Continuam tot cu categoria tancurilor grele, si anume cu vajnicii descendenti ai britanicului Chieftain: Merkava versus Challenger… Astazi doar Merkava.
Prototip Merkava si Merkava Mk1
Merkava este actualmente la a 4-a generatie, intr-o evolutie continua de la blindaj din otel omogen (ulterior spatiat la Mrkava II), tun cal. 105mm si motor de 908CP – pentru Merkava I, la un blindaj modular compozit, tun cal. 120mm si motor de 1500CP – pentru Merkava IV. Desi e unul dintre putinele tancuri care au atins 65 de tone, motorul diesel racit cu apa General Dynamics GD883/ CPS883 (licenta MTU883) de 1500CP, ii ofera la 23CP/tona, prin intermediul transmisiei automate hidromecanice Ashot Ashkelon cu 5 viteze (licenta a Renk RK325) o viteza maxima de 64km/h.
Aranjament compartiment echipaj la Merkava 1
Video Merk (tot “Matsimus”):
https://www.youtube.com/watch?v=sxNQHrCeM1M
Si o succinta comparatie cu ce va fi poate candva, cand dezvoltarea va fi terminata, rusescul T14 Armata :
https://www.youtube.com/watch?v=xPaNSKFY4DM
Estimare blindaj frontal Merk I… nu era extraordinar
Tancul Merkava este practic o evolutie a tehnologiei tancului britanic Chieftain, la a carui dezvoltare au participat si inginerii israelieni ca si parteneri timp de 3 ani (1966-1969) – Tsahal evaluand 2 prototipuri (se intentiona productia sub licenta IMI pentru Israel), cu un mix de elemente si tehnologii de provenienta germana, americana si israeliana. Israelienii s-au implicat in dezvoltarea Chieftain deoarece doreau sa inlocuiasca vechile Centurion, pe care le exploatasera intens in versiunea Sho’t si de care au fost deosebit de multumiti (tancul a dus greul luptelor in razboiul de 7 zile din 1967 si apoi a devenit legendar in cel de Yom Kippur din 1973), iar Chieftain era o evolutie a Centurion. De altfel trenul de rulare al Merkava aminteste de cel al Chieftain.
Profilul frontal redus al Merkava I
Si cum arata «durduliul » Merkava IV – protectia costa
Puncte forte ale Merkava:
– Tancul a fost testat in lupta, fiind implicat in mai multe conflicte si evoluand permanent timp de 3 decenii: Liban 1982 (Mk1), 1983 (Mk1+2) apoi Mk3+4 in 2006 si 2014. Rezultate: daca inital a fost calculat ca exista 61% sanse ca un proiectil lovind tancul sa penetreze, 30% sa intre in compartimentul echipajului si 31% sa incendieze tancul (80-90% din cazuri tancul incendiat fiind pierdut), dupa invazia Libanului din 1982 realitatea a demonstrat ca doar 41% dintre lovituri au penetrat, doar 13% au intrat si in compartimentul trupei, si doar in 15% din cazuri s-a declansat incendiul, un singur tanc fiind pierdut. Toate acestea datorita motorului situat in fata, sistemului de stingere automat ultrarapid conceput de Spectronics, containerului de munitie rezistent la foc si rezervoarelor de combustibil blindate si cu autoetansare. In plus, echipajul poarta combinezoane speciale ignifuge.
Merkava Mk2 in asamblare
– Blindajul a fost permanent imbunatatit din lectiile de front si sugestiile militarilor, fiind dublat de o pozitionare a diverselor mecanisme si sisteme ca si nivel 2 de protectie in jurul compartimentului echipajului, in caz de penetrare a blindajului principal, si el spatiat si compartimentat.
Blindaj spatiat la turela MerkI
Merkava Mark IV are un blindaj din matrice compozita de aliaj laminat ceramic-otel-nichel, totul modular, fixat cu bolturi pe carcasa de baza a turelei si sasiului, putand fi usor inlocuit de echipele de intretinere in teren, in situatiile in care a fost avariat sau a aparut o noua versiune de blindaj. In plus blindajul frontal al sasiului si turelei dar si cel lateral al turelei are un profil inclinat, favorizand ricoseurile, iar partea din spate a turelei are o cusca de care este atarnata o plasa cu bile pentru devierea loviturilor din spate. Spatele turelei, neavand depozitata munitie, are o forma de cioc de rata, fiind greu de lovit si penetrat.
Asezarea modulelor de blindaj suplimentar, turela si sasiu la Merk IV
– Capacitatea de a transporta 4-6 militari suplimentari (sau 3 targi) inghesuiti incomod in compartimentul spate (sacrificand o parte din munitie), accesibil prin trapa spate – care se poate dovedi si un punct slab, crescand masa tancului si creand o vulnerabilitate suplimentara. Ar fi interesant un studiu cum ar arata si ce masa si performante ar avea un Merkava fara acel compartiment sau cu el restrans, relocand munitia in spatele turelei in compartiment etans – posibil sa rezulte un tanc mai compact, cu o masa mai redusa cu aproape 1 tona, mult mai interesant pentru alte doctrina. Pe de alta parte, partea din spate a sasiului este zona cel mai greu de lovit, mai putin expusa decat turela si este protejata de un blindaj gros, ce ar putea fi strapuns poate doar de munitie cinetica de mare calibru, deci e posibil ca optiunea israeliana sa aibe partea ei de logica. Daca respectivul compartiment ar putea fi izolat cu o usa antifoc de spatiul echipajului (ceea ce ar ingreuna insa accesul la incarcarea tunului), dublat de marirea capacitatii selectorului electric de munitie din turela, probabil ca securitatea echipajului ar creste si mai mult.
Si spatiul interior al compartimentului spate
– Singurul tanc echipat cu motor asezat frontal, care ofera o protectie superioara echipajului. In plus, motorul este usor de reparat, extras si inlocuit. Motorul este similar cu cel al tancului AMX-56 Leclerc, si anume MTU883;
… si motorul
– Singurul tanc vestic dotat cu protectie activa-Trophy (Rotem K2 are si el o solutie de protectie activa) – versiune denumita Windbreaker, operational din 2011 si testat in lupta in 2014, in timpul operatiunii Protective Edge, anihiland mai multe rachete 9M133 Kornet si RPG-27;
Merk IV cu Trophy – versiune Windbreaker
Evolutia Mk1-Mk2-Mk3
– Mitraliera coaxiala cal. 12,7mm exterioara dar comandata din interior, instalabila in kit pe versiuni mai vechi (prezenta si la Leclerc, unde e interna);
– tunul IMI MG-253 cal.120mm, similar Rheinmetall L44 (posibil superior ca si viteza la gura tevii), insa mai usor si cu recul mai redus datorita unui sistem de recuperare de gaze. Tunul este compatibil atat cu munitia germana standard NATO cat si cu cea franceza cal. 120mm.
– canistrele de munitie sunt protejate de incendiu si depozitate in partea din spate a compartimentului principal – cate 17 pe fiecare parte si in compartimentul spate, iar nu in turela, unde se afla doar tamburul-selector cu 10 lovituri la MkIV;
– doar la Mk.IV exista in spatele turelei un selector electric semi-automat cu 10 proiectile, cu un panou cu port de alimentare pentru incarcator, sistem care creste viteza de incarcare a tunului pentru primele 10 lovituri;
Si operatorul uman in actiune…
– Existenta unui kit de lupta urbana: LIC (Low intensity conflict);
– Existenta unui kit de protectie in V contra IED sub sasiu, usor demontabil si inlocuibil;
– Existenta unui blindaj suplimentar in plafonul turelei, in dreptul trapelor de acces ale echipajului ;
– Existenta unui derivat de tip MLI greu – NAMER dar si a unui obuzier – Sholef;
– Suspensie si senila ultrarezistente („Mazkom”), special concepute pentru sol dificil, pietros bazaltic, specific inaltimilor Golan si Libanului;
Blindaj Merkava IV – aproximare grosimi
– Sistem de management al luptei – Elbit Systems BMS (Battle Management System) – care poate conlucra inclusiv cu UAV-uri;
– Asezare redundanta a echipajului, cate doi, pentru a putea prelua la nevoie atributiile colegului in cazul in care acesta este scos din lupta;
– Unul dintre putinele tancuri (alaturi de Leopard2, si probabil in curand si M1 Abrams) capabil sa foloseasca rachete ghidate laser semiactiv la distante de pana la 8km (respectiv 13km lansat din aer) – si anume LAHAT (Laser Homing Attack or Laser Homing Anti-Tank), care se stocheaza in canistre ca restul proiectilelor (lungime de doar 975mm).
LAHAT
Capul de lupta tandem HEAT (inalt-exploziv antitanc) al LAHAT are 10kg, din cele 13 totale ale proiectilului, calibrul fiind de 105mm iar capacitatea de penetrare este de 800mm echivalent RHA sub blindaj reactiv, racheta putand fi dotata si cu contramasuri impotriva protectiei active. Lahat se deplaseaza cu 300m/s si are atat mod de lovire in arc vertical cat si direct, putand fi dirijata de un marcator LASER extern tancului. Reclama sustine ca ar putea fi trasa chiar si de pe tunuri fara recul – ce interesant ar fi sa-l poti trage de pe un lansator similar Karl-Gustaf cal. 105mm/AT RCL M40 ! Ma intreb ce performante ar avea un LAHAT cal. 120mm si cu raza extinsa datorita noilor pulberi. In plus, noi suntem oarecum familiarizati cu tehnologia laser-semiactiv, prin intemediul dezvoltarii STAR-80L, deci am putea integra un pachet dual LAHAT/STAR pe unele lansatoare. Racheta a fost integrata si pe AH-1 Cobra israeliene, iar in versiunea SkyBow, pe MI-17 si familia MD-500, fiind propus si pentru modernizarea Gazelle SA 342 si avand si o versiune navalizata prezentata in mai 2011. A fost testata si pentru integrarea pe drone americane de tip RQ-5 Hunter. Daca in 1999 costul unui LAHAT era estimat la 25.000$, probabil ca acum se cifreaza la dublu;
LAHAT – varianta lansabila de pe acrosaj
Video lansare LAHAT de pe Leopard 2 A4:
https://www.youtube.com/watch?v=cqssfjCFdMY
– Pretul unui Merkava IV nou cu toate costurile incluse ar putea urca spre 16 mil.$ (cost bazat pe estimarile interne israeliene, pornind de la 5,1 mil.$ in 2006). Surse israeliene (citate de Wiki) au sustinut in 2014 ca in anul 2012 Israel ar fi oferit Columbiei 25-40 de tancuri MkIV la un pret de 4,5 mil.$/ bucata (probabil pretul de livrare/carcasa).
– Relativ simplu si ieftin de exploatat, tinandu-se cont in faza de design de sugestiile armatei legat de exploatarea tancului Chieftain, dar si a Merkava, la fiecare iteratie de varianta;
– Singurul tanc dotat cu aruncator de proiectile (mortier cal. 60mm), care poate fi actionat din interior impotriva infanteriei ascunse dupa obstacole, inaccesibile tirului direct;
Detalii blindaj plafon langa chepenguri
– « Computerizare » a habitaclului la Merkava IV, incluzand un sistem de antrenament ambarcat, cu scenarii virtuale;
Video interior Merkava IV:
https://www.youtube.com/watch?v=dSww8vkjGIM
Aranjamentul de protectie turela-spate
Puncte slabe ale Merkava:
- Tonaj ridicat, printre cele mai grele tancuri – dificultati logistice si de trecere a podurilor;
- Lipsa unei preocupari de a scadea masa tancului in viitorul apropiat catre un mai tolerabil 60 de tone.
- Este de asemenea adevarat ca Merkava nu s-a confruntat inca cu tancuri de ultima generatie si nici nu a avut inca de-a face cu elicoptere moderne de lupta;
Merk trecand un mic urs de apa
- Capacitate slaba de traversare cursuri de apa, putand traversa ape de doar 1,38m adancime – nu este cunoscuta existenta vreunui kit de traversare acvatica;
- Depozitul de munitie din compartimentul spate nu este separat prin placa de blindaj si antifoc de celula echipajului, si nici nu are panouri de dirijare a suflului exploziei;
- Silueta relativ inalta datorita sasiului generos si spatiului de trupa. Turela care initial era cu profil redus la Merkava I, a urcat masiv in volum, profil frontal si greutate, prin adaugarea protectiei suplimentare;
MerkIV vedere spate
- Garda la sol mai inalta decat restul tancurilor, pentru a il proteja mai bine la IED-uri si mine, face ca si sasiul sa fie putin mai inalt.
O aproximare a siluetei MerK IV fata de M1 Abrams
- Numar relativ redus de exemplare produse, comparativ cu Leopard 2 si M1 Abrams;
- Zona monturii tunului, un posibil punct slab la penetrare, a fost intarita permanent, incepand de la un blindaj ascutit, in forma de pana, care incadreaza baza tevii de ambele parti;
Turela dezgolita de Merkava
Si blindajul in zona monturii tunului («obraji ») la un mk2/3
- Locul soferului, deplasat pe stanga, desi bine protejat frontal, ar putea avea o mica sensibilitate la lovituri laterale, dar probabil protectia e suficienta pentru majoritatea situatiilor;
- Blindajul suplimentar multistrat adaugat peste carcasa de baza pare sa nu se comporte intotdeauna prea bine in cazul mai multor lovituri consecutive in aceeasi locatie, un blindaj de baza multistrat incorporat fiind in general mai rezistent:
Placi NERA siNxRA avariate de lovitura antitanc la MerkIV
- Doar 10 lovituri in tamburul turelei ar putea constitui o limitare in cazul unei lupte mai intense;
Relativ la dotarea noastra, nu stiu cat de potrivit ar fi un astfel de tanc, care ar trebui sa fie macar usor modificat pentru doctrina noastra de aparare, vizand cateva elemente: masa, comportamentul pe solul framantat din zona noastra, capacitatea de trecere vaduri, compartiment trupa. De asemenea, nu este foarte clara disponibilitatea israelienilor de a efectua transferuri de tehnologie pe anumite zone critice.
Deviant art MerkIV… Jaguar
Optiunea unor tancuri la mana a doua israeliene nu este nici ea foarte recomandata, Mk1 si Mk2 neputand fi adaptate pentru tun superior cal. 105mm, iar MK.3 avand anumite minusuri care au fost compensate printr-un re-design al carcasei la MK4, deci greu de atins nivelul ultimului doar modernizand Mk3.
Si mai jos doua vidoclipuri cu un alt punct de vedere!
Marius Zgureanu
Surse:
http://www.primeportal.net/tanks/jian_zhen_wei/merkava_iv/index.php?Page=2
https://aw.my.com/en/forum/showthread.php?70920-Merkava-Mk2-B-coming-next-patch/page33
https://aw.my.com/en/forum/showthread.php?99796-Israeli-Armor-Myths-%E2%80%93-Part-2/page11
http://www.steelbeasts.com/topic/10104-merkava-armor-layout-and-protection-estimates/
http://forums.eugensystems.com/viewtopic.php?f=155&t=57731&start=440
https://aw.my.com/en/forum/showthread.php?65219-A-question-on-the-Abrams/page4
http://www.primeportal.net/tanks/andre_patschke/merkava_mk3_walk_2.htm
Citeste si:
http://www.rumaniamilitary.ro/tanc-contra-tanc-optiunea-romaneasca-i
http://www.rumaniamilitary.ro/strv-2020
http://www.rumaniamilitary.ro/tancul-care-era-sa-fie-strv-2000
http://www.rumaniamilitary.ro/va-avea-romania-un-nou-tanc-si-daca-da-cum-va-arata
http://www.rumaniamilitary.ro/de-la-tancul-tr-125-la-tr-2000-proiecte-ingropate
http://www.rumaniamilitary.ro/mli-greu-lego-umb-si-moreni-tema-pentru-acasa
http://www.rumaniamilitary.ro/reciclarea-t-72-in-tr-125m1-o-alternativa-la-tr-85m2
http://www.rumaniamilitary.ro/blindajul-principala-arma-a-vehiculului-de-lupta
http://www.rumaniamilitary.ro/abrams-m1a2sep-v-2-si-alte-modernizari-ale-m1-abrams
http://www.rumaniamilitary.ro/t55-m8a2-tifon2-si-mai-vechiul-agm
http://www.rumaniamilitary.ro/autoloaderul-om-contra-automat-in-tehnologia-tancurilor