Romania Military

Secretarul general NATO anunță: România, gazda unei brigăzi multinaționale NATO după summitul de la Varșovia. Câți militari ar putea fi amplasați pe teritoriul țării

NATO members

NATO își va spori prezența în România, ca parte a măsurilor de reasigurare care sunt luate de către Alianța Nord-Atlantică în semn de răspuns la acțiunile Rusiei din Ucraina, transmite DPA, care citează declarațiile de presă ale lui Jens Stoltenberg de dinaintea reuniunii miniștrilor Apărării de la Bruxelles.

”Țările noastre se confruntă cu provocări de securitate fără precedent. Din est și din sud. La acest summit (n.r. – de la Varșovia), vom lua decizii pentru consolidarea poziției noastre de apărare și de descurajare împotriva amenințărilor din orice direcție. În următoarele două zile vom pava calea spre deciziile Summitului”, a declarat Stoltenberg înaintea începerii reuniunii miniștrilor Apărării, potrivit unui comunicat NATO.

Printre aceste decizii se numără trimiterea, prin rotație, a patru batalioane multionaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, dar și hotărâri care vizează flancul sud-estic al regiunii, prin care va exista un element militar terestru construi în jurul unei brigăzi multinaționale în România.

Vom lua decizii pentru o prezență adaptată și în regiunea sud-est (n.r.- a flancului estic), cu un element terestru construit în jurul unei brigăzi multinaționale în România”, a declarat Stoltenberg.

”Discutăm o ofertă din partea României prin care ea poate oferi sediul pentru o brigadă care ar putea organiza și facilita acțiunile NATO în regiune, inclusiv exerciții și alte măsuri de asigurare”, a mai precizat secretarul general al NATO, în contextul analizării de către NATO a posibilității de intensificare a prezenței aliate în regiunea Mării Negre, încheie sursa citată.

Declarațiile furnizate de secretarul general arată faptul că România ar putea fi gazda unei brigăzi multinaționale a NATO cu o componență de aproximativ 5000 de militari, potrivit Agerpres, însă indică și faptul că această decizie ar viza o acoperire de către NATO a flancului sud estic, inclusiv a Mării Negre.

Aflat recent în vizită în SUA, premierul Dacian Cioloș, a susținut cauza unei prezențe NATO la Marea Neagră într-o întrevedere cu vicepreședintele Joe Biden, declarând ulterior că ”am explicat demersurile pe care noi le-am făcut deja în colaborare cu Bulgaria și Turcia și am avut promisiunea sprijinului, în cadrul summitului, pentru ca această cooperare la Marea Neagră să fie susținută de NATO”.

De la momentul anunțării unui proiect al României privind orientarea NATO față de Marea Neagră, președintele Klaus Iohannis a susținut în diferite formate internaționale – Conferința pentru Securitate la Munchen, Summitul Securității Nucleare și la întrevederi bilaterale – importanța atribuirii unei atenții sporite zonei Mării Negre.

Recent, răspunzând declarațiilor amenințătoare ale lui Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu, șeful statului a declarat că ”recentele declaraţii din partea Federaţiei Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă,aceste ameninţări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securităţii NATO ca reacţie legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă”.

Articol integral: CaleaEuropeană – Robert Lupitu

Exit mobile version