VL-MICA vs CAMM si ESSM

MICA RF-IR

Deocamdata Romania are o singura oferta oficiala publica si concreta, de colaborare industriala si productie pe domeniul sistemelor antiaeriene cu raza scurta si foarte scurta: cea cu MBDA Franta pentru VL MICA (Missile d’Interception, de Combat et d’Autodéfense, Interception, Combat and Self-Defence Missile) – 20/21 de baterii si Mistral – 1500 de rachete si + peste 100 de lansatoare, din care majoritatea vor fi montate pe vehicule 4×4 (in trecut si pentru sistemul cu raza lunga SAMP/T Aster 30). Asta nu inseamna ca in cursul acestui an, pana la definitivarea contractului pentru constructia corvetelor, nu ar putea intra in joc si cei de la Raytheon sau MBDA Marea Britanie/Italia.

Sistemul integrat VL-Mica

Pentru CAMM(Common Anti-Air Modular Missile) nu pare sa existe pana acum vreo intentie de ofertare din partea MBDA UK iar in ceea ce priveste RIM-162 ESSM (Evolved SeaSparrow Missile, evolutie RIM-7 Sparrow), ramane o posibila varianta de echipare pentru marina romana in cazul in care se merge pe standard american. Bemolul este ca ESSM nu a reusit inca sa intre si pe piata terestra desi s-a incercat prin modernizarea SA-6 cu RIM-162 ESSM/RIM-7P Sparrow, oferita de Raytheon – WZU, prin reconfigurarea lansatorului Pelican si a radarului de iluminare/urmarire (mai multe alternative pentru SA-6 aici). In faza initiala de dezvoltare AMRAAM-ER, ESSM a fost integrata si folosita in tragerile cu NASAMS in 2012, in Norvegia, realizandu-se astfel si integrarea sa in NASAMS, anticipand evolutia AMRAAM-ER, un ESSM cu ghidaj AMRAAM, capabil sa doboare tinte pana la distante de 40km.

ESSM- variante de integrare

Este de asemenea adevarat ca RIM-162, la o raza de actiune de peste 50km si un pret de aprox. 1,5 mil.$/racheta se incadreaza mai degraba in zona rachetelor cu raza medie si nu scurta, cum era cazul predecesoarei RIM-7 Sparrow (raza de actiune 19km dar si cu un pret de cateva ori mai redus, sub 200.000$/bucata). ESSM are o masa de 280kg, cantarind mai mult decat dublu fata de cele 112kg ale VL-MICA sau 99kg ale CAMM, in timp ce capul de lupta al ESSM urca la 39kg fata de 12kg la MICA si doar 10kg la CAMM. Viitorul CAMM-ER are masa crescuta la 160 de kg si lungimea la 4,2m, pentru a atinge cei 40 de km, fiind de fapt un CAMM la care s-a adaugat o sectiune booster si aripioare suplimentare.

CAMM

A doua transa de CAMM terestru costa 323mil. lire sterline, pentru un lot de aproximativ 1000 de rachete, desi este foarte probabil ca pretul total al lotului sa fie alcatuit din doua transe egale ca pret (o transa anterioara costand 324. mil lire), ceea ce ar insemna un pret de 900.000$/racheta. De vazut care va fi pretul real in cadrul unui contract de export, britanicii platind separat atat dezvoltarea CAMM cat si a variantei navale Sea-Ceptor.

Deocamdata CAMM(M/L) are un avantaj asupra ESSM datorita capului de cautare radar activ, pe cand al ESSM este semiactiv in versiunea Block 1, urmand ca in viitorul Block 2 sa fie activ in mod dual in banda X. Astfel CAMM nu are nevoie de radare complexe si scumpe de iluminare/control necesare ESSM, similar fiind si cazul MICA-VL RF, care insa pluseaza si cu o varianta IIR, fiind cea mai completa solutie. Atat CAMM cat si MICA sunt rachete «trage-si-uita», ESSM fiind deocamdata acompaniat pana la tinta de radarul de tragere.

ESSM BL2- evolutie

CAMM pot fi instalate cate 8 (sau chiar 12, dupa unele surse) in lansatorul de pe camion, oferind o rezerva semnificativa de vectori in cazul atacurilor de saturatie, CAMM-ER doar cate 4, in timp ce MICA-VL pot fi si ele instalate doar cate 4 (pana la 6 dupa unele surse), datorita lansatorului ce inglobeaza evacuarea de gaze dar si a aripioarelor nepliabile, volumul ocupat de racheta fiind ceva mai mare decat la CAMM.

CAMM, datorita lansarii «soft », la rece cu piston hidraulic, economiseste spatiul de evacuare de gaze pe lansator, ocupand cel mai restrans spatiu dintre cele 3, iar motorul este pornit abia la cativa metri inaltime deasupra lansatorului.

Vehicule radar, centru de comanda si de lansare Mica-VL

 Atat Sea Ceptor, ESSM cat si MICA-VL pot fi instalate pe nave in canistre specifice, fara a fi nevoie de VLS-uri Sylver sau Mk41. CAMM si ESSM pot fi impachetate cate 4 (MK25 quadpack) in spatiul unui lansator vertical MK-41/56/Sylver S-60, pe cand acest lucru nu este posibil cu MICA VL, care are canalul de evacuare gaze integrat in container.

ESSM are avantajul ca poate folosi si lansatoare configurabile MK48 deasupra puntii dar si mai vechile MK 29 orientabile, cu cate 8 canistre, cantarind 7 tone incarcate si fiind destinate initial RIM-7.

Reincarcare manuala a lansatoarelor MK-29

MK-29 au un avantaj suplimentar, pe langa faptul ca nu necesita spatiu sub punte, si anume ca pot fi incarcate manual, pe punte, in mars, in timp ce majoritata lansatoarelor verticale necesita operatiuni mai complexe de incarcare, asistate de macara, care de obicei se efectueaza in port, sau pe mare calma, alaturi de un vas de aprovizionare. Dezavantajul MK-29 este ca nu ai aceeasi gama variata de munitii care sa poata fi incarcata, ca si in cazul VLS-urilor. Aproape sigur si canistrele de MICA-VL sau CAMM pot fi incarcate/inlocuite manual, atunci cand nu sunt instalate in VLS-uri.

Camion 8×8 cu 12 canistre CAMM

Container cu 8 rachete CAMM si lansarea „rece”

MICA VL are doua mari avantaje: faptul ca exista atata in varianta IIR (pasiva) cat si ghidata radar, precum si manevrabilitatea deosebita la distante sub 15km (acceleratii de 30g la 12km- respectiv 50g sub 7km). Avantajul variantei IIR, cu raza de actiune usor inferioara fata de varianta RF/EM (nedepinzand de  sensibilitatea capului de cautare ci de detectia si ghidarea prin datalink in prima faza, usoara degradare a razei de actiune provenind doar din forma rotunjita a conului la IIR, adica penalizare aerodinamica), este faptul ca este «tacuta », fiind detectata in general prea tarziu sau deloc de catre aeronava vizata, iar pentru incadrarea initiala a tintei se poate folosi si un sistem optronic, fara a fi neaparata nevoie de radar. In plus, chiar si daca sunt lansate contramasuri, detectia cu imagistica IIR reduce mult eficienta acestora. Ramane de testat si analizat eficacitatea unor sisteme de tip DIRCM, care inca nu sunt foarte raspandite si sunt de asemenea dependente si de un radar de detectie dar si saturabile in cazul unor atacuri cu mai multi vectori.

Canistrare si electronica VL-MICA naval

Ca si pret, cunoastem cat a cheltuit Georgia pentru o baterie VL-MICA, fiind vorba de o suma de 77,63 milioane euro (84,61 mil.$), dintre care 52,65 mil. Euro (57,4 mil.$) sunt destinati radarelor si sistemului de management al luptei (BMS) al Thales-Raytheon Systems, iar 24,98 mil. Euro (27,23 mil.$) fiind costul efectiv al bateriei si rachetelor. Romania ar avea nevoie probabil de 20 de baterii la fortele terestre si aeriene, cumulat, insumand in jurul a 300 de rachete, fara a lua in calcul necesarul fortelor navale. Costul unei rachete MICA-VL poate urca pana la 1,5 mil.$/bucata.

Canistrare Sea-Ceptor

Ca si evolutie in viitorul apropiat, foarte probabil ca in urmatorii 2 ani sa fie dezvaluita o noua varianta a VL-MICA, si anume MICA NG, cu un nou motor « dual-pulse », un nou cap autodirector (termic bispectru 3-5/8-12µm, cu imagistica, racit criogenic) mai sensibil, un nou soft si o raza de actiune probabila asteptata in jurul a 40km (apropiata de CAMM-ER), pastrand insa dimensiunile vechii variante pentru a fi complet compatibila cu actualele sisteme. Va avea si un nou tip de legatura de date pentru actualizarea traiectoriei, transferabil si catre alte platforme de ghidare din retea, nu doar al platformei lansatoare.

Diferente intre CAMM aer-aer si cel lansat vertical

S-ar putea pune intrebarea solutiei aripioarelor pliabile (similara CAMM L/M diferite de CAMM aer-aer cu aripioare fixe) dar si a lansarii la rece, care sa permita grupajul mai compact, pentru a le putea impacheta in quad-pack-uri asemanatoare CAMM in celulele VLS standard Silver. Insa sunt putin probabile aceaste modificari, deoarece este avuta in vedere compatibilitatea cu actualele lansatoare dar si cat mai multe componente comune intre varianta aer-aer si cea lansata vertical.

Canistrare AIM7/ESSM

MICA-NG ar putea astfel inlocui treptat Aster-15 (in anul fiscal 2019 se anunta prima comanda in favoarea fortelor aeriene franceze), avand performante apropiate la o masa si dimensiuni simtitor mai reduse, cu conditia eliminarii si a decalajului de altitudine (sau o posibila depasire), de la 9km pentru MICA-VL la 13km ai Aster-15. Intre raza de actiune de 40 km a MICA-VL NG si cea de pana la 120km a Aster-30 ar putea aparea ulterior inca o nisa favorabila unui MICA-NG-ER (daca se va urmari logica CAMM/ CAMM-ER), care cu un booster suplimentar sa adauge inca doua duzini de km la raza de actiune.

 Un Crotale sud-coreean

Un alt raspuns pentru aplicatiile terestre cu tragere din mers sau cele marine ar putea fi sistemul Crotale, insa desi Thales a experimentat incepand cu 2008 evolutia CN2/Mk3 ( racheta VT1 lansabila inclusiv din containere verticale), sistemele incep sa fie retrase din uz de mai multi utilizatori, inclusiv de marina franceza care, considerandu-l invechit, il va inlocui cu Mistral 3 (Sadral) in rolul de aparare antiracheta de proximitate.

Containerul CAMM cu pistonul de lansare la rece in partea de jos

 

Comparatie performante tehnice vectori :

Model MICA-VL CAMM ESSM Umkhonto CROTALE
Lungime 3,1m 3,2m 3,66m 3,32m 2,35m
Diametru 160mm 166mm 254mm 180mm 165mm
Masa

 

112 kg 99kg 280 kg 130 kg 76kg
Viteza Mach3/4 Mach3 Mach4+ Mach2 Mach3,6
Cap lupta 12kg 10kg 39kg 23kg 13kg
Ghidaj IR/AR AR SAR IR SAR
Raza actiune 20km 25km 50km 20km 16km
Lansare calda rece calda calda calda
Altitudine 9km 8km 9km

 

Video CAMM :

https://www.youtube.com/watch?v=7oRmGFVLJ08

Video MICA-VL:

https://www.youtube.com/watch?v=FJiW3vfAkvA

Video ESSM BL.II:

https://www.youtube.com/watch?v=Mw5f0_SQeuc

 

O ultima parte a discutiei ar fi capacitatea de lucru in retea si razele de detectie si urmarire a tintelor de catre radarele sistemelor discutate mai sus. CAMM si MICA au nevoie doar de radar de descoperire si o legatura de date, putand fi lansate in secvente rapide impotriva unor amenintari multiple, de saturatie. ESSM este dependent de capacitatea de ghidare simultana a mai multor vectori pe tinte diferite, lucru care va fi corectat cu introducerea noului ESSM BLK.2, dupa 2020.

 

 Marius Zgureanu

 

Citeste si:

https://www.rumaniamilitary.ro/noutati-despre-modernizarea-fregatelor-type-22r

https://www.rumaniamilitary.ro/despre-oferta-mbda-pentru-romania-partea-a-ii-a

 

Surse:

https://www.defenseindustrydaily.com/i-think-i-camm-britains-versatile-air-defense-missile-07293/

https://thaimilitaryandasianregion.wordpress.com/2016/03/20/the-common-anti-air-modular-missile-camm-united-kingdom/

https://www.tehnomil.net/2012/05/30/variantele-sam-ale-romaniei-pseudo-analiza-comparativa/

http://far-maroc.forumpro.fr/t2289-mica-vl

https://www.latribune.fr/entreprises-finance/industrie/aeronautique-defense/20131003trib000788613/defense-trois-nouveaux-contrats-export-dans-l-escarcelle-de-mbda.html

https://www.meretmarine.com/fr/content/mbda-presente-lensemble-de-ses-solutions-idexnavdex

https://www.thinkdefence.co.uk/uk-complex-weapons/common-anti-air-modular-missile/

http://www.defence24.pl/703849,camm-brytyjskie-rakiety-dla-systemu-narew-analiza

 http://www.seaforces.org/wpnsys/SURFACE/Mk-29-missile-launcher.htm

 

151 de comentarii:

  1. Interesant articolu-l,sunt curios daca ai nostri vor merge pe variante franceza Sau se vor orienta catre pretul cel mai mic, cum au obiceiul

  2. Ma candesc ca daca cumparam de la francezi,cumparam si Gowind ,e mai simplu nu?,

  3. CAMM imi pare mai manevrabila.

  4. Partea frumoasa in tot baletul asta cu achizitiile sistemelor de rachete AA cu baza la sol sau pe nave este ca oricare din cele trei variante ar fi mai mult decat utile. Nu mai vorbesc despre saltul urias facut inainte facut mai ales pe segmentul naval acolo unde cele mai „avansate” sisteme de rachete sunt lansate de pe umar inclusiv la fregate.

  5. Felicitari pt articol, bine documentat si argumentat tehnic, dar decizia Romaniei va fi una mai degraba politica, dar si de oportunitate economica. Sa nu uitam ca ESSM este dezvoltata si produsa de un consortiu ce include mai multe tari NATO si Australia, iar MICA si CAMM sunt produse doar de Franta si UK. Utilizatorii ESSM sunt aceiasi membri NATO, CAMM este doar in UK, iar MICA este folosita de Franta(aerian) si naval de tari din Orient si Asia(Egipt, Georgia, Taiwan, UAE, Oman etc).
    Din punct de vedere al interoperabilitatii militare si logistice cu membrii NATO care te sprijina frecvent si se implica in zona MN ce alegi?
    Eu unul as alege ESSM dublat de RIM 116 RAM pe partea navala, AIM 120 si AIX 9 pe partea aeriana si terestra( nu neaparat NASAMS ci varianta CLAWS SL-AMRAAM pe masini 4×4)

    • e si Grecia utilizator de Mica.
      E integrata pe F16 BL-60.
      Fata de ESSM si CAMM, MICA are avantajul ca e si IIR, cu un cap de cautare foarte bun. Actualmente cea IIR este folosita ca si extrasenzor pe Rafale, cand e acrosata.

      • Marius, o intrebare daca nu te superi: la un articol recent legat de rachete nava-nava, George spunea intr0un comentariu ca NSM-urile nu ar fi foarte potrivite in Marea Neagra tocmai din cauza se bazeaza pe senzori IR, care ar putea fi afectati de gradul de evaporare mai mare (comparative cu Baltica sau Marea Nordului). Nu se aplica acelasi principiu si aici? Sau fiind vorba de o racheta AA, e mai putin afectata datorita altitudinii mult mai mari la care opereaza, comparative cu NSM?

        Ma gandesc totusi ca daca vrei sa folosesti MICA impotriva unei ASM (care vine mai mult sau mai putin la „rasul valului”) ar avea aceleasi problem ca si un NSM, nu?

        • MICA are datalink si poate fi ghidata pana in apropierea tintei, unde capul IIR se poate fixa. Am scris si in articol ca raza de actiune nu e penalizata de tipul capului de ghidare.

          • Pai NSM-ul e ghidat pana in apropierea tintei prin alte metode (inertial, GPS)ca doar nu o sa fixeze tinta prin IR de la lansare, cand nava inamica se afla probabil la cateva 10 de km. In articol, la partea despre MICA mentionai sansele crescute de a gasi tinta, datorita ghidarii bazate pe imagini IIR. Intrebam doar daca penalizarea mentionata de George pt NSM se aplica si pt MICA, dat fiind ca amandoua folosesc IR.

            • Presupun doar, NSMul isi cauta tinta cand ajunge in raionul desemnat pe o raza mare si de la o distanta mai mare si de aici poate problemele. De exemplu Marina Germana va cumpara NSM insa doar cu sistem de ghidare radar…
              MICA – si alte rachete similare – pot fi ghidate spre tinta pana la o distanta de 1-2 km (sau pana cand senzorul identifica tinta), acolo unde vapori de apa nu mai fac diferenta.
              Odata ce senzorul „este” pe tinta nimic nu mai conteaza, problema ar putea fi gasirea si identificarea tintei…

            • posibil sa aibe probleme similare, doar ca la MICA ai si RF, daca ai probleme meteo sau e vorba de traiectorii joase pentru tinte cu semnatura IR redusa.
              E ca si cum ai folosi si NSM si Harpoon pe aceeasi tinta.

    • apropos, la M. Neagra si georgienii au VL-MICA.

    • SL-AMRAAM + Sidewinder au raza mai redusa decat MICA VL si sunt platforme descoperite, necanistrate.
      Eu as vedea asa ceva ca si completare, daca vreodata o sa avem multe Sidewinder si Amraam la fortemle aeriene, sa putem refolosi unele si pe lansatoare antiaeriene.
      Adevarul este ca americanilor le cam lipseste in acest moment genul asta de aparare AA cu raza scurta la terestru… au cam neglijat in ultimele decenii aprarea asta apropiata, avand umbrela aeriana confortabila. Nici la SHORAD nu stau prea bine cu Avenger… au inceput s ale scoata din nou la antrenamente in ultimul an, si cred ca va fi nevoie de modernizari mai consistente si evolutii.

    • Good point. Bune sunt toate. Dar trebuie luat in calcul daca si cat din productie va fi integrat in tara. Cine ofera transfer de tehnologie.. pret mai avantajos, alte avantaje economice.
      Si da factorul politic conteaza.
      Astept ESSM block II pentru a beneficia de un singur radar. Si de ce nu o varianta cu cap IIR. Asta ca sa le arate francezilor ca si ei pot sa faca asa ceva.
      ESSM poate fi integrat pe NASAMS.

      • de ci NASAMS, deci HAWK, deci raza medie, nu scurta.
        La nave e putin altfel, sistemele fiind calate diferit la americani, care nu prea au ceva cu raza scurta, ci VSHORAD – vezi SeaRam iar ESSM e mai degraba mediu (AIM-7 Sea Sparrow era cu raza scurta, pana in 20km) .

        • Aici e buba.. ESSM are raza 50 km+, MICA are doar 15 km si altitudine 9 km. Cu alte cuvinte daca vin cu un SU 24 la inaltime de 9 km+ , lansez bomba direct in capul unei fregate :)) cam penibil..
          In rest nu vad probleme.

          • Apararea AA terestra sau navala trebuie sa fie stratificata: mica, medie si lunga.
            Pe distanta foarte scurta-scurta: Phalanx, Sea Ram sau Mistral
            Pe scurta-medie: MICA, ESSM, AIM 120
            Pe medie-lunga: ESSM, SM 2, Patriot

            • Asa cum vad eu alegerea pentru a acoperi cele trei „zone” este Sea Ram cu ESSM pe navele noastre. Daca se alege MICA cu MISTRAL sau tunuri cu cadenta rapida, e insuficient.
              @Marius „ESSM e mai degraba medie”. Conteaza care e raza minima de angajare a tintei. Daca de exemplu o racheta AA angajeaza tinta de la 1 Km inseamna ca e cu raza foarte scurta? Foarte bine ca ESSM atinge si raza „medie” de 50 km+

          • In primul rand ca sa ai sansa sa lovesti o tinta in miscare cum este fregata trebuie sa vii mult, mult mai aproape cu bomba.Bombardamentul aeronaval nu-i tot una cu cel de pe uscat. In al doilea rand daca Su-ul o face de la +15 km foloseste o racheta antinava iar MICA poate intercepta astfel de rachete.Deci nu-i nimic penibil.

            • Daca bomba e ghidata IR gen Opher, Maverick, ori GBU-15 ghidata TV sau laser gen GBU-12,16,10 nu stiu ce sanse are o nava sa scape.

              • In primul rand lovesc rachetele ghidate tancuri care se deplaseaza cu 60 km la ora, ce te face sa crezi ca o nava e mai greu de lovit?
                In al doilea rand, ideea era ca poate sa vina aproape vertical de la peste 9.000 m (inaltimea maxima de interceptare a unei MICA) Iar viteza pe care o atinge la impactul cu nava e destul de mare. De la 15.000 m viteza e chiar mai mare. Poate e vreun specialist pe aici sa ne spuna ce viteza atinge o bomba de 900 kg gen GBU-15.

              • Maverick din cate știu nu-i bomba ci racheta și nu_i antinava, iar pentru ghidajele cu laser și tv ar fi destul să lanseze nava o perdea de fum că sa le facă inutile

                • Și încă ceva Mica are raza maximă de 20 k m nu 15.

                  • Pierzi din vedere esentialul.. MICA are plafon 9.000 m (nu 15.000, nu 20.000), un avion poate lansa o bomba ghidata laser, TV, IIR, (autonome, semiautonome sau cu man-in-the-loop) de la verticala navei si poate din punctul cel mai vulnerabil al radarului acesteia.
                    Perdele de fum au mai lansat si Bismarck si Tirpitz si Prince of Wales si Repulse, etc, etc. nu le-a ajutat la nimic.

                    • MICA si nu numai acopera intreaga semisfera, degeaba lansezi la 90* la verticala navei navei racheta tot vine pe interceptie. Se asigura o semisfera de protectie cu raza de 20km, in cazul MICA.
                      N-ai ce face cu un plafon de 15-20 km, pt simplul motiv ca nava opereaza la altitudine zero si pe tine te intereseaza sa aperi nava in fata rachetelor AN, care daca vor sa si atinga ceva vor trebui sa intre in bula de protectie si deci in raza rachetelor…

                      Asta pe langa faptul ca rachetele AN ca si bombele ghidate sunt proiecatte sa fie lansate de la o distanta cat mai mare fata de tinta si vin razant cu apa – rachetele, la un unghi foarte mic prin planare – bombele, tocmai pt a proteja avionul.
                      Unde ai auzit tu ca un avion sa lanseze o racheta sau bombaa ghidata la verticala navei?! Intreaga discutie este ilogica si confundam tactica bombardamentului WW2 (gravitational) cu cea de astazi cand se folosesc arme ghidate. Ar fi ideal pt noi ca rusii sa vina cu avioanele atat de aproape, dar nu crez sa fie atat de slabi si nici n-ar avea motive, ar trebui ca racheta/bomba sa planeze in cercuri in jurul verticalei navei pt a pierde din inaltime si a atinge, intr-un final, tinta…
                      S-ar pierde elementul surprizei, timpul intre lansare si lovire ar creste iar navele noastre s-ar distra distrugand rachetele/bombele ghidate.

                    • Nici una din bombele care au lovit Tirpitz si Repulse nu erau ghidate laser. Fumul , praful orbesc ghidajul laser si tv. Bombardamentul de mare altitudine in operatiuni aeronavale a fost o exceptie si nu regula. As vrea sa te vad la mansa unui avion lansand o bomba fie si ghidata laser de la 10000m contra unei tinte care manevreaza la 25 de noduri.Tine minte o bomba fie ea ghidata prin ce vrei tu nu poate manevra ca o racheta antinava.

                • Maverick are o setare antinava pe unele versiuni.

          • pai iar compari o raza scurta cu una medie? 🙂
            N-ai grija, MICA NG-ul e foarte probabil sa fie peste Aster15 la altitudine.

            • Nu le-am comparat direct. Am spus de ce as lua ESSM vs MICA la fregate si corvete. Pentru ca in combinatie cu un SeaRam care este un CIWS ofera mai multa protectie decat MICA in combinatie cu CIWS. Din motivele expuse mai sus.
              Nu poti avea CIWS, AA scurta, medie si lunga pe fregatele si corvetele noastre pentru ca nu sunt Arleigh Burke sau Ticonderoga sa aibe 8.000-9.000 de tone. Trebuie sa alegi o combinatie de maxim 2 sisteme AA per nava.

              • Ai 5 specializari posibile pt o nava:
                AA scurt
                AA mediu
                AA lung
                ASW
                ASuW
                O fregata poate indeplini 3, o corveta doua. Jonglezi cu ele. Personal as prefera toate cele trei tipuri de AA pe fregata, iar corvetele sa fie ori ASW ori ASuW. Point defence (care NU e acelasi lucru ca si SHORAD; atentie aici) le faci cu SeaRAM sau CIWS, si ar cam trebui sa le aibe toate.

  6. N-as merge pe englezi mai ales dupa iesirea in uniune nu se stie inca ce si cum vor putea sa concureze pe piata. Prefer sa lucram cu francezii la treaba asta

    • Cu francezii as merge doar pe MISTRAL 3.

        • Pe segmentul raza foarte scurta cred ca suntem cu totii de acord ca Mistral 3 e cea mai buna. Daca o sa iasa cu bubuiala 🙂 e de asteptat sa zburde dronele pe aici. Si atunci trebuie sa ai cu ce sa le dai jos. Mistral are performante bune si impotriva avioanelor si elicopterelor la joasa inaltime. Sigur in viitorul apropiat Mistral va trebui suplimentat cu laser AA in genul lui Rheinmetall Defence High Energy Laser.
          Cred ca Mistralul este usor de integrat la noi in tara si e alegerea fireasca.
          As merge si pe MICA, care pe raza scurta e foarte buna. Dar cu conditia ca in viitor sa alegem si un sistem de raza medie performant in locul lui Hawk. Iar cel mai probabil NASAMS cu ESSM in varianta Active Radar sau AIM 120 D este de luat in vizor.
          In cazul in care MICA NG apare.. si ocupa nisa de 50 km+ atunci mergem pe MICA fara probleme.
          Ai nostri vor aceleasi rachete si la Fortele Terestre si la Marina. Iar in acest caz raspunsul e scurt: MICA + Mistral 3
          Dar cu totii speram Intr-un MK 41 VLS pe Fregate sau Corvete. Trebuie sa recunoastem asta. Intr-o celula de VLS incape orice: quad Pack-uri AA, diferite rachete AA, rachete de croaziera, Harpoon, Subroc si orice vor mai produce americanii in viitor.
          Nimeni nu mai ataca cu avioanele in raza vizuala (ca nu suntem in Afganistan), toti folosesc stand-off weapons: Storm Shadow, JSOW, JDAM, etc.
          Si ca sa raspund la intrebarea ta Marius.. Comandam acum Mistral-urile si mai asteptam cu comenzile pentru sistemul AA cu raza scurta. Mai testam piata ca sa zic asa.

          • Cred ca am „testat piata” suficient 28 de ani. Daca mergi pe mana francezilor cu mistral n-are rost sa nu iei si MICA. Le iei pe amandoua odata ca sa fie comanda cat mai mare sa ai cat mai multa putere de negociere.

          • Ar fi risipa sa le comanzi separat, Mistral si mai tarziu Mica, pentru ca daca le comanzi la pachet primesti ceva asamblare de Mistral in tara + posibila dezvoltare pentru o noua generatie de Mistral pe cerintele MApN, dincolo de mentenanta pe cele doua.
            https://www.rumaniamilitary.ro/despre-oferta-mbda-pentru-romania-partea-a-iii-a

            Deja as fi vrut sa vad ca pentru achizitia de Patriot sa ne ajute cu cate ceva pe modernizarea Hawk/Nasams…

            Daca am lua si rachetele antinava la pachet, poate primim si ceva pe ppartea de raza scurta sa facem local… personal n-am preferinte daca e MBDA sau Raytheon-Diehl-Boeing, doar sa ia ceva inchegat, nu faramituri. Ar fi si mai usor pentru integrarea in sistemele navelor dar si in apararea AA terestra… sa ai sisteme care deja lucreaza impreuna.

        • Și turela cu 8XCrotale este super.
          Parcă apăruse pe aici o poza cu un demonstrator: Saur2 cu turela aia (sau mă înșel eu?)
          Deci probabil ar sta super pe un Piranha 5.
          Împotriva elicopterelor, dronelor și chiar rachetelor de croazieră ar fi bestial Piranha 5 cu turela Crotale. Multă mobilitate.

    • Si englezii aia is MDBA…

  7. nu trebuiesc neglijati nici israelienii cu Spyder.

    Personal as merge cu „jidanii”. Spider foloseste rachete Aer-Aer, Derby si Python-5.
    Am o parere excelenta despre Python-5. Personal o consider cea mai buna racheta raza scurta (cu rata de distrugere a tintei de >95%) nici nu poti compara racheta Mistral cu Python-5.
    Derby, la randul ei este o racheta formidabila. sinonima cu MICA.

    Din punctul meu de vedere, de ce ar fi naturala colaborarea cu evreii? pentru ca folosim deja tehnologie evreeasca.

    si sa nu uitam ca Spyder-ul foloseste radararul EL/M-2106 ATAR care deja este folosit pe sistemele de apareare AA HAWK, probabil ca vom continua sa dezvoltam Hawk-ul mai departe tot cu evreii, daca am luat radare ATAR.

    https://en.wikipedia.org/wiki/SPYDER

  8. mai e ceva… cred ca pe rachetele GRAD 122mm folosim tot tehnologie israeliana, mai exact am testat capetele de ghidaj de la evrei.
    nu stiu noile motoare, ce provenienta eu.

    ln ce priveste CA-94m am inteles ca sistemul de ghidare IR provine tot de la evrei…

  9. Vechiturile KUB nu ar merge modernizate cu ceva AMRAAM/NASAMS II?

  10. VL-MICA este cea mai proasta decizie.

    As insemna sa avem o aparare AA foarte tarcata. Iar Franta, personal nu-mi inspira incredere, la o intelegere cu rusii, iti poate bloca livrarile.

    cel mai sigur, este o colaborare cu evreii, iar acestia sa produca la Ploesti sisteme.

    Oa alta varianta ar fi sa folosim sisteme americane. In felul acesta reducem diversificarea din apararea AA. si as merge pe rachetele americane AMRAAM AIM-120C.
    rachetele folosite si de fortele aeriene romane pe F-16 MLU. Acum intrebarea mea este… ce producator, ce sistem cu baza la sol poate folosi aceste rachete.

    • „As insemna sa avem o aparare AA foarte tarcata”
      asta e o parere tehnico-tactica?

      Cel mai sigur, este ca deja MBDA a semnat un memorandum de colaborare cu Elmec Ploiesti pentru AA VSHORAD/SHORAD, iar acestia din urma lucreaza si cu israelienii pe programul STAR-80L.

  11. Eu nu inteleg altceva…
    Logic ar fi fost sa dezvoltam noi un sistem AA cu raza scurta, Plecand de la sitemul recuperat de pe Mig 21 Lancer?

    Practic ne-au ramaas radarele Elta EL/M 2032. La fel si sistemul de control al armelor. Vroiam la un moment dat sa dezvoltam sistemul AA SIRET.

    Merg mai departe si spun ca ne-au ramas si rachetele ce doteaza Mig-21 Lancer. ca nici neam, F16MLU nu vor folosi rachetele Python 3 (care sunt cam depasite) si nici Magic 2. nu mai zic de variantele rusesti. Rachetele acestea s-ar descurca decent. si ar avea posibilitatea sa fie inlocuite (odata cu expirarea resursei) cu rachete de generatie avansata. Python 3 poate fi inlocuit cu Python 5.

    • Chipp,
      La SIRET nu dezvoltam nimic, primeam racheta IRIS-T la container si cu radarul aferent iar noi faceam integrarea pe camion/TAB si mentenanta, eventual ceva pe partea de comunicatii.
      Sistemul ce propui tu sa dezvoltam pornind de la MIG Lancer exista deja si se numeste Spyder, combinand rachete Derby cu Python, si e al israelienilor. Deci puteai eventual sa-l cumperi.

      • @Marius Z,

        chiar am spus mai sus. de spyder. Ai dreptate.

      • Dacă nu mă înșeală memoria, Spyder-ul georgian e pe camioane Roman.

        Poate nu ar fi o idee rea să se continue cu israilienii.
        Cred că francezii sau israilienii ar fi mai „darnici” cu licențele, numai să ceară și ai noștri.

        • Spyder nu va fi agreat, ca nu e NATO, si apoi nici nu e VL. Si-a ratat sansa imediat dupa Lancerizarea mig-21.

          • Stiu ca nu e VL, si nici nu e in container.
            Ma gandeam sa dea banu’ ai nostri si sa le faca
            la Ploiesti impreuna cu israilienii si VL, si in container.
            Asta complementar , pe langa ce vor cumpara la „cheie”.

            Eh, vise ……

  12. off topic polonia a semnat acordul de offset pt patriot
    romania a semnat ceva off set pt patriot ???? de curiozitate parca nu am auzit nimic …..

    polonia va cumpara 2 sisteme patriot in valoare de 1.3
    iar offsetul se ridica la suma de 237 milioane euro

    https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22358969-polonia-semnat-acordul-offset-pentru-cumpararea-rachetelor-patriot.htm

    • De curiozitate, tu intri pe aici doar sa mai bagi „batul printre gard”, așa-i?

      Că dacă erai de bună credință si mai citeai, probabil ai fi citit despre diferite acorduri de cooperare industrială (Raytheon – Aerostar, de exemplu) care pot fi numite „offset”.

      Și dacă polacilor o să le iasă „acordul” ăsta de offset precum cel pentru F16, n-au făcut mare lucru.

    • 1,3 miliarde de dolari valoarea primei faze?! Asta ar fi o o chestie ciudata si cred ca pretul este dat foarte gresit pe Hotnews. Vis-a-vis de offestul semnat nu am decat…zambete. Polacii vor face service la camioane, poate camioanele, ceva service softwere si vor primi licenta pt fabricarea in tara a tunului de 30mm Bushmaster.
      Valoarea afacerii neglijabila din tolul primei faze, care se va duce spre 5 miliarde de dolari, fata de ceva peste 200 de milioane. Valoare offset cam 5%…

      Polonezii au cerut initail un offset care sa acopere cel putin 50% din valoarea contractului, 50% din intregul sistem fabricate la ei, radar GaN la 360*, SkyCeptor, de primit au primit ce vom cumpara si noi+ceva soft ICBC totul la un pret foarte mare, doua baterii la +5 miliarde de dolari, noi 7 baterii la 3,9 miliarde si vedem ce ne-o mai iesi cu Aerostar, poate si altii…
      http://www.defence24.pl/offset-na-pierwsza-faze-wisly-podpisany

      Asta-i un exemplu(in cazul polacilor) de cum sa nu facem si noi.

      • @George
        1. Sigur e gresit pretul pe hotnews.
        2. Nici pe mine nu ma impresioneaza offsetul primit de polonezi. Ma si asteptam la asa ceva. Americanii nu prea le au cu transferul de tehnologie. Deci polonezii vor face camioanele + canistrele, si niste componente de PAC-3, probabil nu prea importante. Ca si Aerostarul va produce pentru radar elemente mecanice, nu electronica SF sau altceva. Dar sa fie primit.
        Cat despre Bushmaster si mentenanta F-16… no comment. Mentenanta la F-16 trebuiau sa o obtina de cand si-au luat alea 48 bucati noi-noute. Si mentenanta o sa facem si noi la Aerostar cand o sa completam flota.
        Eu unul sunt multumit de ce obtinem de la americani mai ales daca se concretizeaza afacerea cu Bell.
        Cat despre polonezi, poate vor obtine mai mult in a doua faza a programului cu SkyCeptor-ul.

        • Si apropos de offset acesta, desi haios de modest aproape batjocoritor, se intinde pe 10 (zece) ani, de stai si te intrebi la ce le trebuie zece ani sa faca un container, un camion si sa invete sa stranga un surub?!

          Realitatea este ca polonezii si-au luat un ditamai bocancul in gura de inca isi numara dintii lipsa si faza asta cu…offsetul este doar de ochii lumii, in realitate platesc nejustificat de mult pt cam acelasi lucru cumparat de noi si suedezi.
          Mai bine le dadeau cateva excursii gratis in Orlando la Disneyland, era mai corect.
          Este foarte posibil ca in zece ani Aerostarul (poate si altii) sa aiba o cifra de afaceri cu americani de peste 300 milioane de dolari.

      • Hotnews, foarte pe fază și bun pe treabă militară în ultima vreme o cam da pe arătură acum. Nu știu de unde au scos cifrele alea (și nici despre epopeea Patriot pentru Polonia nu sunt informați bine).

        Părerea mea e că colaborarea americanilor cu Aerostar pare mult mai ok decât „offsetul” smuls de polaci după bocete și negocieri cu iz de șantaj.

        Mă repet, Polonia are nevoie de NATO dar și NATO (in special România) are nevoie de Polonia. Ei au pornit excelent acum câțiva ani însă în ultima vreme au dat-o într-o fudulie aiuristica.

        Fara mare legătură cu subiectul, studiu de caz: Polonia anilor ’20-’30, când după ce au făcut un lucru extraordinar, au oprit inanintarea bolșevică în Europa, sub o dictatură naționalistă au început să se creadă putere regională, să viseze un „Intermarium” cu Polonia „far călăuzitor” de la Baltica la Marea Neagră însă istoria nu a fost foarte blândă cu ei…

        • Do not believe what the newspapers write because they do not have access to real information from the contract. As for the offset, you can not believe in a fairy tale that someone gives … if you pay it you will get from a pre-prepared list by the US government. The difference between the price for the Polish system and Romanian is the amount that we paid for access to technology, in the second phase of Vistula, we will pay even more … it’s all about the mythical offset

          • Now we have official figures, and Poland pays 5 billion dollars for two batteries (or four-section batteries) and gets only a dull offset and the amount and the consistency. 5 billion dollars for what?
            What the Americans offer, about $ 300 million in ten years is funny no offset. About what technology transfer we are talking about / A cannon 300 mmm? System maintenance? I assure you that we will have this too and Romania will maintain its trucks, missiles and the software system….
            So for what $ 5 billion? Which access to technology? Is there any secret agreement?

            • I have my dilemmas … We have two options, or someone went crazy and paid more for the same as what Romania got, or we bought access to technology, which was on the choice offered. That’s it :/

              • Perhaps, for the time being, there is no trace of technology and the value of the offset is so … the symbolic yet can not cover any serious technology transfer.
                The third option would be that the americans were getting bored of your offset. an argument in favor of this idea would be the trouble with HIMARS, a system with a low technology where LM refused any transfer. Something is not going well in Poland, and that would be your problem, but with the exception of Warsaw, Romania can not rely on anyone in the region. If Poland has troubles, we also have …
                And the fact that US political sanctions are being discussed, Polish leaders not received in Washington is another signal.

            • I think Poland is paying more because it is getting the command and control system and a Patriot version with some upgrades.

              It is not paying for offsets, that’s not where the difference comes from, but if supliers need to quote for the latest version, which is still under development, they will be adding a big margin to the price to cover risk. It’s simple. If you want to pay less, like Romania or Sweden did, you buy the off-the-shelve version which has no risk.

              I don’t get why Poland went for the development program, but I am not an expert, maybe they have their reasons.

      • Sursa pretului, dupa cum scrie in articolul hotnews este citat dupa o televiziune din polonia. O a doua confirmare este aici https://www.timesofisrael.com/poland-signs-offset-deal-for-us-patriot-missiles/ . Valoarea offestului nici nu se poate comenta. De la 50 % cat cereau initial la 5% acum… Insa sunt nelamurit cu altceva. Intelegerea offsetului este pe 10 ani. Dupa 10 ani nu o sa mai aibe voie sa face service si reparatii la sistemul Patriot si nici sa fabrice tunul de 30 mm? De aici sa se explice pretul mai mic?
        Ar fi interesant daca ai face un articol cu o comparatie intre ce cumpara Romania, Polonia si Suedia, legat de sistemul Patriot (configuratie, offset, service, pret, etc)

        PS: Unii dintre polonezii sunt foarte „visatori” . Vor sa vanda Romaniei sau Suediei radarele de pe sistemul actual (pe care inca nu il au), cand le vor veni radarele 360. )))) http://www.defence24.pl/offset-na-pierwsza-faze-wisly-podpisany ; userul: Realista
        Friday, March 23, 2018, 4:33 pm

        • Cei zece ani se refera la perioada in care companiile americane trebuie sa-i invete pe polonezi cum se schimba uleiul la camioane 🙂 . Hazliu dar asta inseamna perioada de zece, cat timp au la dispozitie sa implementeze transferul tehnologic, pregatirea personalului etc.

          Fata de pret toate sursele poloneze discuta de o suma cuprinsa intre 4,5 si 5,5 miliarde de dolari, chiar si expertii lor sustin acelasi lucru. Pe de alta parte pretul asta este imposibil de mic, patru baterii de fapt plus 208 rachete depasesc suma asta, fara sa mai vorbim de auxiliare (pregatire tehnicieni etc).
          Vom afla pe 28 martie.

          • Am gasit o sursa, neoficiala insa, care sustine ca pretul final va fi in jurul valorii de 7 miliarde de zloti, aproximativ doua miliarde de dolari.
            http://www.tvp.info/35621972/patrioty-juz-znacznie-tansze-obecna-cena-to-niecale-7-mld-zl

            • tvp info e sursa hotnews-ului, cat si al timesofisrael.
              Vom vedea pana la urma suma exacta cel tarziu in 28 martie.
              Sa nu fie ca si cu cresterile de salarii din Romania, in loc de 25% in plus promisi in campanie, cresterea a fost foarte mica, sau inexistenta.

              • Polonezii visează. Ei „modernizează” in viitor deja Patriotul României, Patriotul Suediei și așa mai departe insa ei încă n-au semnat pentru Patriotul lor.
                Și „ulei in camioane” (să-l plagiez pe GMT – no thanks, ne punem noi ?).
                Parcă văd peste câțiva ani cum vin polacii cu Patriotul lor la Bacău pentru întreținere și modernizare (acum să visez eu ?).

                @GMT, când ar trebui sa vina prima bucată de Patriot „fizic” la noi?

                • Buna intrebare, am pus-o si eu companiei Raytheon care s-a ferit sa dea o data exacta. Dupa mine prin 2020 am putea sa vedem, pe 1 decembrie, primul Patriot pe sub Arcul de Triumf.

        • I forced myself to enter defence24 and read the entry „realista” , a nightmare babble and lack of basic knowledge … I just have to agree with the fact that Romania will pay in the future a lot of money for service and expenses are just beginning

          • I do not know how much we pay, we expect Aerostar Bacau to take over at least part of Patriot and Himars maintenance. Lockheed has already invested $ 20 million in the Bacau University for training specialized personnel….

            I can not wait to see the price for the first phase in Poland

            • Quite privately, I will tell you that I am terrified of the entire cost of purchasing the Patriot system. What’s worse … we still have a lot of other expenses in the future, for example another curiosity:https://pbs-0.twimg.com/media/DY6pEurX0AAFsUe?format=jpg
              Ps. One thing is certain, we will be the only country in the region that will have the competence to service the system and upgrade, we have paid for it ..PIT Radwar enlists IT specialists like crazy;)

              • Patriot Maintenance in Poland ?! Regional center ?! Rockets are sealed in containers No one is going to do them except with the laptop, the radars will have local maintenance (in the army) and Aerostar, so what regional center are you talking about ?! Patriot is not F16 to send it to the factory…

                As far as upgrading is concerned, I do not think it will be done in Poland or Romania, but by American companies, Poland has received – by offset – trucks, canisters, some software and some components for missiles, we still see how competitive these components are. For the moment, I do not see any serious transfer of technology and in no case a plant that will allow you to manufacture Patriot.

                „only country in the region” 🙂 For now you are the only country in the region that pays 5 billion dollars on two batteries, if that’s the price. We see Wednesday and we will discuss more applied

                Do you think the price could be 2.5-2 billion dollars for the first phase as some say in the Polish press ?! It would be a decent price.

                • #O. Daca ai vreodata drum prin Bucuresti trebuie neaaparat sa bem o bere impreuna…

                  • @O, my friend, centru regional de mentenanță Patriot?
                    Îmi pare rău pentru voi, dar la Aerostar Bacău aproape 100% se va face mentenanța pentru Patriot și HIMARS ale României (și probabil și pentru F16).
                    Iar suedezii sunt oameni serioși și cu siguranță își vor face și ei centru de mentenanță in țară.
                    Dacă Polonia își va face mentenanța pentru Patrioturile ei și va numi centrul de mentenanță „Centru Regional” sa sune mai pompos, e problema voastră.

                    @GMT, poate se va înscrie #O in clubul ăsta de polaci iubitori de România (pe care l-a descoperit jurnalistul Andrei Crăciun la Cracovia) și o să ai ocazia sa bei o bere cu el https://recorder.ro/ciudatul-caz-al-polonezilor-care-iubesc-tara-noastra/

                  • Tara lui Andrei

                    Haideti sa nu fim rautaciosi cu omul sau cu polonezii. Deocamdata nu stim nimic clar/concret despre ce o sa se faca la noi si la ei.

                    Sa asteptam si sa vedem. Cert este ca e mai bine decat nimic, atat pentru noi cat si pentru ei. Trebuie sa fim uniti si sa lucram impreuna (unde e posibil) si sa devenim mai destepti si mai puternici pentru a putea supravietui in zona, si nu numai.

                • I would like to see how the Americans will let you „connect the laptop”;)

                  • @ O.
                    Regarding the maintenance of romanian Patriot systems, the informations so far were pretty clear. Firm statements have been made by Raytheon that the maintenance of the romanian Patriots will be made by Aerostar. They also signed a memorandum. Same with Lockheed Martin regarding HIMARS and F-16.
                    As for the polish Patriots, as i stated above the offset for the first phase, does not involve significant technology transfer. But it was expected that the Americans would not offer Poland the ability to locally manufacture the PAC-3 missiles entirely.
                    But I aso think that was not the goal of Polish Ministry of Defence. The real big and important deal will be the second stage of the program. I know that Poland hope that one day will be able to manufacture by its own this kind of technology or at least, most of it. And the real offset might come in the second stage with the SkyCeptor missile. I don’t think that you will get full technology transfer regarding the new radars, but i think you can obtain the capacity to locally built the SkyCeptor missiles.
                    Back to the first stage, we need to wait and see the final price. If it’s going to be around 2-2.5 billion $, i think it’s a fair deal, overall.

                  • A rocket in the canister requires no maintenance but only checks at certain time intervals. Everything is the same and from time to time you connect a top lap to the canister and the software tells you if everything is ok.
                    But have you heard of a regional center for maintaining and modernizing the patriot outside of the United States ?! Everybody does what he knows at Patriot if the Americans do not.
                    That’s what Poland received as offset. Where to go to „regional center”? So, if we buy that 30mm cannon received as compensation, we’ll think of you, but I do not see high-tech transfer. Canon is the only real transfer of technology.

                    – command and control based on the IBCS module,
                    – production and servicing of launchers and transport and loading vehicles,
                    – creation of a certified Center for Administration and Production Management, adjustment, servicing and repairs of the „Wisła” System and other air defense and defense programs.
                    – the agreement also assumes obtaining the ability to manufacture and service 30 mm Bushmaster cannons.

                    • Signing of offset agreements related to the implementation of the first phase of acquisition of medium-range air defense missile systems kr. Wisła was quite intimate. At the same time, we did not hear assurances that their conclusion had a breakthrough character for the Polish defense industry, and the statements of the management of the Ministry of National Defense and the Polish Armaments Group regarding this event were relatively restrained. The message published on the spring of the defense defense is short and contains a description of only a few, out of a total of 46 offset commitments to be included in the signed contracts. This alone can testify to the fact that the „success” that has been achieved is at best moderate.
                      It should be recalled that for the Wisła program a total of 69 offset requirements have been defined, including 12 critical ones (to be achieved in both phases of the contract). Unfortunately, the majority of those of critical importance will be the subject of the offset negotiations only in the second phase of deliveries. This particularly applies to technologies related to AESA GaN radars and SkyCeptor short range missile launchers.
                      On the basis of the published statement, it can not be determined whether all of the 46 offset commitments contained in the signed contracts correspond to those from the list of 69 predefined requirements, or whether there are also other, additional liabilities among them. As a result, we do not know how many of the 69 pre-defined offset requirements were obtained in the first phase of the order. It is worth recalling the statement of former minister ON Antoni Macierewicz from December 9, 2017, who said about the offset in the Wisła program that „some Polish defense industry companies required such offset technologies that they would not be able to adopt […] We had to point to the necessity of abandoning some of the intentions that had been formulated. ” There is also a high probability that when negotiating the final price of the order, the defense department gave up part of the offset requirements in order to obtain savings. In the end, we do not know if all of the offset requirements for the first phase of the order were obtained by the US administration for technology transfer.
                      When assessing the offset value in the first phase, it can be compared with the offset negotiated in the multi-task helicopter purchase program. At that time, MR decided that the offset worth about PLN 3 billion was insufficient for the order of which the price was set at PLN 13 billion (gross), which was the reason for the annulment of proceedings by the Ministry of National Defense (IU). In the case of the first phase of the Vistula, we have an offset worth less than PLN 1 billion, with the value of the order probably amounting to PLN 18-20 billion (gross). This is not much, but in this case, the defense department does not indicate too low offset benefits. In addition, it is worth noting that the acquisition of technology worth PLN 1 billion is more or less as every year from the budget of the Ministry of National Defense is earmarked for the implementation of research and development.
                      In conclusion, it is impossible to make a real assessment of the significance of the offset agreements signed yesterday based on the information presented so far. On the other hand, the relatively small value of the contracts concluded may indicate that it was not possible to obtain all the offset targets assumed in the first phase of the order. Therefore, it will come to a reliable assessment until more details of the contracts signed yesterday are revealed.

                    • Any time 😉

  13. @George. Deci MICA contra avioanelor rusesti va fi ca la vanatoare de fazani !
    Daca spui ca nu te deranjaza ca un avion (rusesc) se poate plimba liber la peste 9.000 m deasupra unei nave romanesti atunci.. gata. Batem palma cu francezii

    • Uiti ca daca vin la 10000 de metri sunt vazuti de departe. Ceea ce ar permite aviatiei noastre sa iasa la interceptie. Asta daca nu visezi flota romana atacand Sevastopolul sau Novorosiiskul…
      Sunt slabe sanse sa atace cu bombe cu cadere libera cu kituri de ghidare laser, GPS, TV sau mai stiu eu ce cand un atac cu racheta AN are sanse mai mari si nu risti sa pierzi pilotul facand asta.
      Acum sunt la moda operatiunile combinate, aero-navale… 🙂 😉 🙂

    • Eu n-am spus ca nu ma deranjeaza, n-am spus ca nu-mi place CAMM, pur si simplu am mers pe argumentatia ta si am arata ca nu-i ok, din motivele pe care le-am explicat pe foarte larg.
      Si daca se plimba cu ce te deranjeaza?! Noi nu vom avea oricum aparare AA cu raza lunga pe nave din cauza costurilor pe care nu ni le permitem, dar CAMMul poate fi intradevar o varianta.
      Daca insa vom primi MICA NG, cea cu raza extinsa, eu personal as merge pe ea macar si pt ca ai doua variante in lansatoare radar si ghidata in IR, ceea ce-i mare smecherie, tragi una dupa alta greu sa scape ivanul.

      Marina va cumpara ce va cumpara cu mintea la lupta impotriva rachetelor AN si mai putin a aviatiei.

  14. Buna comparatie Marius! 🙂
    Vazui discutiile, asa ca aduc aici cateva lamuriri.
    De la Falklands si Praying Mantis incoace eu nu stiu sa se mai fi fost folosite bombe cu cadere libera, ghidate sau nu, impotriva navelor de suprafata.
    In Falklands argentinienii au venit jos de tot, nicidecum la 10000 m altitudine si au avut bombe chioare. Mai multe detalii aici: https://www.rumaniamilitary.ro/nave-celebre-episodul-8-distrugatoarele-type-42-hms-coventry-hms-sheffield
    Cu ocazia Praying Mantis, USA a folosit AGM-123 Skipper II, o struto-camila care a lovit ceva nava iraniana: https://en.wikipedia.org/wiki/AGM-123_Skipper_II
    Americanii isi bat capul cu asta, nu stiu daca si rusii fac la fel: https://www.globalsecurity.org/military/ops/resultant-fury.htm si aici un clip dragut: https://www.liveleak.com/view?i=86d_1220862175

    Terminand divagatia, la terestre pe Shorad/VShorad as merge pe mana MBDA Franta (VL Mica si Mistral, mai ales ca dezvolta Mica NG) care m-ar putea scapa de Hawk-uri in vreo 4 – 5 ani.

    Pe corvete 16 VL Mica in combinatie cu un CIWS artileristic mi se par in regula. Accesul ulterior la Mica NG ar insemna marirea razei de lovire fara niciun fel de modificare structurala. Pe corvete, VL Mica le-as combina cu un CIWS artileristic.

    Pe fregate mi-ar placea o combinatie de ESSM cu Sea Ram. Fregatele pot tine 2 – 3 radare de iluminare fara probleme ca si un radar serios de cautare. La astea as adauga doua CIWS artileristice.

    Singura reticenta fata de CAMM tine de incertitudinile Brexitului, altfel sunt rachete excelente.

    • In ce fel sa afecteze Brexitul o afacere cu CAMM?

      • Ma gandesc la bani si dezvoltarile ulterioare. Franta si SUA continua sa dezvolte. Englezii si francezii au zis ca vor continua colaborarile in ciuda Brexitului, dar momentan e ceata la mal…

    • apropos de CIWS artileristic, vad ca deja se integreaza pe turele navale si Mistraluri, chiar daca inca nu e vorba de tunuri AA:
      http://www.adsadvance.co.uk/mbda-leonardo-and-sakt-present-siham3-at-idex-2017.html

      oricum, nu e mare lucru pe orice nava sa mai instalezi un lansator MANPAD…

      Apoi legat de MICA vs ESSM, cred ca ar fi mai bine sa ai o dotare cat de cat uniforma intre fregate si corvete… Intre MICA NG si ESSM va fi o diferenta de pana in 10km ca si raza de actiune de angajare si nu cred ca ESSM BLCK 2 va avea raza extinsa.

      Pe de alta parte se „cracaneaza” domeniile AA, iar astea „scurte” se duc spre 40-50km, ceea ce inseamna ca ramai cam descoperit, chiar si cu un CIWS care bate pana in 3km… Sa nu mai zic ca si preturile tot cresc la scurte.

      Asa ca ar fi decent sa mai ai ceva intermediar la 4-15km gen SeaRam sau ceva mai ieftin, gen Stinger/Mistral (la ultimele, chiar si un trepied manual, de n-ai bani de ceva automatizat, ca sa nu folosesti vectori scumpi pe tinte ieftine gen drone).

  15. Nu cred ca discutia e „ilogica”. Am ridicat problema pt. a fi discutata.
    Smart-S Mk2 are maximum elevation coverage de 70 grade. De aici deduc ca nu vede la verticala.
    Rusii nu-s baieti prosti. Vor exploata orice hiba. Argentinienii in 1982 atacau jos pentru ca radarele englezilor nu vedeau bine in apropierea apei si pe fundal cu tarmul. In acelasi timp cu atacul la rasul apei, alte avioane simulau atacul la inaltime. Daca aveau argentinienii mai multe Exocet-uri situatia era cam gri spre neagra.

    • E sinucidere a atacatorului – nicidecum „hiba” defensiva – ce spui tu.

    • Ca sa ajunga la 90 trebuie sa treaca prin 70…

    • Radarul – doua aspecte, primul ar fi ca n-ai cum sa „teleportezi” avionul/racheta/etc in conul de invizibilitate pe verticala navei, secundo, nava dispune de radarele sale la 360*, iar MICA RF/IIR pot fi lansate oricum. Ideea „ilogica” este ca cineva poate aparea brusc deasupra navei si chiar daca ar face-o n-ar fi nici o problema, doar ca atacurile anti-nava nu se desfasoara asa ci mai degraba la rasul apei, tot pe motiv de radar; cu cat vii mai sus cu atat mai dedeparte esti detectat, iar detectia inseamna in general macar ratarea misunii daca nu chiar mai rau. De aceea toti o dau in stealthuri si traiectorii cat mai joase pt rachete AN.

      Argentinienii atacau jos, de atunci pana cum nimeni n-a incercat lansarea de rachete AN din inaltul cerului (nu discutam aici de rachete balistice AN), in cazul atacului impotriva navelor de lupta, inca din WW2 se incerca ca avionul (in cazul de azi racheta) sa fie detectata cat mai tarziu cu putinta, daca vine la 14 mii de metri il vezi de 200km, daca vine la 5-6 metri il vezi de la 10-15km, daca nu cumva ai AWACS…

      Ce vreau de fapt sa subliniez este sa nu confundam lupta impotriva rachetelor AN cu razboiul antiaerian, regulile si deci si rachetele sunt diferite

      • in plus, in plan vertical la distanta aia, chiar daca intri in con de umbra radar, ai senzorii optoelectronici ai navei care pot incadra si permite lansarea, unu la mana, apoi mai este si CIWS-ul, care are zona moarta mai restransa.

  16. VL Mica nu e nici pe departe cel mai bun produs din clasa sa si nici macar francezii nu au luat sistemul pe post de AA, desi o versiune a rachetei (Mica) e pe Rafale. Au dat ei tarcoale pe aici dar nu cred ca se pune problema sa il ia Romania.

    Mai probabil ca castiga competitia racheta Iris T, mai ales ca a castigat si in Suedia, care face evaluari serioase si au decis sa se bazeze pe Iris T, desi nu a fost o alegere populara pentru industria locala.

    Foarte probabil vom avea aceeasi pereche de rachete AA ca si Suedia, Iris T si Patriot.

    • N-am stiut ca Diehl cu IRIS-T SL (despr ea vorbim) se afla in competitie…
      O racheta care pare foarte buna, foarte moderna dar care deocamdata nu este operationala nicaieri (ca tot vorbim de VL MICA Franta) si care n-a fost navalizata inca.
      Francezii folosesc, pt ca isi permit, Aster 15/30. Nici Scorpene sau Gowind n-au cumparat francezii…

      • Văd că IRIS T au și varianta „short range” dar și „medium range”.
        Sudezii vor sa înlocuiască RBS 70 cu Iris T iar Norvegia s-ar gândi să bage racheta pe NASMS (probabil ar lua varianta cu rază medie și atunci s-ar naște NASAMS III).

        Ce sa zic, una dintre cele mai moderne rachete (cel puțin teoretic) pe treaba ei și dacă două țări extrem de serioase au de gând să înlocuiască/upgradeze cu ea niște sisteme încă destul de competitive, înseamnă că pentru noi ar fi de vis….

        • IRIS T este una dintre cele mai moderne rachete disponibile astazi pe piata. Practic nu am nimic de adaugat…

          • Columbia nu i-a dus cu vorba si le-a spus de la inceput francezilor cand au venit sa prezinte corveta Gowind si fregata Belh@rra ca nu accepta VL Mica – le-au cerut racheta cu raza de minim 30 km – pe moment francezii nu au asa ceva.

            Dupa parerea mea in orice caz VL Mica nu poate acceptabila in zone cu adversari mai sofisticati precum rusii, altfel e ca si cum n-ai avea protectie, mai bine nu mai dai banii sa faci corveta decat sa o ai ca o tinta neprotejata.

            Nu e clar nici macar daca o raza de 30 km cum vrea Columbia ar fi destul – la armele pe care le-a aratat Putin acum, inclusiv rachete hipersonice – timpul de reactie ar fi foarte scurt, dar macar ai o sansa mai buna.

            https://www.defensenews.com/naval/2017/03/10/france-likely-to-launch-4b-frigate-program-before-presidential-election/

            • De văzut competiția filipineză, unde concurează sud coreenii cu KM SAM, israelienii cu Spyder, norvegienii cu NASAMS 2, nemții cu Iris T și britanicii cu CAM.
              Numai francezii cu VL Mica lipsesc.

              • la prima vedere evreii si coreenii sunt cei mai motivati sa bage banii in sisteme AA de interceptare a rachetelor. vom vedea cum stau cand ii pun aia sa faca demonstratie.

                • Având în vedere că sud coreenii au dezvoltat KM SAM împreună cu rușii de la Almaz-Antey, pică din start pentru orice țară NATO cu toate țiglele pe casă 🙂

                  • Însă prin Asia nu e exclus să-și găsească clienți prin țările din proximitatea Chinei (Filipine, Malaysia, Thailanda etc).
                    Mai ales că e un sistem destul de nou (dat în uz in 2015) și făcut cu amenințarea nord-coreeană pe cap, deci prost nu o fi.

  17. Am vazut discutia lansata de @ICEMAN si desi situatia comentata de el nu e uzuala nu inseamna ca nu poate aparea. Este similara flancarii in bataliile din intreaga istorie. Faptul ca pt apararea la peste 10000m , o nava trebuie sa apeleze la sprijinul aviatiei sau o nava mai potenta(pe care noi nu o avem), nu prea e de bine. Ce faci, tii navele numai in raza celor 12 F16 sau a Patriotului care va fi amplasat la Constanta?
    In atacul asupra Iugoslaviei, in 1999, primele valuri ale aviatiei au fost la 15km, de frica AA. Cand au vazut ca radarele sarbilor sunt oprite de teama rachetelor Harm, au coborat la 10km si cu aprobari speciale in faza finala(dupa 3 luni) sub 5 km.
    Tacticile sunt adaptari dupa necesitatile campului de lupta, asa ca a lasa bresa asta, in speranta ca rusii nu vor incerca sa profite……..
    Sea skimming-ul a aparut ca o necesitate, asta inseamna ca si alte incercari sunt posibile.
    Imi vine in minte racheta P700 proiectata de Chelomei/NPO Mashinostroenia, lansate in haita, una se ridica la altitudine mare si marcheaza tinta, iar celelalte zboara jos,in baza informatiilor primite de la „lider. Daca liderul e doborat, o alta de jos, ii ia locul.
    Nu stiu cata realitate sau eficienta este aici, dar asta dovedeste o abordare neconventionala.
    Deci nu este exclus.
    La dotarea noastra insuficienta, la o adica, fiecare ar trebui sa poata rezista un timp pe cont propriu.
    Este daca vreti o versiune a PSL-istului din grupa de infanterie vs lunetist de tip CHRIS KYLE, ca tot s-a discutat in ultimul timp despre asta.

    • contra proiectilelor de un anumit calibru (bombe de aruncator, artilerie, reactive, bombe de aviatie) poti folosi sisteme CIWS in rol C-RAM.

    • Pt mine ideal ar fi CAMMul dublat de o rachete cu ghidare IIR. Ca-o fi MICA, ca-o fi IRIS T (ca se vorbeste de ea). Greu sa integrezi doua tipuri de racheta?! Nu stiu… In principiu nici carnaval nu poti face pe o nava de lupta si de aici, tinand cont si de banii care-i avem, MICA RF/IIR pare mai la in demana. P 500/P700 vin razant iar racheta coordonatoare urca la cateva sute de metri nu la 15 mii…
      Dar discutia ramane deschisa intradevar, o solutie ideala nu exista.

      • Exemplul cu P700, era dat ca abordare diferita a problemei, nu ca zboara prea sus. Un exemplu mai concludent e HMMWV RED-T(ca tot e articol pe site azi), atunci nu parea ceva iesit din comun, azi sa folosesi o masina neblindata intr-o zona de combat, e vazuta ca o rupere de realitate, eligibila doar pt razboaiele civile din Africa.
        Cand s-au folosit primele blindaje pe HMMWV, acestea au fost adaugate pur si simplu, odata cu intarirea suspensiilor, reducand drastic performantele.
        Sincer pt orice nava de-a noastra, as prefera, rachete pana la 15km altitudine prima optiune si 5-10 km a doua. Plus CIWS si MANPADS.
        Cum spunea @Nicolae, daca ar fi la pachet cu MICA NG(cand va apare), atunci pilula ar fi mai putin amara.

        • MICA NG e prevazuta pentru la anul, cel tarziu in 2020.

        • Eu vad chestia in felul urmator
          La fortele terestre mica e ideala
          Ai patriot , ai hawk , mica vine ca o manusa ..e foarte manevrabila de la distanta foarte mica , achizitia tintei , darea focului , ghidarea ..tot procesul o fac sa se „integreze” foarte bine in tot ansamblul
          Pe corvete insa sa o pui ca unic sistem aa ..e sa „handicapezi” serios navele
          Daca ai avea pe fregate sistem aa serios ca sa le „acopere” ar fi „cat de cat”
          Totusi daca ar fi sa fie sa puna macar lansatoarele alea verticale de pot duce aster si mica , daca nu ar fi posibil , macar sa puna pe ele un lansator cvadruplu sau cu opt undeva pe suprastructura , sa ai macar 4 sau opt rachete sa „duca” pana pe la vreo 20
          Nu e de negat importanta aviatiei , nu te-ar ataca numai cu rachete din moment ce au o multime de avioane pe acolo de duc tot felul de rachete si bombe antinava
          Dupa ..un avion la rasul apei consuma mult , ii limitezi raza de actiune , timpul de stat in zona
          Sa poata trece la „verticala” inseamna sa il lasi sa ajunga in kosovo ca nu ai ce ii face
          Daca trece si lasa un „covor” de submunitii ..din alea cu focos de „timp”.. Cu ce combati alea?

        • Alta ar fi ca nu aduci mult in plus fata de 5 operatori cu ca 94 pe punte ..doar 2000 de metri in plus ..si ceva „automatizare” , toate la un pret destul de mare

          • Ce bine ar fi fost, ca bataia CA94, sa fie doar cu 2km mai mica decat la MICA.

            • Numerele puse de mine sunt puse din burta fara nici un fel de relevanta
              Mica e o racheta peste ca 94
              Sigma mie imi plac
              Un lansator cu 4 sau 8 rachete de medie-larga distanta ar „acoperi” golul , pus pe hangarul elicopterului ar fi ok
              Evit sa folosesc cifre exacte , una e ptr ca nu sunt publice , alta e ptr ca „diagrama”, anvelopa de zbor depinde de multi factori ..si cu greu e un nr exact

    • Plafonul de 9000 metri e o problema din multe puncte de vedere

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *