Episodul III: Saab Gripen, Analiza Defense Issues, Ultima Parte
Acesta nu este un articol original, ci o traducere in doua parti a unei analize Defense Issues, aparuta in luna februarie 2013.
Caracteristici operationale
Gripen poate sa decoleze si sa aterizeze pe drumuri si ar putea fi capabil sa le foloseasca si pe cele nepavate. Poate decola de pe piste acoperite cu zapada in 800 metri. Distanta de aterizare este redusa la 500 metri prin folosirea canardurilor ca frane aeriene, ce sunt activate automat cand trenul de aterizare din fata stabileste contactul cu solul, cat si prin folosirea elevoanelor dar si a franelor aerodinamice mari aflate pe fiecare parte a fuselajului, in spatele aripii.
Ragnarøkkr is for pussies.
Mai mult, mentenanta poate fi efectuata de o echipa formata dintr-un specialist si cinci soldati cu minima pregatire si detine un timp foarte bun de repunere in lupta, de 10 minute. Gripen necesita 10 ore de mentenata pentru fiecare ora de zbor, timpul de posibile probleme fiind de 7,6 ore. Motorul poate fi schimbat pe un drum de catre 5 oameni in mai putin de o ora. Sistemele de la bord ale aparatului includ capabilitati interne de testare proprie, cu datele fiind descarcate pe laptopul tehnicianului. Toate usitele de serviciu ale sistemelor critice sunt la nivelul capului sau mai jos pentru a permite accesul usor. Rezultatul este ca Gripen are nevoie de numai 60% din orele de mentenanta pentru Viggen.
Serios, mai vreti comentariu ?..ok, dupa asta au trecut la soilire sauna.
Dincolo de oferirea unei agilitati superioare, sistemul FBW al Gripenului este capabil sa compenseze automat pentru daunele din timpul luptei, incluzand aici stricarea sau distrugerea suprafetelor de control – de exemplu, folosind canardurile daca eleroanele sunt scoase din functiune.
Gripen la aterizare; observati pozitia canardurilor si franele aerodinamice din spate.
Manevrabilitatea
Datorita caracteristicilor sale aerodinamice, Gripen poate fi « parcat » la unghiuri de 70-80 grade alpha. Cand se da un input advers de eleron, rotirea plana incepe pana la 90 grade pe secunda si poate fi stopata de input pro eleron. Aparatul a demonstrat capabilitati de recuperare din vrie pentru o gama completa de CG (n.t.- Centru de Greutate) si AOR (n.t.- Axis Of Rotation), cat si capacitati de control in super-calare, permitand recuperarea. In timpul testelor de vrie, intr-o ocazie, cand intrarea in vrie a fost obtinuta printr-o serie de manevre « salbatice » din timpul fortajului, o scadere a tractiunii a fost inregistrata la inalte unghiuri de atac si side-slip, dar a fost imediat urmata de recuperare instanta a tractiunii maxime.
Aparatul are o limita operationala de incarcare de 9 g si o limita maxima de 13,5 g.
Tough little cookie.
Armament
Gripen este armat cu un tun Mauser BK-27, situat sub burta pe partea de babord. Aparatul foloseste in acest moment rachete aer-aer Sidewinder IR, desi acestea vor fi inlocuite cu IRIS-T. Racheta pentru BVR este AIM-120 AMRAAM, desi aparatul e capabil sa foloseasca MBDA Meteor, Matra MICA si BAe Sky Flash (construita in Suedia ca Rb-71).
IRIS-T lansata pe 12 iunie 2013 in timpul zborului de testare cu numarul 6000.
Pentru lupta anti-nava cat si pentru atac la sol, poate cara SAAB RBS-15 (desi numai versiunea Mk3 a rachetei poate suporta misiuni de atac la sol). Racheta dedicata pentru atac la sol este AGM-65 Maverick (construita in Suedia ca Rb-75).
Faptul ca Gripen foloseste un tun revolver constituie un avantaj prin comparatie cu aparatele dotate cu Gatlinguri: in timp ce Gatling are nevoie in general de 0,5 secunde pentru a atinge cadenta de foc maxima, unui tun revolver ii sunt necesare doar 0,05 secunde. Ca urmare, in timp ce M61A1 (n.t.- Vulcan de 20 mm, folosit de americani) va trage 25 de proiectile in prima jumatate de secunda, cantarind in total 2,5 kg, BK-27 va trage 13,45 proiectile, cantarind in total 3,5 kg. Calibrul mai mare asigura de asemenea si o rata mai mare de daune-pe-lovitura, importanta datorita cadrelor mai puternice ca rezistenta ale avioanelor moderne.
Locatia tunului.
In afara de tun, Gripen detine 6 puncte de acrosare pentru rachete pe aripi. Doua dintre acestea se afla in varfurile aripilor, asigurand o minima rezistenta la inaintare in timpul zborului, in timp ce celelate 4 sunt pe piloni low-drag. Un alt punct de acrosare este localizat sub aparat in configuratia centrala longitudinala. Este folosit in general pentru a transporta rezervorul de combustibil dar poate cara si containere de tintire cat si munitii de atac la sol.
Armament.
Senzori si echipamentul EW
Gripen este echipat cu radarul PS-05/A, care este capabil sa detecteze tinte cu RCS de 5 metri matrati la distanta de 120 km, asta insemnand 80 km impotriva unei tinte de 1 metru patrat.
Actualul PS-05/A si noul Selex Galileo Raven.
Echipamentul EW este construit in jurul RWR (n.t.- Radar Warning Receiver) AR-830, cu antene de receptie in fata si spatele sinelor de lansare ale rachetelor de pe varfurile aripilor. Dispensoarele BOL sunt incastrate in spatele sinelor de lansare si au capacitatea de 160 pachete chaff si flares ; dispersoarele BOP/C sunt incastrate in fuselaj, iar cele BOP/B la spatele pilonilor de pe aripi. De asemenea exista si o « nada » RF -numita BO2D- cu cablu ce poate fi folosita la viteze supersonice.
BOLs and BOPs.
Echipamentul de senzori limitat al Gripenului reprezinta pana in acest moment cel mai mare dezavantaj in lupta, vorbim aici de lipsa IRST, ceea ce inseamna ca pilotul trebuie sa se bazeze pe detectarea vizuala (imposibila in timpul noptii, insuficienta in conditii rele de vizibilitate datorata vremii) sau pe folosirea radarului de catre inamic (bazarea pe ideea ca oponentul e un idiot n-ar trebuie sa fie considerata in plan). Acest lucru a fost realizat rapid de SAAB, astfel ca Gripen NG va fi dotat cu IRST-ul necesar; versiunile preliminare ale lui Gripen, totusi, vor trebui ori sa fie dotate cu un sistem IRST intern or sa se foloseasca un container FLIR atat pentru misiuni aer-aer cat si aer-sol (daca e posibil). Acest lucru il putem considera o urmare a faptului ca Gripen a fost mereu intentionat ca o arma defensiva si deci se bazeaza pe “directive” de la sol.
Reducerea semnaturii
Desi suntem constienti ca Gripen este relativ un aparat mic, automat acest lucru reprezentand semnaturi IR si vizuale mai mici, au existat totusi incercari specifice de reducere. Chiar in spatele carlingei sunt localizate canale, ce sunt folosite pentru a evacua excesul de caldura al schimbatoarelor termale, reducand semnatura IR a lui Gripen vazuta de la sol.
Cat priveste semnatura radar, s-a luat in considerare reducerea RCS-ului frontal, desi RCS-ul lateral nu este probabil sa fie mare atata timp cat emitatorul radar nu este chiar precis la unghiul de 90 grade relativ cu aparatul, ceea ce rezulta in reintoarcerea undelor de pe suprafetele laterale ale aparatului – in particular coada, nasul si suprafetele fantelor de admisie.
« X-ray »
Datalinks si comunicatii
Flygvapnet a dus o adevarata munca de pionierat cu privire la datalinks in lupta aeriana, primele versiuni fiind legate de SAAB 35 Draken la jumatatea anilor 1960. Gripen este echipat cu patru benzi largi inalte, legaturi de date “dus-si-intors” cu raza de aproximativ 500 km. Acest lucru permite schimbul de informatii despre tinte si alte date, chiar si cand unul din aparate este la sol. Un Gripen poate oferi date pentru alte 4 aparate, cat si obtine acces la sistemele C&C (n.t.- Command and Control) si aparatul « miniAWACS » SAAB-Ericsson 340B Erieye. Poate de asemenea permite aparatelor sa tinteasca repede si cu acuratete prin triangularea datelor de la diferite radare. O alta posibilitate include un fighter ce bruiaza tinta in timp ce celalalt o depisteaza sau cateva aparate folosind diferite frecvente in acelasi timp sa penetreze bruiajul inamicului mai usor.
« awarness »….welcome to the grid grid, program!…
Gripen NG
Pentru Gripen E, SAAB a precizat ca ca greutatea la gol va fi sub 7 000 kg si motorul va avea se pare 22 500 lbs de tractiune. Are de asemenea 3 300 kg de combustibil intern, atingand 1 300 km raza de lupta cu timp de 30 minute « loiter » (n.t. –a da tarcoale/a fi in asteptare/a vagabonda) in configuratie aer-aer cu combustibil intern sau 1 800 km fara…vagabondaj. Un IRST nou, numit SAAB IR-OTIS (n.t.- Optical Tracking and Identification System), va fi de asemenea adaugat.
Ready to rumble
Gripen NG va fi semnificativ mai ieftin decat alte fightere din generatia “4,9”, precum Eurofighter Typhoon sau Dassault Rafale; cu 22 aparate deja ordonate de Elvetia si 40-60 de insasi Suedia (n.t.- ultimul numar oficial anuntat este 60), are posibilitatea de a deveni un succes la export. Anumite surse situeaza costul per unitate sub 50 milioane USD ; estimarea mea va fi in jur de 45-55 milioane USD pe aparat.
Un C « brazilian »
Conform anumitor rapoarte, suprafata aripii este dubla fata de cea a lui Gripen C, fuselajul cu 20% mai lung, dar este alcatuit din compoziti polimeri, ranforsat cu nanotuburi de carbon, reducand greutatea prin comparatie cu C. Totusi, toate imaginile actuale cu Gripen NG se pare ca folosesc Gripen C/Gripen Demo ca baza (Gripen Demo este un aparat de teste construit in jurul cadrului lui C si imaginile care ar putea indica suprafata aripii nu arata diferentele in dimensiunile fuselajului). O alta prezentare (ultima sursa de la sfarsitul analizei) arata ca greutatea la gol a lui Gripen NG ar fi de 7120 kg si incarcatura pe aripa de 317 kg/m2 in configuratie de lupta cu 50% combustibil. (Un punct interesant este ca aceeasi prezentare sustine ca IRIS-T va fi capabila sa doboare rachete BVR ale altui aparat, desi acest lucru este inca neclar). OTIS IRST va opera un lungimi de unda de 3-5 si 8-11 microni.
IR-OTIS.
Concluzia ?
Nu voi trage nici o concluzie despre NG pana nu va intra efectiv in serviciu. (n.t.- de precizat ca aceasta analiza a fost publicata in februarie 2013).
Mostenirea
Date de baza (Gripen C)
Lungime: 14,1 m;
Anvergura aripilor: 8,4 m;
Inaltime: 4,5 m;
Suprafata aripilor: 25,54 m2; 30 m2 cu canarduri;
Incarcarea pe aripa:
326 sau 383 kg/m2 cu 100% combustibil, 4 AMRAAM si 2 Sidewinder;
287 sau 337 kg/m2 cu 50% combustibil, 4 AMRAAM si 2 Sidewinder;
266 sau 313 kg/m2 cu 50% combustibil si 2 Sidewinder ;
(*depinzand daca sunt luate in considerare si canardurile)
Raportul tractiune-greutate:
(80,51 kN – 18 100 lbf – tractiune);
0,95 cu 50% combustibil, 4 AMRAAM si 2 Sidewinder ;
Fractia combustibului:
0,27 (6 622 kg gol, 2 400 kg combustibil) – 2 270 kg combustibil pentru modul “peace” al variantei A, versiunea C detine numai modul “war”;
Greutate:
6 622 kg gol;
7 997 kg cu 50% combustibil si 2 Sidewinder;
8 605 kg cu 50% combustibill, 4 AMRAAM si 2 Sidewinder;
14 000 kg greutate maxima de decolare;
Unghiul maxim de atac:
>100 grade (limita aerodinamica);
50 degrees (limita FCS);
Viteza:
Mach 2,0 “sprint”;
Mach 1,15 croaziera;
Raza de lupta:
Atac la sol, (lo-lo-lo): 650 km ;
Radarul PS-05/A, raza :
120 km contra unei tinte de 5 m2 (80 km contra unei tinte de 1 m2) ;
Capabilitate G operationala: 9 g;
Cost de zbor: 38 la 44 milioane USD (anul fiscal 2013);
Cost pe ora de zbor: 4 700 USD.
Episodul IV: F 35 Lightning II
Razvan Mihaeanu
Surse:
http://defenseissues.wordpress.com/2013/02/16/saab-gripen-analysis/
http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?84527-Gripen-News-Thread
http://www.gripenblogs.com/default.aspx
http://www.mach-flyg.com/utg80/80jas_uc.html
http://www.ww2aircraft.net/forum/personal-gallery/spit-gripen-3964.html
http://www.jsfnieuws.nl/wp-content/DutchAirForceAssociation_Gripen_2009.pdf