillery_WR-40_Langusta_…
defenceindustry.co.za
https://www.academia.edu › Contribuții_la_istoria_dotării_cu_armament_a…