Cunoasteti cu totii ca pentru dotarea cu rachete antiaeriene (sisteme) cu raza scurta si foarte scurta Bucurestiul a anuntat ca va pune la bataie suma de 2,1 miliarde de euro, din care aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru sistemele SHORAD. Mai stim deja ca una dintre companiile care a primit o RiF de la guvern si a si raspuns este MBDA cu sistemul VL Mica si racheta Mistral.
Romania ar putea cumpara, daca compania franceza ar fi selectata: 1500 de rachete Mistral 3 (cu o posibila asamblare in Romania pentru Mistral) cu peste 100 de lansatoare si 21 de baterii VL Mica (patru masini lansatoare per baterie a cate patru rachete fiecare, 21 de radare etc), plus un numar de cu putin peste 300 de rachete Mica [probabil jumatate cu ghidare radar (RF) si jumatate cu ghidare in intrarosu (IIR)].
Ei bine aflati ca MBDA-ul nu este singura ofertanta ci inaintea acesteia Romania a primit o oferta de la o companie germana, oferta care este valabila si gata de implementare.
Vorbim aici de compania germana Diehl Defence, companie care produce racheta IRIS T (in doua variante), iar in parteneriat cu Raytheon, MBDA Germania, SAAB si Rafael produce EuroSpike, racheta anti-tanc PARS, rachete anti-nava RBS 15, sistemul CIWS RAM, rachete tactice de tip MLRS, rachete ESSM si racheta antiaeriana IDAS, ghidata prin fibra optica, lansata de submarine in imersiune. Am insirat doar o parte din produsele companiei germane ca sa va puteti face o idee despre calibrul si forta tehnologica a acesteia, Diehl fiind principala producatoare de rachete a Germaniei.
Ei bine, Romania a mai avut afaceri cu Diehl (indirect adevarat) atunci cand a cumparat rachetele AT Spike (LR si ER) de la Eurospike sau cand compania germana (cu ceva ani in urma) a propus Romaniei sistemul antiaerian „Siret”, sistem despre care am scris si noi pe site.
Vehiculul de lansare al sistemului IRIS T SL. Fiecare masina transporta cate opt rachete containerizate
SHORAD/VSHORAD in varianta germano-romana
Diehl ofera (si a inaintat o oferta) Romaniei propriul sau sistem de aparare antiaeriana si anti-racheta pe raza scurta si foarte scurta – IRIS T SL, sistem dotat cu rachete IRIS T SLS si IRIS T SLM si radare europene AESA, probabil SAAB.
Dar sa le luam pe rand
Racheta IRIS T SLS – raza scurta – ghidare in infrarosu (infra-red imaging), thrust vector control, lock-on-before-launch/after-launch, raza +10 km, probabilitatea de a lovi tinta + 95% (conform testelor efectuate de producator), tinta desemnata doar cu ajutorul radarului de supraveghere. Conform Diehl, racheta are o foarte mare rezistenta in fata sistemelor anti-racheta de tip DIRCM (Directional Infrared Counter Measures). Racheta este duala, putand fi lansata atat aer-aer cat si sol-aer.
Rachete IRIS T SLM – raza medie – cap cautare infrarosu, thrust vector control, desemnarea tintei de catre radarul bateriei, corectia traiectoriei in zbor prin datalink, raza +40km, inaltimea de zbor 20 km, probabilitatea de a lovi tinta +95%.
Ce-ar mai fi de spus la modul general despre IRIS T este faptul ca in acest moment este cea mai moderna racheta anti-aeriana europeana si se afla deja in serviciul operational al mai multor tari membre NATO, in varianta aer-aer, iar in varianta sol-aer va intra in curand in serviciul armatei germane, fiind efectiv nou-nouta din punctul de vedere al tehnologiei folosite.
Racheta, dupa lansare, isi pastreaza acelasi grad de manevrabilitate pana spre maximul razei sale operationale, fiind extrem de eficienta impotriva tintelor inalt-manevriere. Cu alte cuvinte nu pierde energie pe faza finala a traiectoriei.
Pe zona dotarii cu cele patru corvete si a modernizarii fregatelor Type 22, Diehl ofera racheta anti-nava RBS 15 Mk III (racheta care poate angaja si tinte la sol) si sistemul CIWS RIM 116 RAM probabil (vorba celor de la Carlsberg) cel mai bun sistem de aparare apropiata anti-racheta din lumea occidentala, nu degeaba americanii l-au montat pe cam toate navele lor de lupta, inclusiv pe portavioane.
Despre RBS 15 Mk III am mai vorbit, este racheta anti-nava care apara practic intreg tarmul Marii Baltice in fata rusilor, ca noutate putem doar sa va informam ca marina germana va achizitiona aproximativ 300 de rachete, comanda care va demara dupa 2022. De asemenea RBS 15 Mk III va avea cu siguranta o urmasa (atat pentru Germania cat si pentru Suedia), desi nu are inca un nume, va fi probabil Mk IV, fiind deja in stadiul de dezvoltare.
Conform producatorilor ei, <RBS 15MK IV> va fi o racheta mai mica, mai usoara, dar cu o raza mai mare, va putea fi montata mai usor pe aeronave si va beneficia de un sistem de ghidare si mai dificil de bruiat, avantajul va fi ca posesorii de Mk III nu trebuie sa-si faca griji, vor putea sa-si modernizeze stocul de rachete la standardul Mk IV fara nici o dificultate, datorita modularitatii designului.
Racheta sistemului RAM (se pot observa senzorii radar pe laterale)
In privinta RAM-ului (a nu se confunda cu SeaRAM) acest sistem este unul extrem de rapid, din punctul de vedere al raspunsului in fata amenintarilor, si este ideal in cazul atacurilor la saturatie (in roi), atunci cand cele 21 de rachete per lansator chiar pot face diferenta. Si cum o nava de 2000 – 3000 de tone are nevoie (mai ales din cauza propriei suprastructuri) de doua lansatoare, insumand 42 de rachete RAM, parca poti privi mai relaxat un eventual atac „in roi” a unor rachete anti-nava supersonice rusesti. Probabilitatea de lovire a tintei este la peste 95%…
De remarcat ar mai ceva, un lucru care intr-o alta dimensiune, intr-o alta realitate, ne-ar bucura, dar la noi… Diehl a oferit Ministerului Economiei, patronul ROMARM, posibilitatea ca rachetele sa fie produse in Tara (prin transfer de tehnologie intr-o proportie considerabila), la uzina Electromecanica Ploiesti.
Din pacate, desi oferta este absolut reala, ea nu poate fi pusa in practica daca Ministerul Economiei nu se apuca de investitii in propria sa uzina, lucru greu de crezut si astfel revenim la realitatea noastra cruda: avem posibilitatea sa ne reindustrializam economia, sa atragem tehnologie ultra-moderna dar din pacate nu stim daca vom face ceva din acest punct de vedere.
Asadar, avem doua oferte complexe atat pentru sisteme AA si anti-racheta cu baza la sol, cat si pentru rachete anti-nava si sisteme de rachete pentru protectia navelor, ramane acum ca MApN-ul sa aleaga in cunostiinta de cauza si, sper eu, sa alegem ce-i mai nou, mai modern si mai apropiat de nevoile noastre, pentru ca ce vom alege acum vom folosi in urmatorii 20-25 de ani, asadar nu-i gluma…
GeorgeGMT