Nu, nu este vorba de romani ci de amaratii de irakieni, aia de folosesc si M1 Abrams, dar si T-72 si T-90!
In afara de turela pe stil Merkava 1 si cateva arme secundare, restul pare destul de standard, fiind un „rebuild” al Type-69 cu asistenta din partea cehilor de la Excalibur.
Motivarea irakienilor pentru acest produs:
„Offers for tanks by European suppliers have been made but the size and role of these Main Battle Tanks is not in line with Iraqi combat experience.”
Ce s-a modifcat la T-55, dupa spusele in engleza irakiana:
- Locally manufactured electronics and ballistic computer to enable firing on the move and hitting moving targets
- Locally manufactured armor as well as Reactive armor layer imported from European suppliers
- Day and Night thermal gunners sight as well as a 360 degree panoramic commanders sight. Import country not noted.
- Encrypted communications and anti-jamming suite imported from Europe.
- Remote-operated commanders machine gun, independent of the gunner.
- Separate compartment to hold ammunition, similar to the Abrams to protect crews from breaches.
Din pozele de mai sus se mai observa cateva elemente interesante:
- lanturi de protectie sub compartimentul spate al turelei, pe stil Merkava
- caramizi ERA/NERA pe lateralele turelei;
- fuste de protectie laterala cu ERA,
- placa frontala modificata (sau cu un strat aditional cu unghi diferit, parand sa aibe incastrata o camera de luat vederi pentru sofer)
- spatele usor alungit si modificat cu grile de disipare a gazelor de esapament;
- teleoperabila destul de butucanoasa, dar probabil asta a fost materialul clientului… ceea ce lasa loc pentru vizorul comandantului doar pe partea opusa, dreapta, in dreptul tragatorului.
- Se pare ca a fost pastrat tunul original D-10T cal.100mm ceea ce infirma ipoteza turelei de Merkava, fiind vorba mai degraba turela initiala cu taieri/adaugari de placi pentru a avea unghiurile respective plus „obrajorii” de protectie in partea frontala, in zona monturii tunului si a fostelor fante pentru optica turelei.
Pornind de la toate elementele deja evidentiate, irakienii par sa aibe nevoie de un fel de MLI greu, care sa lupte mai mult impotriva insurgentilor echipati relativ usor, decat de un tanc capabil sa „dialogheze” cu alte tancuri, mai noi decat generatia T-55.
Dupa toate adaugirile de mai sus, sunt curios cat a ajuns sa cantareasca si sa coste fieratania… in imaginile de mai jos fiind mentionata o masa de doar 38 de tone.
Ca si comparatie, cele mai echipate si protejate variante de T-55, cum este cazul T-55 AGM, ating o masa de 46 de tone, dar beneficiind de un motor de 1000CP, superior celor 850 CP ai TR-85M1 cu cele 50 de tone ale sale.
Eh, s-au dus vremurile elegantului „Enigma”:
La noi AM-ul inca misca… pe alocuri.
Daca irakienii tot au pus sublerul pe T-55, ar fi o ocazie buna sa scapam si noi de niste carcase, daca nu vrem sa invatam de la ei si de la sloveni sau sa contribuim si noi la programul lor cu niste repere si niste know-how (oare am fost macar invitati, ca niste delegatii irakiene au mai trecut pe la Romarm in ultimii ani?).
De aproape 10 ani am tot tocat marunt T-55 si TR-85 cu tot felul de variante de modernizare, insa in afara de cea ucraineana – T55AGM/Typhon, cea slovena – M55S si transformarea in ceva similar tun de asalt/ vanator de tancuri sau MLI greu Achzarit / BMPT Terminator, cu greu i se mai poate gasi un rol combativ potrivit, cert nu cel de tanc principal!
Ce am putea face cu ramasitele inventarului nostru de TR-85 si T-55 pentru a trage de timp fara a cheltui multi bani, dar pentru a avea ceva similar unor masini de lupta grele, pana la sosirea viitoarelor tancuri mai moderne?
Probabil ca o solutie ultrablindata ar fi greu suportabila, daca nu vrem sa facem modificari consistente la suspensie, trenul de rulare si motor. Pana si spaniolii le-au retras pe ale lor M-60 „suprablindate” cu destul timp in urma, doar ca ei au primit Leopard 2 in loc:
Sa le luam pe rand:
- Tunul cal. 100mm, pastrat asa cum este daca mai are resursa, altfel inlocuit cu cal. 105mm (desi aportul de putere de foc ramane inferior lui 120mm L44, dar are avantajul de a putea trage si proiectile ghidate din categoria LAHAT). Ideal ar fi cal. 120mm care ar putea fi instalat intr-o varianta ultrausoara, similara cu cea de pe Centauro 2 sau cel prevazut pentru Abrams si Future Combat Systems – XM-360 120mm (iar acum pentru GDLS Griffin II intr-o turela similara Abrams dar mai usoara) insa integrarea s-ar putea dovedi dificila iar modificarile monturii substantiale si deci scumpe, nici tevile de tun in sine nefiind ieftine.
- Ca si putere secundara de foc coaxiala, pe langa sau in locul mitralierei jumelate cal. 7,62mm, ar putea fi instalata solidar cu teava, pe model Merkava, o arma cal. 14,5-20mm, pentru a acompania tragerea cu armamentul principal cu o munitie ieftina cu capacitate perforanta a tintelor slab blindate. Aceasta ar putea insemna mutarea vizorului tragatorului intr-o alta pozitie.
- Pentru a putea lovi si indirect, dar cu capacitate antitanc, ideala ar fi capacitatea de a lansa proiectile ghidate. O optiune ramane montarea unui lansator de rachete Spike LR, corelat cu vizorul comandantului si eventual viitoarea turela teleoperabila acestuia.
- Motorizarea poate fi marginal imbunatatita, insa aceasta depinde de masa finala a vehiculului, ideal ar fi ca modificarile sa fie minore la motorul existent, vizand transmisia. in cel mai rau caz inlocuirea cu un motor relativ ieftin si ceva mai modern. Problema este ca 620 CP sunt la limita pentru 45 de tone (in cazul T-55, varianta Tifon de 46 tone fiind inzestrata cu 5TDFMA de 1050CP) la fel cum 860Cp sunt pentru 51-52 de tone (TR-85M1).
- Blindajul poate fi imbunatatit doar marginal (in special contra atacurilor cumulative), exemple mai grele fiind atat de la ucraineni (T-55AGM ceramic-polimer „Deflek T” + reactiv „Nozh”), cat si de la israelieni (inclusiv M-55M sloven), pentru a fi adaugat peste cel existent in principalele puncte slabe: placa frontala, plafon, partile frontale – optica monturii tunului – si laterale ale turelei, fustele laterale, adaugarea unei placi sub sofer si sub compartimentul inelului turelei.
M-55S
- si tot ca si protectie, ar fi modernizarea sistemului de avertizare la iluminare SAPLAR si adaugarea unei solutii de protectie hard-kill, nu doar bruiaj.
Si cam asta ar fi principalul, dar lista e deschisa la sugestii de imbunatatire, pentru a putea petici inzestrarea armei tancuri (desi valoarea combativa este mai degraba a unor MLI-uri) si a avea cate ceva operational (mai mult de cele cateva companii active astazi) pana ne sosesc noile vehicule. Este putin probabil de a putea achizitiona si opera mai mult de 2, maxim 3, batalioane de feline grele, cel putin prin prisma alocarilor din PIB in urmatorii zece ani, ceea ce inseamna ca eventualii supravietuitori ai parcului actual ar putea fi utilizati fie ca rezerva, fie pe post de masini de lupta mai grele complementare tancurilor.
Este prea tarziu sa mai incercam colaborari cu ucrainenii sau irakienii, dupa ce ani de zile am refuzat cu indarjire orice fel de colaborare.
Marius Zgureanu
Surse:
http://iraqimilitary.org/forums/viewtopic.php?t=2445&start=15
https://al-sura.com/iraq-to-design-modernized-tank-with-assistance-of-european-companies/