Indonezia a primit primele doua SIGMA PKR 10514

PKR_10514_Frigate_TNI_AL_Launch

Santierul naval PT PAL Surabaya a lansat primele doua ”fregate” cu rachete ghidate SIGMA 10514 PKR (Perusak Kawal Rudal – „Nava purtatoare de rachete” din ”Programul National de Corvete”, prescurtat ”Kornas”) destinate Marinei Indoneziene (TNI), dupa ce prima bucata de otel (de tip A/AH36) a fost taiata in ianuarie 2014. PT PAL a construit vasele de razboi impreuna cu DSNS (Damen Schelde Naval Shipbuilding), la ceremonie participand ministrul indonezian al apararii – Ryamizard Rycudu, impreuna cu ministrul coordonarii afacerilor maritime – Rizal Ramli, ambasadori, guvernatorul Java de Est/Soekarwo si seful marinei – amiralul Ade Suspandi.

In esenta modelul de SIGMA PKR ”105” este format din 6 sectiuni/module, din care 4 au fost construite de PT PAL in timp ce restul de doua fiind construite si testate de DSNS in Olanda. Cu lungimea de 105,11 metri si latimea de 14,2 metri, avand un deplasament de 2365 tone, navele pot acomoda fiecare 112-120 de persoane/echipaj (20 ofiteri) . Hangarul poate adaposti un elicopter din clasa medie de maxim 10 tone, iar pentru operatiuni de salvare si patrulare la bord se afla doua RHIB. Viteza maxima este de 28 noduri, raza de actiune fiind de 5000 de mile nautice la o viteza de 14 noduri sau anduranta de 20 de zile.

In privinta armamentului, vorbim de un tun de 100 mm, 12 MICA VLShorad antiaeriene, Bofors Rocket launcher SR375A pentru ASuW, MM-40 Exocet block II antinava, 2×3 torpile, Phalanx; sistem radar Smart-S MK2 3-D de 250 km, sistem electro-optic de control al focului STIR 1.2 Mk2, IFF, sonar KINGKLIP.

Programul National indonezian de Corvete cuprinde de fapt 3 clase de vase de lupta (celelalte doua categorii fiind de lungimile 80 si 104 metri), in total avand un numar de 22 de nave construite (ritmul e lansare fiind preconizat din 6 in 6 luni dupa primele doua PKR 105).

Navy Recognition

Noi pe ale noastre construite la Damen-Galati cand le vedem?

59 de comentarii:

  1. Un program national de corvete din asta ne-ar fi bun si noua mai ales ca Damen detine santierul naval de la Galati.

  2. La câte mizerii ne fac cu Schengenul aş prefera să le facem cu alţii. În al doilea rând, la condiţiile din Marea Neagră, să lansezi la apă o navă militară fără 8-16 rachete antiaeriene cu raza lungă şi cel puţin 32 cu raza medie, tot antiaeriene, mai bine cumperi baterii pentru coastă.

    • Navele noastre sunt teoretic permanent sub umbrela rachetelor rusesti din Crimeea. Asa ca fara o aparare AA cat de cat solida Marina Militara Romana ar inceta sa existe in cateva ore.

      Din acest motiv ar fi necesar sa avem undeva un plan de dotare cu 2-3 submarine si baterii de coasta, mai usor de aparat si camuflat decat unitatile navale aflate in port sau in larg.

      Dar astea sunt latraturi la luna…

    • Da, si o sa patrulezi prin EEZ calare pe rachete 🙂

      Stai relaxat Eroule ca acum te apara de facto Serviciul de Politia Navala NATO, vin americanii cu AEGIS, rachete AA cacalau, lungi, medii, scurte, groase, subtiri, cu striatzii si vibratzii sau fara, cum preferi matale

    • Da Eroule, dar pana una alta santierul e in Romania si am da de lucru aici, nu la altii… lasa-i in lalelele mele ca nu de asta nu ne primesc ei in Schengen (care intre noi fie vorba tinde sa dispara de facto, din pacate…)
      Si apoi, unde vrei matale sa ingramadesti tot arsenalul ala pe o corveta multipurpose? Asta-i treaba de „fregata” din astea noi, gen Fremm, cu tonaj de distrugator de pe vremuri sau pentru distrugatoare Aegis sau Duncan, dedicate AA. Un Duncan din asta e 1 miliard, de unde naiba scoatem noi atata banet?
      Sa aiba point defence sa se poata apara, in rest iti trimit americanii sau englezii una din jucariile enumerate si-ti face aia acoperire AA pe toata flota si pana la Bucuresti daca au chef…

      • Astea-s condiţiile din Marea Neagră. Ori le dotezi cu apărare antiaeriana solidă ori te laşi de idee şi cumperi nave mici, rapide, stealth, gen Skjold, dar şi lor trebuie să le upgradezi apărarea antiaeriana, în limitele de spaţiu şi deplasament.

      • În privinţa santierului Damen, au comenzi aşa că nu i-as plânge. Mai degrabă as merge pe Saar-S85, produse la noi, pentru că vin cu soluţii complete.

        • Si Skjold si Visby sunt prea mici. Doctrina Suediei e una, specificul geografic local e altul (toata insularaia aia, ape putin adanci). Ambele enumerate stau prost de tot la AA si nici stealth-ul ala nu stii cat de stealth e. Visby are helipad dar nu are hangar pentru elicopter.
          Saar astea noi sunt mai apropiate de ceea ce ne-ar trebui si noua.
          Observa totusi ca, de cand israelienii au descoperit ca au petrol in ZEE au inceput sa creasca tonajul navelor. Suedezii au facut la fel anuntand ca urmatoarele nave vor avea tonaj mai mare.
          Ii tot dau cu Golful Persic si specificul luptelor purtate acolo dar degeaba, Marea Neagra e o balta si cand Rusia va lansa acea salva de rachete nu va mai ramane nimic din flota noastra…
          In fine, fiecare cu parerea lui. 🙂
          La Sigma, fiind design modular, poti sa pui mai multe rachete AA.
          Nici corvetele rusilor nu stau bine la AA si oricum, ei se vor baza pe cele 6 submarine, foarte capabile de altfel.
          Pentru lupta AS ai nevoie de nave cu autonomie mare, elicopter ambarcat, o platforma stabila pe mare grea si vant puternic, ca sa fii apt sa lupti in conditii meteo grele.
          Dupa cum ziceam, fiecare cu parerea lui, mie Sigma mi se par o buna optiune pentru noi, cu atat mai mult cu cat, pe termen lung vor inlocui si cele doua fregate.

          • @Nicolae
            Bre, iti racesti gura cu asta, Eroul e speriat de bombe de cand il stiu, nu vezi ce par sculat are?

            Dupa el nu trebe sa’ti iei niste corvete normale cu armament de corveta cu care sa cautzi si tu un submarin si sa patrulezi prin apele teritoriale si prin EEZ

            Nu, dupa el ori itzi instalezi armament de AEGIS pe un Shaldag

            Ori itzi cumperi nave invizibile cu warp speed, phasers si photon torpedoes

            De parca noi avem fiorduri si baze navale in stanca cum au aia

            Cacand ne’am luptat noi singuri cu rusii numai el prin cosmarurile lui stie cand se trezeste dimineatza transpirat

            Asa cum nu intelege ca daca aurolacii astia au intrat intr’o aliantza atunci lupta ca parte din aliantza si nu are rost sa te dotezi cu AEGIS daca AEGIS au aia puternici care’si permit asa ceva, si tu vii si tu in gruparea aia NATO cu ce ai mai decent

            La fel cum nu intzelege ca si daca am avea AEGIS astia nu ar trage in rusi cu ele, pt ca dupa aia ai ia dracu cu Standard SM6 si ESSM cu tot, trasul in rusi e treaba de d’astia mari, si’a permis asta o tzara mai puternica gen Turcia si asta pt ca si aia se stiu cu aliantza in spate

            Nu taica, o frectzie de tarisoara cu cate milioane de pensionari infometatzi si cate milioane de bugetari emo or mai fi ramas pe acolo, eh, tarisoara aia trebe sa aiba cu ce sa se lupte singura cu rusii prin MN

            Si sa’i bata de sa le sara capacele 🙂

            • Pe bune? Când ne-am luptat singuri cu ei? Războiul din Marea Neagră în wwii, luptele de pe Dunăre în 1917-1918.
              Eu nu ţin neapărat să aruncăm banii pe nave mari atât timp cât nu au o protecţie antiaeriana serioasă. Mai bine echipezi apărarea de coasta cu rachete antinava şi antiaeriene plus radar, AEW, drone de supraveghere antisubmarin.

              • Era să uit: părul nu-mi stă aşa de frică. E din cauza ideilor care-mi tasnesc prin toţi porii.

              • Eroule, mai degraba eu cred ca a explodat vreo bombitza langa tine bre de ai parul asa ravasit, asta fiind si o explicatzie de ce esti asa speriat de bombe 🙂

                Si mai pune niste plasturi ca ramai fara idei 😉

                Altfel nu prea face nimeni corvete cu armament de distrugatoare, corveata e si aia cu capabilitatile si misiunile ei, nu este intentzionata sa apere si’n’guritza toata flota

                Cu rusii in wwii cand ne’am batut peste mari si tzari erau nemtzii la Cta, bateria Tirpitz itzi spune ceva?

                http://aedificium.rockhall.ro/bateria-tirpitz-partea-a-iii-a/

                Ideea e ca eram aliatzi cu unii mai jmecheri care erau chititzi sa le’o traga rusilor, cand ne’am trezit singurei in 40 ne’am luat mamaligile si am plecat, iara cand am realizat ca au picat germanii am intors armele

                Realist vorbind nu’i vad eu pe aurolacii aia de generali care fura, abuzeaza, falsifica sau tradeaza sa ordone si sa comande o batalie cu rusii noi singuri de capul nostru, iara pe politicienii nostri nici atat, ca ai cunosti, eu cred ca se negociaza

                D’aia prezenta unei flotile NATO in zona in caz de cafteala este esentiala daca NATO mai vrea ceva de la astia

                Si d’aia n’ai tu nevoie sa instalezi AEGIS si armament de crucisator pe o corveata, ca daca nu vine ala cu AEGISul nu o sa se intample nimic spectaculos

                Dupa aia, bateriile de coasta sunt bune, insa te’am intrebat mai sus, o sa patrulezi prin EEZ si prin apele teritoriale calare pe rachete?

                O sa cauti un sujimarin calare pe rachete?

                Ideea este sa ai ceva pe apa, altfel toata lumea isi tragea o baterie de coasta si gata

                „Ce faci cu 12 ESSM la un atac de saturaţie? Iar cu RAM degeaba ai 21 că n-ai timp suficient să le lansezi daca îţi vine scopul de rachete antinava. Kub accelerează la 2.5 / 2.9 Mach pe ultima portiune a traiectoriei aşa că poţi face calculul câte RAM apuci să lansezi”

                Presupunem ca le detectezi la orizont cu radarul sus pe catarg, sunt vreo 19km, alea vin cu 850-900m/s, ai vreo 21 de secunde, probabil tragi cateva ESSMuri si toate RAMurile, ca RAM e autoghidata

                Navele au si contramasuri, se arunca in aer si alea, o mai fi si bruiaj, mai pica si din Kluburile alea in mare, ca nu’s perfecte nici alea, dupa noroc…

                Cate rachete crezi ca aloca aia per nava, ca si rachetele antinava sunt scumpe si nu se fabrica in mii de exemplare

                Si daca sunt 2 corvete si o fregata in zona cu 3 lansatoare RAM si mai multe ESSMuri, or sa lanseze aia 100 de Kluburi odata?

                • Gata, nu mai montatzi sisteme EGIȘ pe monitoarele fluviale, atzi trecut la 128-256-1024 de rachete gjidate pe vedete torpiloare???
                  Hmmm…mda!

                • Eroul e cu montatul si demontatul p’aicea bre, nu io, cica nu’s bune corvetele cu armament de corveta

                  Le facem Pyotr Veliky si p’alea, da’le dracu 🙂

                • Adica punem 2 rachete antiaeriene pe o corveta pe motiv ca n-o sa strice rusii multe rachete pe ea ……. that was deep .
                  Cu ce supraveghezi EEZ-ul? Cu drone aeriene si de suprafata, cu senzori submarini, cu avioane de patrulare. Macar daca ti le pocneste nu va trebui sa scrii 150-200 de telegrame de condoleante.

                • Eroule, nu o da in balarii cu 2 rachete, am scris ca pui pe ea armament de corveta, vezi ce au pus nemtii pe Braunschweig, harapii pe Baynunah, in final instalezi de catzi bani ai, dar nu mai abera ca daca n’are 1000 de Standard si ESSM atunci nu mai are rost…

                  vezi ce au pus rusii pe Buyan

                  Patruleaza tu numai cu dronele, astia or sa o faca cu corvetele

                  Problema e daca le’or avea si p’alea…

                  In rest vedem daca or face ca matale sa instaleze 48 de cells cu SM6 sau ca mine cu vreun un point defense ceva, un RAM Block2 ar fi suficient pt nave d’astea mai mici, problema e caco’sta si alea 🙂

                  • Pai daca tu o dai in balarii cu AEGIS pe corvete, eu ce sa fac, iti tai din dotare si te las cu 2 rachete.
                    Nu te mai lua dupa ce au pus rusii pe Buyan pentru ca tu nu te poti apropia cu aviatia sa le lovesti din cauza aviatiei lor si a sistemelor antiaeriene cu raza lunga din Crimeea.
                    Cand vei putea mentine controlul aerian macar in zona economica si pe ruta spre Stambul atunci punem mai putine rachete antiaeriene pe nave. Pana atunci las-o asa cum zic.

                  • Punem si LRASM pe corvetele alea, da’le dracu 🙂
                    900km is suficientzi sa le pocnesti si la Rostov-pe-Don

                    48 SM-6, 48 ESSM, 2 RAM Block II, 2 Millenium Naval si 16 LRASM sunt suficiente macar asa pt inceput, Eroule?

    • 1. Măcar olandezii îți spun NU în față, francezii și nemții te înjunghie pe la spate.
      2. Poți instala 12 rachete ESSM pe lansator mk56 în spatele tunului de 76 mm și un RAM cu 21 rachete pe hangar, plus un millenium gun de 35 MM și două tunuri de 20 MM în lateral și poți să faci față rezonabil unui atac aerian.

      • Ce faci cu 12 ESSM la un atac de saturaţie? Iar cu RAM degeaba ai 21 că n-ai timp suficient să le lansezi daca îţi vine scopul de rachete antinava. Kub accelerează la 2.5 / 2.9 Mach pe ultima portiune a traiectoriei aşa că poţi face calculul câte RAM apuci să lansezi. Ai nevoie de rachete cu raza lungă, sa le intercepteze cât încă zboară subsonic, rachete pe care să le completezi cu unele cu raza medie, apte să facă faţă unui atac de saturaţie. Dacă nu ai astea pe o navă mai bine nu bagi banii în ea şi-ti intaresti apărarea de coasta.

        • Pai radarul smart-s mk2 îți detecteaza țintele de la cel puțin 50 km până la 250 km, doar dacă dormi în post nu le vezi pe ecran și nu lansezi contramăsurile.
          Pe o fregata ușoară de 2400 tone nu cred ca poți pune mai mult de 12 ESSM, olandezii si-au pus doar 32 pe o fregata dedicată AA, De Zeven, care are 6000 tone.
          P.S. Și israelienii au patit-o dormind în somn, cu toate alea 32 sau 64 rachete ale lor instalate pe o corvetă.

          • 32 de ESSM iti intra intr-un bloc simplu cu 8 celule de lansare, Mk-41, varianta scurta, self defence.
            Nu stiu cat are amprenta dar nu cred ca e mai mare de 2.5x6m iar ca inaltime ai nevoie de doua punti ca sa-l poti integra (cca 5.2m).
            Daca vrei un bloc lung, sa poti cara 8 SM-6, ai nevoie de trei punti (cca 7.7m).

            • Am gasit: amprenta unui bloc Mk41, cu 8 celule, este de 103in x 135in (cca 2.62×3.43m)

            • Nu e vorbă numai de dimensiuni ci și de greutate, un sistem cu 32 de rachete, indiferent ca e mk 41, mk 48 sau mk 56 duce spre 30 tone, prea greu pentru o navă de 2400 tone. Dacă cauți pe internet vei vedea ca numai navele de peste 3500 tone au instalate sisteme de 32 sau mai multe rachete, cele sub 3000 au în general 12 completate cu un ciws.

              • Aici nu e vorba să te aliniezi la ce fac alţii ci dă alegi soluţia care să-ti asigure o speranţă de viaţa rezonabilă într-un context militar dezechilibrat.
                În privinţa masei sistemelor ce pot fi instalate pe o navă, îţi amintesc că Tetal I, la un deplasament de cca 1400-1500 tdw, au avut câte două turele AK-726 cu masă de 25 to goale la care se adăugau câte 12 to rezerva de munitie din fiecare turela.
                Pentru o navă de 2400-2600 tdw un sistem de 32 to, băgat sub punte, e piece of cake.

                • Shi shi shi mai țe, dom marinel flexat?
                  Nu cred că e corect să compari containere de zeci de tone, cu modulele, cu radarele plasate sus deasupra punții (doar coca navei e prea puțin profundă) și nu faci decât să aglomerezi și să îngreunezi suprastructura, mult deasupra liniei de plutire, CG… Ce comportament rezultă când ai benzi mari datorită manevrelor și/sau stării mării.
                  Apoi, sincer, dacă vrei să cari/arunci mult armament, nu-i mai logic de pe o platformă mare, mai universală, decât dotând o biată corvetă?

                  • ce-ati sarit toti pe erou ?
                    N-a zis ca taie de la tetal turela din spate si taie jumatate din tuburile lans torpila ca sa faca loc la canistre si ca dorm marinerii doi intr-un pat ca sa aiba loc de panourile de comanda de la mk41
                    a zis „Mai degrabă as merge pe Saar-S85, produse la noi, pentru că vin cu soluţii complete.”

                    adica aia vine cu ceva gen mk41 din santier nu aftermarket, eroul de data asta n-a taiat nimic cu flexul n-a sudat nimic
                    adica iti da un injiner naval solutia unde si cum sa le pui sa fie stabila o corveta de 1200 de tone si pe mare mai nasoala

                  • Mama lui de echilibru! Ruşii au pus bloc cu 8 celule de lansare verticală pentru Kalibr care e ditamai animalul, plus o turela cu tun dr de 100mm, pe un rahat de corveta de 950tdw, cu pescaj de 2.5m, şi noi plângem că ne încape sau e prea greu un bloc Mk41, self defence, cu 8 celule, pe o navă de 2400tdw.

        • PSS: Și israelienii au înlocuit cele 64 rachete Barak 1 cu 16 rachete Barak 8 pe corvetele Sa’ar 5 și nu i-a acuzat nimeni ca au înnebunit renunțând la o apărare AA suprasaturata.

          • Compari mere cu pere.
            Cele 64 Barak 1 erau bune pentru o misiune indelungata, sa ai rezerva de rachete, dar in cazul unui atac de saturatie nu apuci sa tragi decat cateva din cauza razei scurte de doar 12km in care trebuie sa le ghidezi la tinta. Au pus 16 Barak-8, cu raza mai lunga pentru ca, in situatia lor, nu au nevoie de mai multe. Ei detin controlul spatiului aerian si e putin probabil sa rasara de undeva o nava (sau mai multe) care sa apuce sa lanseze mai mult de 8 rachete inainte de a fi distrusa de aviatia lor.
            Daca te uiti pe net la cum arata Sa’ar5 sau chiar cele mai mici, S-72, iti dai seama ca au loc sa puna mai multe, daca e nevoie.
            Indienii, care au in fata posibilitatea unui atac al chinezilor, cu mai multe rachete lansate de la uscat si/sau de pe mare, si-au pus 64 de Barak-8 pe distrugatoarele Kolkata (e drept ca si navele sunt mari).

            • Si tu compari struguri cu castravetzi…aia au instalat Barak-8 pe corvete ca stiu ei ca fix numai 8 rachete apuca sa vina intr’acolo inainte sa distruga ei navele lansatoare cu aviatia…

              „Ai nevoie de rachete cu raza lungă, sa le intercepteze cât încă zboară subsonic, rachete pe care să le completezi cu unele cu raza medie, apte să facă faţă unui atac de saturaţie.”

              Unde sa le interceptezi cat timp zboara subsonic?

              Dincolo de orizont?

              Nici macar nu cred ca le detectezi, ca alea nu zboara subsonic la 10.000m…

              Rachetele atacatoare sunt sea’skimmers pe ultimii zeci de km ai traiectoriei inca de dincolo de orizont si pot fi programate cu schimbari de directie si altitudine

              Am scris mai sus si tzi’am culculat, de pe un catarg de 30 de metri dixxtantza pana la orizont e de 19.6km

              Deci daca pui radarul sus la 30 de metri ala probabil vede skimmerele la orizont sau cu ceva reflexii putzin peste, deci sa zicem +20km

              Asa ca daca pui 32 ESSMuri sau numai 8 pe un rahat de corveta nu mai conteaza, tot de la +20km le poti detecta si angaja si timpul e scurt, nu cred ca apuca sa le traga pe toate cele 32, ESSM fiind Semi-active radar homing (SARH)

              Cu SM-6 nu ai ce sa le faci pt ca dincolo de orizont nu le detectezi

              De aia au facut astia RAM cu 21 de bucatzi autodirijate si le trage pe toate in directia aia, mai arunca si contramasuri si de restul Doamne ajuta

              Evreii or fi ales Barak-8 si pt ceva Area Defense(bataie 70-90km), sa acopere o suprafatza mai mare si impotriva eventualelor avioane cand patruleaza ei prin EEZ, or avea ei ceva in cap si cu MiGurile siriene sau sovietice

              Si in functzie de inaltimea la care este cocotzat radarul ala pot sa angajeze cu ele sea’skimmere de la distantza mai mare decat pot cu Barak 1

              Or fi culculat si aia cacare sunt probabilitatzile si cam ce sanse de lovire au cu 16 Barak8 si cam care sunt threats si au decis daca merita sau nu merita sa instaleze mai multe rachete pe corveta aia, la evrei alea fiind si singurele combatante mai mari asa ca ei stiu ce dracu rol le mai aloca pe viitor

              Contraegzemplu fraierii aia de nemti au pus cate 2 lansatoare RAM pe corvete

              In cazul nostru rachetele vor fi lansate asupra noastra cel mai probabil de la sol, de pe nave sau din sujimarine, deci daca ai SM-6 nu exista avioane lansatoare de angajat la distanta mare si dincolo de orizont oricum nu potzi sa detectezi si angajezi rachetele alea

              Nici macar daca zboara combinatzie de traiectorie High-Low nu cred, iara daca zboara Low-Low la revedere

              In distanta pana in 20km la orizont cu alea venind incoa cam cu 1kms cel mai probabil nu apuci sa lansezi si ghidezi inspre ele decat o parte din ESSMuri(Semi-active radar homing) – nu gasesc date despre cate pot fi lansate in cat timp si cate pot fi ghidate simultan

              Restul posibil sa’tzi ramana prin containere doar ca sa fie paguba mai mare in caz de scufundare

              Sa zici ca ai rezerva pt mai multe atacuri succesive, dar cine e prost sa te atace cu 2 rachete, dupa aia cu inca 2 samd in loc sa tzi le traga pe toate in cap deodata…

              Pt anti’racheta mai bune ar fi CAMM(active radar homing seeker), VL-MICA (active radar homing seeker sau imaging infra-red homing seeker), Barak8 (Active RF/IIR seeker) pt ca pe astea sunt autodirijate, lansezi repede cate potzi si Doamne ajuta’le sa se descurce fiecare cum poate

              Iar de la americani RAM si, pt o anumita portziune in care ai timp sa lansezi si le ghidezi pana in linia orizontului, ESSM – dar pt o nava mica cu catargul mai jos si fara 1000 de tone de radare si electronica nu cred ca ai nevoie de 64 ESSM pt ca nu cred ca ai ce face cu toate…

              Si toata gargara asta fara sa tzii cont de pretzuri si scopul lor, caco’rvetele sunt nave mai mici si mai ieftine si nu distrugatoare pt Area Defense samd

              Nici fregatele noastre n’or sa aiba din pacate Mk41 cu ESSM desi mi’as dori asta pt ceva Area Defense, daramite corvetele, insa la ce stare comatoasa suntem sa zicem mersi daca le pun un point-defense

              In rest, tzi’am mai zis ca esti speriat de bombe 🙂

              • Hai că începi să te contrazici. Mai deunăzi intrebai retoric câte rachete vor strica ruşii pentru un rahat de corveta iar acum strigi că dau cu snopul şi nu mai apuci să foloseşti toate ESSM de pe navă.
                Ideea că nu-ţi trebuie atâtea rachete pentru ca oricum nu vezi skimmerele mai departe de 20 km e corectă……. numai că s-a inventat AEW care poate fi atât un avion cu baza pe coasta cât şi un EC632 drona îmbarcat. E suficient de uşor şi compact că să-l imbarci pe Tetal, cu atât mai mult pe o navă de 2400tdw. Daţi jos pilotii şi scaunele, montat un radar în loc (ELM2052), un rezervor suplimentar în compartimentul pasagerilor, îl urci la 5000m şi vezi la 180-200 mile marine, ai timp să detectezi skimmere şi să le loveşti înainte să treacă la viteză supersonica (Kalibr).

              • Eroule,

                Nu ma contrazic, m’am bagat pe scenariul tau cu atacuri de saturatzie si zece mii de rachete simultan in cap la corveta aia

                Si ti’am demonstrat ca curveata aia nu prea are ce face cu 64 ESSM la bord penca nu apuca sa le lanseze

                Dupa aia teoria lu matale cu AEW mi se pare la fel de SF

                Mai intai ca n’o sa le detecteze de la 200 de mile penca rachetele pot sa zboare suficient de jos si in faza de croaziera

                Daca sunt lansate de la sol sau de pe submarin nu cred ca mai urca la cateva mii de metri, ca atunci cand ar fi lansate de pe avion, pt ca urcatul ala ai mananca multa „benzina”, daca o lanseaza initial din avion de la 5000m aia e altceva

                Densitatea aerului e cam aceeasi si la 100m si la 1000m, nu castiga mare lucru, nu economiseste „benzina” si doar ai maresc sansele de a fi detectata

                Si atunci sa detectezi tu un obect cilindric la 200 mile care zboara la vreo 100-200 de metri nu cred ca e asa usor

                Tzine cont ca mai nou se fac si astea stealthy, NSM, LRASM

                Dupa aia sa zicem ca le detectezi

                Dar detectia si AEW e una

                Urmarirea si ghidarea e alta

                Eu n’am citit de ESSM ghidat de AWACS peste orizont, iluminarea or s’o faca tot radarele de pe nava, asa ca n’ai castigat nimica

                Doar stii mai din timp ca o sa mori, Ioane, scoala’te ba in mortzii ma’tii de pe consola aia ca vine rachetili

                D’aia astia au pus pe corveta asta din poze VL-MICA, numa 12, autodirijate, in aia 20km pe care ai are la dispozitie trage cate poate si rachetele se descurca cum pot

                Vrei sa rezisti la atacuri de saturatie cu zeci de rachete asta nu e treaba de o corveta lesinata

                E treaba de o grupare NATO, cu AEGIS, Type 45 si altele, multe nave si capabile care lucreaza impreuna

                Cu aviatie si stand’off weapons care sa loveasca platformele lansatoare, samd

                Altfel cred ca daca vin 2-3 Yakhonturi simultan pe curveata aia din directii de atac diferite si daca mai fac si niste manevre terminale presupun ca e o mare probabilitate ca curveata aia sa fie just toasted

                • Unde dreacu’ am scris eu 64 ESSM? Am spus un bloc cu 8 celule x 4 rachete.
                  Nu inteleg de ce ti se pare nerealizabila faza cu dirijarea tirului navei cu radarul de pe elicopter daca radarul este radar DE DIRIJARE A TIRULUI ?
                  ELM-2052 iti vede tintele navale si aeriene pana spre 180mile marine, mai mult decat suficient pentru a alerta nava si pentru a le angaja cu rachete de la distante mai mari.
                  La faza aia cu stealth cred ca ai glumit: Yakhont si Klub stealth !? Una la mana ca zona e supravegheata din satelit si se va sti cand si de unde s-au lansat, a doua la mana, ai radare cu raza lunga pe coasta care si ele urmaresc tintele.
                  Ca zboara la altitudine sau la rasul apei, le detectezi de la distanta mare.
                  Ce ti se pare de nerealizat? Transmisia de date de la elicopter la nava pentru a-i crea tabloul complet al amenintarii? Pai astia de pe IAR-99 lucreaza cu radar virtual adica primesc date de la alte avioane si de la sol si-si creeaza imaginile ca si cum ar avea radar la bord. Ce e asa de greu sa faca asta o nava.
                  Iar dupa lansare, care e problema sa dirijezi tirul rachetelor cu radarul de pe elicopter daca e RADAR DE DIRIJARE A TIRULUI?
                  Prelungesti discutia numai asa, de ambâţ.

                • Bine, 32, tot aia e 🙂

                  Arata’mi matale unde scrie ca se dirijeaza ESSMurile over-the-horizon de pe elicoptere!

                  Si ca ELM-2052 face asta cu ESSMul!

                  Nu ca e radar de dirijare si de aici extrapolezi ca ilumineaza si dirijeaza orice racheta

                  Altfel discutam discutzii, ipoteze si solutzii ciudate d’ale lu matale

                  Ma facusi sa pierd timpul sa caut articole, ia aici de la Basescu:

                  http://defencyclopedia.com/2014/12/27/explained-how-the-us-navy-can-shoot-down-the-deadly-brahmos-missile/

                  Asa cum am discutat mai sus:

                  – cu long range SAM:

                  numai daca le detecteaza

                  numai daca pot angaja avionul

                  numai daca racheta atacatoare zboara high-low si sunt capabili sa o detecteze si incadreze suficient de bine atunci cand zboara high

                  daca aia lanseaza low-low profile halex bulex long range sam

                  mai pot incerca sa trimita avioane, fara mari sanse

                  „. Once the missiles are detected by the AWACS at 150+ km from the ship, the usual procedure would be to direct fighter jets from a nearby carrier towards the missile to shoot it down. But in this case, the missile is traveling at 3 times the speed of sound. Fighter jets will have 1/3 the time to react when compared to facing subsonic missiles. Hence the chances of a successful shoot down by fighters is less.

                  – cu ESSM: „Firing 24 ESSM takes 24 seconds„, rastimp in cacare ti’am povestit ca alea se tot apropie cu 1kms, n’ai timp sa lansezi 32

                  So if it goes one-on-one with a Russian frigate or Indian destroyer carrying 16 BrahMos, it’s not returning home.

                  Evreii sunt foarte 8timisti cu Barak8ul ala

                  The answer to this problem was the extremely agile and accurate Barak-8 which packed the best available technology into a medium sized missile. With a max range of 90+ km, it operates in conjunction with the MF-STAR radar which can detect sea skimming missiles at 30-35 km range.” deci se bazeaza pe faptul ca 16 Barak8 lovesc nu stiu cate Yakhonturi

                  Vorbeste aici de INS Kolkata cu Barak8 pe el, si ala nu e corveta e destroyer

                  Since the Barak-8 can have a continuous lock on the incoming missile with its own radar and the MF-STAR can guide 24 Barak-8 missiles to 12 targets simultaneously, the saturation limit for a Kolkata class destroyer against the BrahMos stands at 12 missiles.

                  – la short range esti deja foutou 🙂 : „If you are in a situation where you have to use a short range SAM to shoot down an anti-ship missile, then you’re already in deep trouble.

                  So if you’re on a warship which has only a short range SAM system for defense, and more than 2 BrahMos missiles are fired at you, your future is bleak.

                  La final ce ti’am mai povestit io, o grupare NATO cu scule serioase maybe, desi nici aia nu cred ca risca sa stea in zona sa faca rusii target practice pe ei

                  But to defend yourself from the BrahMos, you need an expensive, high-end, layered missile defense system. If you have powerful and networked Air Defense systems like the US Navy and the Royal Navy, you have a chance of survival. But smaller navies using basic air defense systems don’t stand a chance. Their only hope is prayer.

                  Aici iti povesteste despre AEW:

                  http://defencyclopedia.com/2014/12/11/how-to-shoot-down-anti-ship-missiles-part-2-detection-using-radars/

                  1) AEW asset detects incoming Anti-Ship missiles at a distance of ~150 km from the main fleet.
                  2) AEW asset relays the details of the hostile missiles back to the fleet and to the fighter aircraft operating from the fleet carrier.
                  3) Fighters armed with Air to air missiles switch on afterburner and speed towards the indicated target.
                  4) Fighters detect the incoming hostile missiles on their own radar and lock on to it.
                  5) Once the hostile missiles are in range, multiple AAMs are fired and a successful interception ensures.
                  6) Hostile AShMs rarely make it past this stage. If they do, they are quickly acquired by the ship borne radars and shot down using long/medium range SAMs.

                  Nu scrie nimicutza de E2C care dirijeaza ESSM sau altceva de genul asta, spera ca le detecteaza si le doboara cu avioanele cu AMRAAM

                  Numai radarele si sistemele de pe nava dirijeaza ESSMurile alea

                  In rest au facut si containere cu Klub-K, se pot lansa si de pe submarine, greu de urmarit si detectat la timp toate lansarile posibile, o ambuscada si s’a terminat

                  Asa ca matale prelungesti discutia inutil, cu povesti nemuritoare (sa le numim bule-eroice) cu elicoptere cu ELM-2052 care dirijeaza ESSM-uri, natural, ca doar e radar de dirijare, nu 🙂 🙂 ?

                  • Ok, dupa ce te-ai invartit prin tot felul de scenarii, fara legatura cu situatia noastra din Marea Neagra, ai ajuns la concluzia ca oricum iti pui degeaba rachete mai multe pentru ca ei tot ti-o trag. Pai asta am zis si eu: punem 2 mitraliere de 12.7mm si am terminat. 😉
                    Revenind la ce spuneam eu, cu ESSM, daca te uiti la sistemul de ghidaj al rachetei ai:
                    – midcourse update datalink, pe care-l face nava pe baza datelor furnizare de radarul de la bordul elicopterului;
                    – semi-active radar homing pentru ghidajul final la tinta. Semi-active inseamna ca poti sa iluminezi tintele cu radarul de pe elicopter iar rachetele se vor ghida catre tinte pe baza ecoului radar venit de la acestea.

                    Daca pana acum nu s-a facut asa ceva nu inseamna ca nu este posibil dpdv tehnic ci doar ca nu au avut nevoie. Dupa cum ai citat chiar tu, baietii au AWACS, au pe traseu avioane dotate cu rachete aer-aer si doar ce scapa si ajunge in raza radarelor navei este luat in primire. Sper ca ti-ai dat seama ca vorbeau de Brahmos venit pe traiectorie inalta si nu sea skimmer pentru ca in a doua varianta are o raza foarte scurta iar detectia cu radarul de bord se face de la max 30km si nu mai vorbesti de interceptare cu rachete cu raza medie-lunga.
                    Pur si simplu, tu spui ca nu e posibil doar pentru ca inca n-a facut nimeni asta.

                  • Normal ca mi’am dat seama, ca d’aia tot scriu „daca aia lanseaza low-low profile halex bulex long range sam”

                    N’am scris ca e imposibil sau nu, am scris ca „Numai radarele si sistemele de pe nava dirijeaza ESSMurile alea”, asta este solutia disponibila momentan si asta e tactica alora si daca aia n’au facut inca dirijarea de pe alte platforme din aer nu stiu daca e fix pt ca au E2C si avioane cu AMRAAM

                    Si n’am citit nici de altii de prin mueropa care au ESSMuri pe fregate ca au elicoptere din astea folosite pt dirijarea ESSMurilor peste orizont de pe elicoptere

                    Anyway, vrei ESSM compatibil ghidat de ELTA de pe elicopter, dezvoltare si testare solutzie, o sa o faci pe banii tai, se pare ca nu e disponibila off’the’shelf

                    Trebuie sa se inteleaga evreii cu americanii la compatibilitate, schimburi de informatii sensibile despre modurile de lucru ale radarului si ale rachetei, software ca sa se imburice intre ele samd, ceea ce nu cred ca sunt dispusi, mai ales americanii, asa ca mai degraba o solutie full’american

                    Nu pui doar 2 mitraliere, ca trebuie sa aduci si tu ceva pe masa la o grupare NATO, aduci armament de corveta si participi la apararea CIWS a gruparii, ca e treaba de grupare NATO serioasa nu de o barcutza

                    Sau daca te prind singur macar sa consume si aia 2-3 rachete bune nu asa cu una veche subsonica ca la prosti

                    • Nu trebuie sa fie neaparat Elta (despre el am avut cele mai multe date). Poate sa fie AN/APG 63 sau 82, AESA, pe care-l folosesc deja americanii pentru ghidajul rachetelor cu raza lunga.

        • se face prea mult caz ptr „atacul de saturatie”
          ptr asta s-au inventat tacticile navale
          sa descoperi momentul lansarii …se manevreaza rapid cu prova pe directia lansarii(oricum rachetele au o traiectorie foarte limitata comparativ cu avioanele)..”oferi” ca si tinta un sector mult mai limitat …pot sa fie si 10 rachete ..ca oricum nu o sa poata sa „se inghesuiasca” sa-ti loveasca sectorul frontal limitat ..si acolo ai nevoie de un ciws in prova(aidoma asezarii pe arleigh burke) ..dar care sa nu „interfereze” cu lansatoarele de rachete
          ptr ca mai periculos decat un atac de saturatie(oricum nu arunca nimeni rachete fara numar pe o platforma care nu are importanta si limitarile unui portavion..la azar)e un atac combinat ..aerian ,naval ..poate si submarin
          si aici trebuie sa poti sa angajezi atat platformele aeriene flexibile pe traiectorie(avioanele) si ca posibilitati de atac ..in acelasi timp cu rachetele ..si poate cu eventual torpilele inamicului
          cum faci asta??
          cu o flota si cu nave de capacitate mai mare capabile sa iti dirijeze in lupta celelalte nave
          adica nave cum sunt astea type 22..care si la englezi mai performau rolul asta
          noi nu o sa ne ducem in gura lupului..bateriile de coasta ,ptr a ataca crimeea
          la nivel de inarmare ..nu cred sa aiba rost sa pui mai mult decat ai nevoie pe o nava de mai mici dimensiuni..cum isi imagineaza multi ,crescand potentialul de lupta al navei
          armamentul lor in general nu e „trage si uita”..ai nevoie de operatori ,ai nevoie de centru de conducere a luptei flexibil .ai nevoie de operatori capabili sa „conduca” in lupta navele mai mici ca si importanta a flotei ,operatori care sa se coordoneze si cu unitatile de la tarm (aviatia ..bateriile de coasta sunt asa de forma)
          toate astea in acelasi timp ce vei pregati atacul
          americanii au nevoie de o capacitate aa supradimensionata ptr a proteja portavioanele ptr ca acestea nu pot opera ,manevra ..cum vor ,sunt conditionate de activitatea avioanelor
          navele mici foarte dificil pot actiona ca si nave amiral …

  3. Damen -Galati a primit o prima comanda de 4 remorchere militare din partea Marinei Romane.

  4. De unde tun de 100 si Phalanx, cand specificatia (si poza 🙂 ) zice Otomelara 76 si Millenium 35?

  5. Ce se mai inarmeaza tarile astea asiatice de frica chinei :)))))

  6. Observ o tendinta spre inarmare din ce in ce mai pronuntata a tarilor islamice-vezi egipt,maroc,indonezia etc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *