Astăzi vom aborda subiectul Mica, racheta propusă atât pentru programul corvetelor / fregatelor cât şi pentru programul SHORAD.
Rachete Mica în ambele versiuni RF şi IR
De la bun început trebuie spus că, pentru a funcţiona la capacitate maximă, sistemul VL Mica (naval sau terestru) necesită un radar performant. Clientul poate opta pentru orice radar doreşte însă cei de la MBDA impun un set de cerinţe minimale: astfel, este necesar un radar 3D, a cărui rază de detecţie trebuie să fie mai mare de 80 km cu capacitatea de a urmări până la 100 de ţinte simultan. Altitudinea trebuie să fie mai mare de 15000 m, elevaţia de până la 70 de grade. Se cere o bună rezistenţă la contramăsuri şi bruiaj, un sistem IFF incorporat dar şi, iertată fie-mi romgleza, un „refreshment rate” sub 3 secunde, cu cât mai puţin, cu atât mai bine.
Detaliu suprafeţe de control Mica
Detaliu suprafeţe de control Mica
Sistemul VL Mica, terestru sau naval, se bazează pe racheta Mica, în cele două versiuni ale sale, IR sau RF (ghidare infraroşu sau radar activă). Racheta are o lungime de 3,1 m, un diametru de 160 mm şi o greutate de 112 kg, fiind o rachetă de tipul „fire and forget”, „all weather”. Racheta are „thrust vector control” şi este complet izolată de factorii de mediu înconjurători în propriul container. Din punct de vedere al întreţinerii, racheta trebuie verificată o dată la fiecare cinci ani având o durată de viaţă estimată la 25 de ani. Din punct de vedere al dezvoltării ulterioare merită menţionat că Mica este în serviciul a 22 de forţe militare, fiind comandate peste 5000 de rachete. Iar francezii ne-au confirmat că toate actualizările vor fi disponibile şi României, evident în cazul în care se hotărăşte să cumpere sistemul.
Mica, Thrust Vector Control
Capul de luptă are 12 kg, este cu fragmentare şi poate exploda la impact sau în proximitatea ţintei fiind dotat cu senzori de proximitate. Întreg corpul rachetei este configurat astfel încât la explozie să producă daune semnificative.
Sistemul VL Mica este creditat cu o rază de intercepţie de aproximativ 20 km şi o altitudine maximă în jurul a 9000 m. Capul de ghidare pentru versiunea radar este fabricat de Thales iar capul de ghidare pentru versiunea în infraroşu este fabricat de Safran.
Cam atât cu elementele comune, pe mai departe vom aborda fiecare sistem în parte.
Vom începe cu cel terestru al cărui scop declarat este să ofere acoperire antiaeriană oraşelor, bazelor aeriene sau navale, dar şi unor unităţi terestre, de la brigadă în sus. Sistemul terestru VL Mica este mobil, fiind amplasat pe camioane. La momentul vizitei, francezii îl aveau amplasat atât pe camioane MAN cât şi pe camioane Mercedes, la alegerea clientului.
Sistemul VL Mica poate funcţiona complet autonom sau integrat în sistemul naţional de apărare antiaeriană. Este compus dintr-un camion pe care este amplasat centrul de comandă, Tactical Operation Center (TOC), un camion pe care este amplasat radarul sistemului şi până la şase camioane pe care sunt amplasate lansatoarele, fiecare lansator având câte patru rachete. De altfel, fiecare container este prevăzut cu propriul sistem de evacuare al gazelor rachetei. Radarul este legat prin fibră optică de centrul de comandă şi este complet automatizat, fiind controlat din TOC. Un astfel de sistem poate fi integral operat de doar trei militari, cei aflaţi în TOC, dar de regulă, câte doi oameni sunt repartizaţi pe fiecare camion, câte doi pentru fiecare lansator vertical şi doi pentru camionul pe care este amplasat radarul.
Lansator vertical terestru VL Mica
Sistemul de comandă este amplasat într-un container standard şi, printre altele, ceea ce mi-a atras atenţia a fost faptul că poate fi folosit şi pe post de simulator pentru antrenarea operatorilor. Despre avantajele lansării verticale a rachetelor nu o să mai spun nimic, ele sunt cunoscute deja de toată lumea. Francezii însă au ţinut să evidenţieze în repetate rânduri avantajele lansatoarelor verticale şi semnătura lor redusă prin comparaţie cu cele clasice, orizontale. Datorită controlului foarte bun al gazelor evacuate de racheta lansată, aceste lansatoare pot fi mult mai uşor disimulate în peisajul înconjurător, riscul de a da foc pădurii în care le-ai amplasat fiind mult mai redus decât în cazul celor clasice, orizontale.
Din momentul în care a ajuns în zona pe care trebuie să o apere, sistemul necesită doar 10 minute pentru a deveni complet operaţional iar înlocuirea rachetelor trase poate fi făcută de doi oameni în circa 15 minute, printr-un sistem foarte ingenios de basculare a containerului ce conţine cele patru rachete fără a necesita o macara în acest scop. Combate varii ameninţări, inclusiv rachete de croazieră, într-un arc de cerc de 360 de grade fiind eficient pe raze de la 1 km până la peste 20 km. Ca idee, un lansator mobil terestru cu patru rachete poate angaja 4 ţinte diferite în 6 secunde. Sistemul este conceput special să facă faţă atacurilor la saturaţie.
Despre sistemul naval VL Mica am mai vorbit. Bazat pe aceleaşi rachete Mica RF sau IR, sistemul naval foloseşte acelaşi tip de tuburi pentru rachete, cu excepţia capacelor, cele navale fiind navalizate. Cum funcţioneză sistemul naval puteţi vedea în filmul de mai jos, scurt şi elocvent.
Caracteristicile şi cerinţele sistemului naval sunt similare cu cele ale sistemului terestru. Ţintele combatute sunt în esenţă aceleaşi, fie că vorbim de rachete de croazieră supersonice sau subsonice, antinava, elicoptere, avioane sau drone.
Unul dintre lucrurile care mi-au atras atenţia a fost faptul că, de la fabricare şi până la momentul la care este trasă, racheta stă în acelaşi container, un element foarte important în opinia mea. Astfel, containerul în care este amplasată racheta are o lungime de aproximativ patru metri şi o greutate de 480 kg, are propriul sistem de evacuare a gazelor, poate fi uşor amplasat la bordul navei şi, după tragere, pur şi simplu este ridicat şi înlocuit cu unul nou.
Container depozitare – lansare Mica în construcţie
Prin urmare, instalarea VL Mica la bordul fregatelor Type 22 de exemplu, nave care nu au fost concepute pentru a prelua rachete cu lansare verticală, este mult mai uşoară decât instalarea unui modul Mk41. De altfel, bugetul limitat avut la dispoziţie pentru modernizarea celor două fregate, mă conduce la concluzia că nu vom avea rachete cu rază medie de acţiune la bordul celor două fregate deşi, am înţeles că instalarea Aster 15 pe Type 22 nu este o sarcină imposibilă. Bugetul limitat însă este… În aceste condiţii nu pot decât să sper că se are în vedere instalarea unui număr semnificativ de rachete VL Mica la bordul celor două fregate, măcar 24, ideal 48.
Un exemplu de instalare la bordul navelor poate fi văzut în poza de mai jos:
Amplasare silozuri verticale Mica Sursa: suryamalam
Ceea ce vedem mai sus este doar o opţiune de amplasare a Mica şi, dacă ne gândim la fregatele noastre Type 22, putem găsi mai multe locuri asemănătoare unde ar putea fi amplasate containerele. În cazul corvetelor este mult mai simplu, acestea fiind prevăzute din start să fie echipate cu lansatoare verticale.
În loc de concluzie, mărturisesc că racheta şi sistemul construit în jurul ei, atât în versiune navală, cât şi în versiune terestră, m-au impresionat destul de mult. După cum am mai spus-o, nu întotdeauna raza unei rachete este totul. Mult mai importante mi se par agilitatea şi viteza rachetei, rezistenţa la contramăsuri dar şi completa autonomie a acesteia o dată ce a fost lansată. Nu în ultimul rând, combinaţia senzor de impact / senzor de proximitate a capului de luptă maximizează şansele distrugerii ţintei. Capacitatea de a urmări şi distruge mai multe ţinte simultan este de fapt ceea ce contează cu adevărat în cazul oricărui sistem antiaerian, fie el naval sau terestru. Iar capacitatea de a funcţiona autonom sau integrat mi se pare că oferă multă flexibilitate sistemului.
Va urma
Nicolae Hariuc
Disclaimer: Romania Military a participat în perioada 14 – 17 Noiembrie 2017, la invitaţia MBDA, la un eveniment organizat de catre compania franceză, eveniment cu ocazia căruia am putut sa vizitam fabricile MBDA din Franţa dar şi să purtăm discuţii formale sau informale cu reprezentanţii MBDA. Precizăm că toate cheltuielile aferente acestui eveniment desfăşurat în Franţa au fost suportate de MBDA.
Am ințeles. Un fel de webPR.
Care ar fi punctele slabe ale Mica?
Care ar fi oferta lor de offset?
Este un articol de prezentare a unui potential sistem AA care ar putea echipa armata noastra. Puncte slabe? Te rog sa-mi dai un exemplu de producator de armament care sa-si publice punctele slabe…
In coada articolului e un va urma, prin urmare te rog sa ai rabdare. 🙂
Cum ne protejam la o potențială intelegere politica Rusia – Franța?
Cu pliciul.
Depinde cat integreaza din productie in RO. Sau cat putem noi sa integram. .. 🙂
Si cat de capabili suntem sa inlocuim la un moment dat elementele sensibile, gen capete de gidare IR si RF.
Nu stiu de ce, dar mai multa incredere am in Franta, decat in Germania. Vorbind doar de aliati europeni din Nato….
Nu mai Franta lui De Gaulle, dar totusi…
Corectie
Nu mai e Franta lui…..
Vectorul nu se va integra in productie la noi, doar sisteme auxiliare. Nici radarul. Cel putin asta se intelege din declaratiile lor.
Si la SIRET/IRIS-T tot asa au fost conditiile.
Am inteles ….
Dar e bine sa incerci sa ai „ciocanul” tau… 🙂
Cooperare, participare la programele de dezvoltare ulterioara….. etc
Interes sa fie din partea noastra…. Cred ca asta e cel mai greu de obtinut 🙁
In ultima instanta scoti „sublerul” de la naftalina, daca mai are cine sa il foloseasca.. 🙂
da…doar daca ai capacitatea tehnologica/stiintifica sa o faci…iar aici sintem ramasi in urma pentru chestiile sensibile…
cercetarea trebuie sa o finantezi de unul singur daca vrei sa o ai si e foarte scumpa…iar cum se aloca banii in zona asta stim cu totii…ca sa nu mai spun de cati specialisti mai ai ramasi prin tara…cu parere de rau, dar ‘crema’ de mult timp deja pleaca/e plecata pe afara…si nu cred ca sint de judecat oamenii astia…ai o singura viata…aici peste garla de exemplu se vine la salarii de 10K/luna in zona cercetarii
trebuie sa marchezi banul, nu merge s apui sublerul cum vrei tu, ca te trezesti cu proces pe drepturi si patente.
Asta de asemenea se va vedea intr-un articol ulterior. De o potentiala intelegere SUA – Rusia cum te poti proteja? Ceea ce e acum valabil, s-ar putea sa nu mai fie in 10 ani, oricat de improbabil ar parea acum, ce faci atunci?
Cand am intrat in NATO aveam armament preponderent rusesc si, din pacate, inca mai avem. Cum ne-am protejat de asta?
Pentru un sistem national intergrat si stratificat AA, intre Patriot si MICA ar mai trebui sa avem ceva? Pentru un profan ca mine, as zice ca da. La raza de 20 de km pare sa fie mai apropiata de VSHORAD decat SHORAD.
Ce facem in conditiile astea? Avem Patriot, HAWK la care mai completam cateva baterii de NASAMS, apoi MICA, Mistral (care e VSHORAD dar nu e MANPADS)+ Stinger (ca sa avem un MANPADS)? 🙂
Sunt oameni mult mai priceputi pe aici, ii las pe ei sa-ti explice… 🙂
Daca se concretizeaza colaborarea pt MICA,
mai invatam ceva de la Safran pt cap IR, poate si motoare racheta, si faci la noi o alta
Strella romaneasca… 🙂
Bani si vointa sa fie….
Pt manpads macar….
Nu cred ca vor transfera francezii tehnologie, cap IR exclus, din ce au spus vor sa scolarizeze personalul pentru a produce/asambla nu se stie exact ce. As porni de la premisa ca Ploiestiul va face containerele, orice altceva ar fi bonus.
da, pentru transfer de tehnologie la rachete/radar/ sistem d emanagement ar fi trebuit sa cumparam licenta.
Deocamdata pe raza lunga avem (vom avea) Patriot, apoi pe raza medie HAWKul lipit de Patriot, cel mai probabil fiecare baterie Patriot va avea in subordine o baterie Hawk.
Mai apoi avem pe raza „medie” VL Mica, care daca ne uitam la ultimele evolutii in domeniul razelor rachetelor – rusii vor avea in curand o racheta cu raza de 40km pe Panstir SM!! – aduce mai mult cu un sistem foarte evoluat de ponit-defense si pe VSHORAD am avea Mistral 3 – cu o raza foarte buna, sistemele artileristice Vifor 2x30mm si GDF 003 2-35mm.
Intradevar se simte nevoia unui sistem de rachete cu raza de 40 km, in completarea Hawkului, aici ne putem orienta catre NASAMS 2 sau putem sa ramanem doar cu Hawk. Stinger nu stiu ce sa zic, din cate av vazut si mi s-a povestiti Mistralul, chiar daca este mai puitn mobil decat un STINGER, este suficient de mobil sa-l ti dupa tine, foarte usor de pus in pozitie de lupta si foarte usor de folosit. Are avantajul ca foloseste „infrared imaging” si astfel se lasa greu dus dupa momeli.
Mica e un sistem bun, de fapt era cat pe-aci sa-l cumparam prin 2010.
In afara de Patriot, Mica/sistem echivalent si Mistral/sistem echivalent nu vom cumpara altceva, nu exista in plan, as scoate din calcul un sistem intermediar.
Mistral e un sistem performant, problema e ca are o greutate destul de mare, necesita autovehicul. La fel si RBS-70 (care nu poate fi bruiat, dar are alte limitari), chiar daca poate fi transportat pe luptatori, e mai putin versatil ca Stinger. Mie imi place mult Grom, e si ieftin si cred ca polonezii sunt mai flexibili in materie de transfer de tehnologie.
De acord cu tine cu privire la Grom as adauga si Stinger), si eu il consider mai potrivit decat Mistral.
Stinger e mai bun, insa e si mai scump.
Stinger e ultramatur, integrat deja pe o droaie de sisteme si ai acces si la mai multe evolutii, iar capul de lupta e cel mai puternic raportat la masa sa, care si ea e redusa, fiind cu adevarat portabil.
rachetele de tip manpads bazate doar pe IR sunt cam pe final.
S-au inventat sisteme DIRCM cu succes de 100% impotriva lor. E adevarat ca acum le au doar tarile avansate in dotare, dar in viitor vor fi dotare standard pentru potentialii nostri adversari.
Cine a zis ca vom lua NASAMS? Nu cred ca vom avea asa ceva. La cum merg lucrurile apararea noastra AA va avea probabil urmatoarele „straturi” :
raza lunga Patriot
raza medie Hawk
raza scurta MICA
raza foarte scurta Mistral, Viforul, Ghepard plus restul
La pace, da, corect.
Hawk-ul e al aviatiei si apara obiective fixe (Bucurestiul adica), la fel ca SA-2.
Tot la aviatie e necesara apararea bazelor aeriene, misiune executata in prezent de antediluvianul S-60.
La fortele terestre sunt alte sisteme (Kub, Osa, Vifor, 2×30, CA-94, CA-95, Ghepard), participa si ele la apararea spatiului aerian national, dar in caz de bubuiala prioritatea lor e apararea trupelor, care nu raman in garnizoane, deci e necesara mobilitate.
Si marina participa la aparare AA, dar la momentul actual e destul de anemica.
Bottom line, sistemul AA e diferit la pace, in caz de ostilitati se modifica.
Vlad asta era o imagine empirica sa zicem pe baza a ceea ce vad ca avem si se achizitioneaza. Nu am cum sa te contrazic. Deci era vorba despre o imagine cvasigenerala fara pretentii de model de organizare pt DCA.
Modernizarea Hawk XXI poate duce catre NASAMS, prin hibridizare Hawk-AMRAAM . BMS Hawk XXI stie sa gestioneze si SL-AMRAAM si are in curs de testare si integrare si ESSM:
https://www.tehnomil.net/2012/06/23/hawk-xxi-lanseaza-essm/
http://www.army-technology.com/wp-content/uploads/sites/3/2017/09/Slamraam_5.jpg
Bani sa fie.
Marius asta ar fi o cale despre care nu am auzit sa se vorbeasca la nivel oficial deci nu cred ca vom vedea NASAMS la noi. Nu am zis ca nu se poate ci ca nu dau semne ca ar vrea.
de vazut cum modernizam sau nu Hawk.
Si cand se termina resursa sau stocul (sper sa nu ajungem acolo) de Hawk ce facem? Ar trebui sa existe o strategie de evolutie pentru segmentul Hawk.
Le retrag evreii pe ale lor si le inlocuiesc cu David’s Sling (Stunner).
Acolo ar fi un stoc sanatos de Hawk upgradate cu un cap de cautare in IR si plafon crescut la 24.000m.
Rectificare:
„The Israelis have upgraded the Phase 2 standard with the addition of a Super Eye electro-optical TV system for detection of aircraft at 30 to 40 km and identification at 17 to 25 km. They have also modified their system for engagements at altitudes up to 24,000 m.”
No, daca la noi e modelul doar cu ciorapii carpiti asa sa fie dar eu ma gandeam la ceva mai nou cum zicea MZ. Numai sa nu patim ca si cu artificiile luate din piata de la magraoni: din 10 merg 2-3.
Din ce am vazut la nave in sistemele de lansare pt MIca sunt 50/50 IR cu RF.
Procentajul IR/RF si-l stabileste fiecare si e valabil si pentru sistemul naval si pentru cel terestru.
Softul conceput pentru comanda si control este astfel conceput incat sa evite aglomerarea operatorilor cu informatii, de care poate nu au nevoie. Softul iti furnizeaza atat solutia de tragere cat si racheta cea mai potrivita pentru tinta si conditiile specifice tintei respective. Operatorul poate sa aleaga sau sa schimbe „sugestia” softului.
Atat pe naval cat si pe terestru modul in care este angajata o tinta mai depinde si regulile de angajare ale armatei respective (ROE – Rules of Engagement), se poate decide sa se traga o racheta per tinta sau 2 rachete per tinta, fiecare decide cum vrea. Si, in timp ce un sistem terestru poate administra pana la 6 lansatoare (24 de rachete) la naval, m-as bucura sa avem mai multe rachete decat cele 12 prevazute pentru Sigma 10514 din versiunea indoneziana.
in filmuletele de prezentare , agresorul este mereu reprezentat de catre rusi. o fi un mresaj pentru noi?
Cine altcineva să fie inamicul în zona noastră?
ce se observa cu ochiul liber e ca are o viteza f mare. impotriva Iskander sunt utile ?. s ar putea sa le avem aproape, in transnistria.
Impotriva Iskander nu cred ca Mica sa fie foarte utila ( frantuzoaica stie in schimb impotriva Klubului cel de croaziera), dar acolo vom avea o racheta strict specilizata – PAC 3 MSE, ca doar pt Iskander le-am cumparat 🙂 .
Legat de alternative la MICA.
Aster 15 si 30 sint tot rachete AA . ( produs tot de francezi in colaborare cu italienii,)
Exista varianta navala dar si terestra.
Aster 15 raza scurta de actiune.
Aster 30 raza medie.
Cit despre capacitatea de a intercepta Iskander, italienii sint sceptici.
Respectiva racheta are traiectorie semibalistica la relativ joasa inaltime si MANOVRATA. + tot la viteza supersonica si astea sint groase probleme.
Dificil de detectat si imposibil de calculat traiectoria ( ca face manevre bruste in zbor)
O zice ” aeronautica e difesa” , revista italiana specializata in arme si armamente.
ASTER15/30 nu sunt deloc alternative la MICA, sunt alta categorie.
VL MICA e derivata dintr-o racheta aer-aer si e cel putin de 2 ori mai usoara si mai compacta.
ASTER15 bate deja la 30km+ iar 30 e deja antibalistica.
Alternativa la MICA tot de la MBDA e CAMM/ER.
Polonia ar CAMM vrea ER 🙂 , dati pe translate:
http://www.defence24.pl/703849,camm-brytyjskie-rakiety-dla-systemu-narew-analiza
CAMM sunt 12 pe lansatorul de pe camion, iar CAMM-ER doar 8 (mai mari si mai grele, dar cu raza de actiune circa 45 km). Doar 4 cum sunt Mica VL e cam putin, in special daca stai prost cu spatiul, cum e cazul pe corvetele Sigma (pe care poate incap 36 de CAMM-M ?).
Din pacate nu exista o versiune de MICA VL cu booster, care i-ar dubla raza de actiune. La rachetele cu tractiune vectoriala e o problema cu adaugarea unui booster, pentru ca la lansare nu ai suficient control aerodinamic (boosterul impiedica folosirea tractiunii vectoriale).
Mai bine sa nu ne punem toate rachetele intr-un singur cos, sau camion. 🙂 Mai putine rachete pe un camion inseamna o dispersie mai buna a lansatoarelor, ceea ce reprezinta o protectie sporita.
Cred ca ai vrut sa zici 32 de CAMM-M si nu, nu incap atatea pe Sigma….pe fregate de la 3000 de tone in sus…
Nu, 32 nu se poate, cel mai mic bloc de CAMM este de 6. Numarul total este multiplu de 6, asa ca 32 / 6 da cu virgula. 🙂
Stiu ce vrei sa zici, atat de CAMM in 6 dar mai ales de Sigma cu ai sai multipli de 6 VL MICA, de exemplu 6×2=12 MICA. Insa CAMM poate veni si in 4×4=16 atat in VLS-uri SYLVER cat si Mk.41, deci (8×4)16x2=32 (pentru nave mai mari de 3000 de tone, aici incluzand si SeaCeptor 8×4 insa cu risipa de spatiu)…
Diferenta dintre CAMM si VL MICA este (s-a pus de atatea ori) faptul ca la CAMM nu se mai ocupa spatiu pe „orizontala” cu evacuarea gazelor, CAMM fiind aruncata din tub de un piston.
pai sa faca bine sa scoata VL-MICA II aruncat din tub si cu raza similara cu CAMM, sau chiar peste, asa, spre 30km, ca are cu 13kg in plus 🙂
CAMM incap cate 4 in celulele de lansare ale Mk41.
EB, ma tot uitam la cele 32 de SYLVER la Formidable-class si apoi imi amintii de 32 Mk.41 la Iver Huitfeldt-class…cum dracu au facut danezii fregate de peste 6500 de tone derivate din Absolon, la 325 milioane dolari bucata???
*editat
Deci sectiunile in santiere navale din Estonia si Lituania, aduse apoi la Odense (portul Lindø) si asamblate.
MZ, how about…RIM-162 ESSM? 🙂
Real shit? 🙂
Am auzit ca nu e chiar asa de mirobolanta cum e laudata, dar oricum e in top 🙂
Razvan, din cate stiu, pe Type 23, Sea Ceptor nu e pusa nici in Sylver, nici in Mk41. Ca si Mica, Sea Ceptor este foarte flexibila ca modalitate de instalare la bordul navelor. Uite o poza cu o lansare de Sea Ceptor de la bordul lui HMS Argyll: https://www.royalnavy.mod.uk/-/media/royal-navy-responsive/images/news/ships/argyll/170904-defence-minister-announces-successful-first-firings-of-sea-ceptor-missiles/sea-ceptor-firing-image-mbda.jpg?mh=447&mw=980&thn=0&hash=8C489C7CF3F9F695C6A31445843B24121D490F62
Nicolae, ai observat ca am folosit expresia „risipa de spatiu” cand a fost vorba de SeaCeptor? I se mai spune si „ferma de ciuperci” (din motive evidente, chiar din poza pusa de tine) 🙂
*editat
Cand vorbim de posibila achizitie CAMM pt. noi, atunci vorbim de SYLVER sau de Mk.41. Daca vorbim de VL MICA, atunci vorbim de SYLVER-35 (ai pus tu ultima poza la articol, cu acea FREMMizare „FREDA” -frégate de défense aérienne- a grecilor).
Daca se pune un MK41 8x VLS pe Sigma, ai dreptate, ar tine 32 CAMM (sau 32 de ESSM care ar avea raza de actiune mai mare), dar asta e mai complicat, poate necesita lungirea navei. Ideea mea este sa aflam (adica Nicolae, daca vrea si poate…) daca incap mai multe CAMM-M in propriile lansatoare instalate pe Sigma, strict in spatiul ocupat de cele doar 12 VL Mica.
Tzupy, eu zic sa-i sucarim pe rusi cu SYLVER-70! 🙂 Nu, 35, nu 43, nu 50…folosim A-70!
Adica asta poate cuprinde MICA VL, Crotale, Aster-15, Aster-30 si…SCALP Naval! 🙂
Bre Razvan, nu vazui ca era lung sirul… 🙂
La Sigma nu cred ca Mica vine intr-un Sylver, la Gowind cred ca da, 12 vs 16.
Avantajul Mica, la fel ca si la Sea Ceptor e ca nu esti obligat sa le pui intr-un VLS, fie el Sylver sau MK41.
Tzupy, ochiometric ar trebui sa incapa mai multe Sea Ceptor, tubul de la Mica are in plus canalele de evacuare a gazelor. Daca reusesc sa vizitez o Type 23 trecuta prin MLU iti voi spune cu certitudine. 🙂
Oricum, bugetul e prea mic pentru MK41.
SIGMA marocana cu 12 VL MICA (fiecare capac ascunde 1 container cu 1 bucata MICA VL si evacuarea sa)…pana la comparatia cu CAMM (deci SYLVER sau Mk.41 e cale lunga)…
Ok, le dadui pe cele marocane ca exemplu in poza, interesant ca la cele indoneziene (cu puntea de comanda mai in spate) pe care le vrem si noi, Wiki spune ca VLS-urile sunt SYLVER-35, cu 12 MICA VL (desi un A-35 dublu ar trebui sa fie de 8×2, nu de 6×2). WTF?
Exemple: http://www.seaforces.org/wpnsys/SURFACE/DCNS-Sylver-vertical-launching-system.htm
Ma apucai sa citesc din urma caftelile:
https://www.rumaniamilitary.ro/40734-2
https://www.rumaniamilitary.ro/sigma-pl10514-navele-olandeze-propuse-pentru-polonezi
https://www.rumaniamilitary.ro/alonja-scurta
https://www.rumaniamilitary.ro/cf83
Very funny stuff! 😉
daca le combini, ies 12 VL MICA + 21 RAM 🙂
apropos de funny stuff, ce ne-am ambalat de cateva saptamani pe Piranha si Agilis 🙂
O semnat presedintele si actul de lege pt. achizitie Piranha V sau numai Patriot?
@marius
Nu e nevoie sa semneze pt Piranha, pt ca se aproba prin HG.. 🙂
si unde-i?
La transparenta pe site-ul guvernului. Cica il aproba mâine . Asa a spus ieri Fifor.
Pe site-ul mapn. Scuze. Acolo este proiectul de HG.
Off. Polonezii lanseaza programul ”Harpia”, sa inlocuiasca Su-urile 22 si Mig-urile 29. Se vb despre F-16V sau de F-35.
eh, noi suntem defazati cu vreo 15 ani fata de polonezi 🙂
Io ma gandeam la vreo 10, dar cred ca, totusi, tu ai dreptate. Din pacate.
Miercuri cica s-ar putea sa il aprobe. Hg-ul. Maine e marti. Am gresit eu.
HG-ul e numai pt Piranha, sau e si pentru Agilis? Ca parca tineau unul de economie, celalalt de MAPN (desi e posibil sa ma insel)….
Pt Piranha.
@ Stefan. Italienii vor probabil sa-si vanda SAMP/Tul, te-ai gandit la asta?!
Pai din moment ce e colaborare italo- franceza, ambele ar avea interes sa vinda sistemul.
In varianta produsa si cu englezii , se cheama PAAMS .
PAAMS nu este varianta SAMP/T produsa cu englezii ci varinta navala a sistemului terestru si se afla in dotarea celor trei marine militare, nu numai a Royal Navy. Are un radar diferit etc…
PAAMS este de facto varianta navala a SAMP/T.
Ok, deci pe regim terestru, ar fi concurenta cu mai vechea NASAMS-1. Ambele folosesc rachete AA ca si vectori, si au raze similare.
Observatii: MICA pare sa necesite camion mai mic.
NASAMS are arhitectura deschisa, adica nu e fix numarul de puncte de comanda si lansatoare pe care le cumperi.Bateria e mai mare. Sunt curios daca si la MICA e la fel.
NASAMS e pur terestru, cu vectori aer-aer. NASAMS-2 foloseste si AMRAAM-ER, care e de fapt un vector naval (ESSM) cu cap de ghidaj de pe AMRAAM. Adica un sistem terestru, ce trage o racheta AA naval, cu cap de ghidaj de la una aer-aer. Aici ar fi singura commonalitate navala-terestra a NASAMS. MICA e si terestra, si navala si aer-aer, cu minime modificari.
VL MICA nu pare sa includa si un sistem opto-electronic, ca la NASAMS. Ar cam trebui totusi.
Nu sunt sigur ca una e mai dificil de bruiat decat alta.
Pânà la urmà tot la razà de actiune de 20 km a ràmas (à propos de o discutie unde se vorbea de 40 km).
În versiunea aer-aer, poate sà depàseascà chiar 40 km (depinde de altitudinea si viteza lansatorului si de Δ altitudinii fatà de tintà.
Sensorul infrarosu este foarte performant (are douà tipuri de celule, pe lungimi de undà diferite, de unde o discriminare mai mare pentru a nimeri tinta si nu „înselàciunea/momea” (fr leurre/en decoy))
Ai avut dreptate referitor la raza eu am gresit, da frantuzul ala de m-a pacalit…mai vine el la Bucuresti 🙂 …
Racheta e cu combustibil solid sau gresesc? Daca e cu combustibil solid de ce nu poate fi produsa fara electronica din cap la Electromecanica Ploiesti? Daca ne straduim putin si vor si cei de la MBDA putem integra partial si partea de electronica cu exceptia senzorilor speciali (IR) si a softului.
Containerele din poza sunt universale sau navale? Containerele mi se par foarte masive si au o gramada de canale care nu par a comunica a caror rost imi scapa.
Containerele sunt din aluminiu?
Am inteles ca doi oameni pot descarca containerul 4x dar ma cam indoiesc ca doi oameni pot sa-l incarce decat daca rezerva e pe o platforma speciala sau camion special. Seamana putin cu cel de la Himars.
pentru ca nu iti transfera aia drepturile de productie si know-how fara sa platesti licenta! Simplu!
Si MoU-ul ala pt. ce l-au semnat? Nu se poate negocia o forma de offset cu MBDA?
Fara soft si componentele electronice proprietare (IR, cip-uri specializate, etc) racheta nu face doi bani.
Despre MOU in partea a III-a si ultima. Cine ne-a transmis noua pana acum softu’ si componentele electronice proprietare? Asta inseamna ca nici Patriotul nu face doi bani, ba chiar nici Himarsu’, nu-i asa?
Sensul era ca ne pot lasa pe noi linistiti sa facem partea de „batut cu ciocanul” in cadrul unui eventual offset pentru ca au controlul prin soft si electronica proprietara. E ca si cum tu ai participa la ridicarea casei tale iar vanzatorul ar monta incuietorile si sistemul de alarma ca sa-si protejeze proiectul.
A nu se uita ca din 1989 Romania nu a cumparat decit 2 fregate Type 22 , 7 Avioane Spartan , 31 Piranha III si 12 F 16.
27 de ani achizitile au fost extrem de reduse , majoritar cu procedura de urgenta ( adica hei rup) si deci offsetul era greu de pretins.
Iar la rachete in special , nu da nimeni drept sa produci tu ca client ” inima” armei. Adica senzorii.
Care oricum necesita un transfer mare de tehnologie precum si investitii ridicate pe care nu le poti recupera cu productia a doar 300 ( sa zicem)capete de cautare ( infrarosu, radar)
Acces la tehnologie ai daca intri in actionariatul marilor producatori de arme din UE si asta implica investitie de miliarde de euro + tratativa politica grea ca sa te accepte.
Rezultatul nu e scontat ca fiecare apara propria capacitate tehnologica de varf.
+36 Ghepard, 8 baterii HAWK PIP-III R, radare TPS-79(R) si AN/FPS-117E, Zborul trei unitati in 89-91, cele 3 monitoare fluviale dupa ’90, trei 330 navalizate, 3 C130, armament de infanterie, MRAP-urile, ceva HMMWV, Spike ER, LR si MR, ceva tehnica „imbunatatita local” (330 SOCAT, TR-85M1, MLI-84M) . Si celebrele tunuri, gen afacerea Motorola. Cam astea au fost achizitiile…
pai racheta face mai mult de 2 bani doar prin faptul ca ajunge in dotare, in rest doar vise de offset si licenta, ambele fara sa platim noi un ban in plus. Nimic nu e gratis, totul costa.
Exact.
Si IRIS T e produs in colaborare. Inclusiv prin participarea grecilor cu 13 %.
Romania nu a participat la nici un program international de arme si deci absolut just ce scrieti.
Sa fim multumiti ca vin rachetele .
La Patriot , daca reusim sa producem camioanele de transport e deja un salt inainte . Nu e banc.
Patriot e o imbucatura mult peste capacitatea noastra actuala. Daca iese treaba cu camioanele Rheinmetall HX produse la Moreni (?) ar fi grozav.
Si ti se pare ca Mica n-ar fi la fel ca Patriot? 🙂 Ti se pare ca suntem capabili sa asimilam vreo componenta de la Mica in industria locala fara sa vina aia sa-si deschida o fabrica de la 0 la noi? 🙂
Eu cred ca nu suntem in stare sa facem nici macar containerele, dar nu ma bagati in seama…
Adevarul e ca nu le poti da la oricine sa le faca. Nu e chiar simpla tabla batuta cu ciocanul…
Normal ca offsetul costa. Sensul de 2 bani l-am explicat mai sus: fara „ochi si creieras” racheta nu e completa, controlul ramane la MBDA. Sigur ca e ok daca o cumparam fara offset dar asta nu ne impiedica sa speculam cum ar fi „si mai ok”.?
Acum sa ne intelegem, daca MBDAul va castiga si va integra rachetele intr-un fel sau altul la Ploiesti o va face in calitate de propietar nu va oferi nimanui nici o licenta. Se va face un joint venture si cu asta basta, nu vom avea drept de propietate ca in cazul Agilis acolo unde vom pune banii jos pt cercetare-dezvoltare.
In caz de conflict cum e gandita aprovizionarea?
@Checkmate, sper ca nu astepti in raspuns oficial la o astfel de intrebare?
Cred ca e secret militar 😀
Din depozite.
Nationale sau de la altii.
La actiunea Israelienilor ” plumb topit” , acestia au cerut la americani sa scoata proiectile de 155 mm pentru obuzierele din depozitele americane aflate in Israel.
Au primit aprobarea fulger.
Imporatnta sa ai munitie ( oricare) la norma NATO.Chiar daca NU esti in organizatie ca israelienii.
Obuzierele israeliene evident . Stocul lor de 155 mm se subtia vizibil dupa sute de proectice trase.
„Current operators[edit]
Botswana
Botswana Ground Force: VL MICA on erector launcher, acquired in 2016.[9]
Egypt
Egyptian Air Force: MICA EM/IR used on Rafale aircraft.
Egyptian Navy: VL MICA-M installed on Gowind-class corvettes.
France
French Air Force: used on Mirage 2000-5 and Rafale aircraft.
French Navy: used on Rafale M aircraft.
Georgia
Georgian Air Force: VL MICA[10][11] along with GroundMaster 200 and 400 radars from ThalesRaytheonSystems.[12]
Greece
Hellenic Air Force
India
Indian Air Force[13]
Morocco
Royal Moroccan Air Force[14]
Oman
Royal Navy of Oman: used on the Khareef-class corvettes.
Qatar
Singapore
Republic of China Air Force: 960 originally purchased to equip Mirage 2000-5 fighters of the RoCAF. The National Chung-Shan Institute of Science and Technology has been tasked with upgrading the missile in 2016
United Arab Emirates”
Yeeeeahhh…. depozite la alti…..
Oh, deci Taiwan va avea o varianta superioara. De retinut 🙂
Exista un contract adiacent si evident secret pt situatie de conflict.
Bun si asa! Nu am pomenit o secunda de licenta pentru ca ar fi o afacere proasta pt. noi ca sa nu zic bani aruncati pe fereastra in momentul de fata.
Containerele individuale sunt universale, diferenta principala intre cel terestru si cel naval este la capac si posibil la tratamentul la coroziune, cel naval fiind obligatoriu marinizat pentru a face fata conditiilor diferite de pe mare.
Containerele individuale sunt mai mari pentru ca incorporeaza sistemul de evacuare a gazelor rachetei, de aici si flexibilitatea sistemului.
Incarcarea/descarcarea containerului care contine cele 4 rachete se face de catre 2 oameni in 15 minute. O sa incerc sa pun o poza maine care sa clarifice. Sistemul este extrem de simplu si de ingenios. Daca iti aduci aminte si ai prins vechile masini de gunoi ei bine, cam asa merge si la asta… 🙂 Uite aici una din aia veche: https://i0.wp.com/vranceamedia.ro/wp-content/uploads/2015/03/Masina-de-gunoi-in-Focsani.jpg
Rezerva poate fi pe o platforma sau chiar pe pamant.
Nu stiu din ce sunt facute containerele.
Deci containerul ala de tabla de pe camion contine 4 canistre. La camion mi se pare mai putin important sistemul de evacuare a gazelor (protejeaza stopurile la camion?) fata de versiunea navala unde este obligatoriu la VL. Versiunea navala e clar ca e navalizata. ? Dupa cat de masive sunt profilele alea in sectiune par a fi din aluminiu extrudat si aluminiu turnat dar e posibil sa ma insel.
E buna treaba cu gunoiera! Eu am banuit ca au un sistem cam ca la Himars (00:40):
https://www.youtube.com/watch?v=JgKE9AzdKKA
„La camion mi se pare mai putin important sistemul de evacuare a gazelor (protejeaza stopurile la camion?)” – micsoreaza amprenta termica la lansare, astfel scade posibilitatea de detectie a lansatorului.
@bumblebee
Stopurile, ca stopurile, dar poate iti mai trebuiesc cauciucurile alea, daca vrei sa mai pleci si prin alte parti, pe unde mai ai treaba dupa ce lansezi. 😉
parerea mea, hic…
Good point da’ pentru stopuri si cauciucuri era suficienta o foaie de tabla de 1mm.?
Am gasit niste poze in care se vede cum sta „dansa” in container:
http://i59.fastpic.ru/big/2013/1029/e5/635f990c3541a9d0d945980d12fe86e5.jpg
https://4.bp.blogspot.com/-0i9CxcueuW4/VZ_n3QxJ2XI/AAAAAAAAA-E/3-zeAdhHOpw/s1600/VL-Mica%2BAmmunition%2B2.jpg
http://www.deagel.com/library/Ground-based-VL-Mica-Air-Defense-System_m02006120900200.aspx
Parerea mea este ca se face risipa de spatiu (sectiune) cu canal de evacuare individual pe container fata de o galerie comuna intr-un VL si rezulta o densitate mai mica (sectiune dreptunghiulara). La lansarea de pe camion nu e necesar sa scoti gazele de ardere pe sus, se poate face o deflexie mai simpla in partea inferioara. Chiar si sistemul de prindere/ghidaj din container e cam relaxat proiectat. Spre comparatie containerul 4x PAC-3 de ex. unde racheta e destul de inghesuita in container.
Mai este pe site-ul MBDA
http://www.mbda-systems.com/product/vl-mica-sea/
pliantul VL-MICA-SEA.pdf unde se vede clar containerul + alte mici detalii.
Cate baterii de MICA vor fi/trebui cumparate?
http://m.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/armata-romana-testeaza-sistemul-antitanc-spike-477919
astia nu-s de incredere. stie tot omu’ cu ceva istorie citita. nu am gasit altii ? de ce ?