Reciclarea T-72 in TR-125M1, o alternativa la TR-85M2 ?

George GMT

9 ani ago

T-72KZ cu blindaj suplimentar pasiv al IMI

Pornind de la dilema alegerii intre o noua incercare de modernizare a TR-85 si importul de echipamente la mana a doua din stocurile unui aliat, poate ca ar trebui sa avem in vedere si o a treia solutie care porneste de fapt de la ultimul proiect de tanc romanesc, respectiv TR-125 ulterior metamorfozat in TRB2.4 sau TR2000. Iar aceasta solutie poate fi complementara importului de tehnica straina (la fel ca si evolutia TR-85), putand ingloba solutii si tehnologie comune, pentru a putea astfel acoperi necesarul actualei structuri de forte ale armei tancuri.

T-72 ucrainean cu tun de 120mm – schita, cu stocarea munitiei

Sa fabricam astazi un tanc nou in numar semnificativ de exemplare pare sa fie peste posibilitatile firavului buget de inzestrare pentru urmatorii 3-4 ani, deci solutia ramasa ar fi transformarea unor carcase existente intr-o masina de lupta moderna. Aceasta ar fi o varianta alternativa la importul unor tancuri in uz, varianta care ar favoriza, macar partial, anumite solutii autohtone. Si cum cel mai raspandit tanc actualmente dupa T-54/55 este T-72, si totodata accesibil la pret derizoriu, uneori de fier vechi, concluzia logica ar fi utilizarea acestei platforme, chiar daca asta ar insemna o intrare relativ tarzie a Romaniei pe aceasta piata. Diferenta ar putea sa o faca un partener capabil, de talia IMI, KMW, Giat sau de ce nu KMDB-ul ucrainean.

TR-125 la odihna si „pastrare”

In plus, industria romaneasca are la activ mai multe incercari de a produce o varianta extinsa si mai performanta a T-72, denumita initial TR-125 si construita in doar cateva prototipuri, si apoi cu cei de la KMW in incercarea de a altoi tehnologie germana Leopard2 pe 3 variante de hibrid de TR-125, denumit TRBx (B1, B2.3 si B2.4) sau TR-2000. Incercarile au esuat din lipsa de fonduri pentru a finanta maturizarea produsului si productia de serie mare. Celor 4 prototipuri de TR-125 se adauga 30 de carcase de T-72 stocate, iesite de aproape 10 ani din dotarea armatei romane.

T-72M2 Moderna si urmasul T-72M4

In paralel cu evolutia in T-90, T-72 a cunoscut atat variante evoluate cum ar fi M-84 AS ( AB)/M-95 sarbo-croat, PT-91 Twardy polonez cat si modernizari asigurate de firme israeliene (IMI), sud-africane (ATE), ucrainene (T-72MP/AG/E) sau cehe in colaborare cu francezii (nu foarte celebrul T-72 cu turela GIAT T-21 de 15 tone, care ar fi avut de 2-3 natiuni sa participe la program, dar si T-72M4). Un alt avantaj important este masa relativ redusa, de doar 41 de tone, a variantei initiale a T-72, ceea ce il face un “schelet” pe care se pot grefa relativ usor echipamente si protectie suplimentare, totalizand pana la 10 tone in plus. In cazul unei platforme mai mari, alungite, asa cum era cea a TR-125, rezerva de masa ar fi fost probabil usor superioara.

Estimare blindaj si puncte slabe ale T-72 – frontal

Imbunatatirile aduse TR-125 si alte solutii mai noi ar putea fi aplicate (inclusiv anumite propuneri pentru M-95, T-72M4 sau PT-91 Twardy), ca si exercitiu-demonstrator unor T-72 aflate in cimitir, iar in cazul unor comenzi mai consistente s-ar putea importa carcase nefunctionale la pret de fier vechi care apoi ar fi repuse pe picioare prin modernizare.

In cazul alungirii sasiului de T-72 (a se vedea alungirea in zona motorului practicata de ucraineni pentru modernizarea de T-55 AGM) fara adaugarea de galeti suplimentari, sau chiar cu un rand in plus de galeti, pe modelul solutiei ucrainene pentru BMPV-84/BMT-72 (desi in cazul ucrainean e vorba de compartiment pentru trupa), se poate aduce practic carcasa la ceva mai apropiat de TR-125 fara a fi nevoiti sa producem de la zero carcasele.

Degmanul croat, posibil cel mai musculos T-72

Aceasta solutie alternativa ar putea fi fezabila cu conditia sa se poata aplica solutii de crestere majora a protectiei si puterii de foc la sasiul de T-72 transformat in TR-125/TRB2.4 la preturi modeste, sau macar competitive. La costurile de modificare a carcasei (estimate in deceniul trecut de ucraineni la 350.000$ pe varianta lor, la noi probabil undeva la 600.000$), s-ar putea adauga:

Elemente ale modernizarii T-72M2

– inlocuirea (prin taiere/decupare) unor sectiuni de blindaj cu unul modern, compozit (solutie avuta in vedere de polonezi pentru modernizarea ulterioara a PT-91) si adaugarea unuia suplimentar, in special in zona frontala si laterala. Avantajul inlocuirii prin decupare, acolo unde este posibil, este pastrarea masei la o protectie superioara, evident insa cu un cost usor superior al operatiunii, fata de cazul de simpla adaugare de blindaj suplimentar;
– modificarea sau scoaterea autoloaderului si adaugarea unui compartiment munitie in spatele turelei, separat de compartimentul echipajului si cu panouri de protectie la explozie, eliminand un mare neajuns al T-72;

Solutia T-84 Oplot cu autoloader + carusel in spatele turelei

Alaturi de o solutie Leclerc pentru Abrams, cu 2 magazii – butoias

si cea Meggit cu o singura magazie – tot pentru Abrams

– imbunatatirea sau ranforsarea tunului existent in paralel cu oferirea unei solutii de instalare unui nou tun sau chiar si a unei noi turele (T-21 Giat s.a. – in versiune premium);

– adaugarea de protectie suplimentara in spatele turelei si pe plafon, zone «sensibile » ale T-72 ;

T-72 cu turela T21 GIAT – modelizare

– adaugarea de protectie interioara, mixta ceramic-kevlar (spall-liner);
– instalarea unui nou agregat cu transmisia aferenta, sau macar imbunatatirea celui existent pentru a face fata masei crescute cu un minim de 5-6 tone a tancului;
– sisteme de protectie si avertizare;
– sistem de vedere si de control al tragerii de noua generatie;
– sistem modern de management al luptei;
– poate ulterior protectie activa in optiune s.a. ;

– cresterea ergonomiei si comfortului posturilor de lupta, in limita spatiului disponibil.

Daca s-ar ajunge cu toate acestea la un maxim de 48-55 de tone, in functie de varianta (scurta sau extinsa) sasiului, ar putea rezulta un produs interesant si pentru export.

BMT-72 – versiunea alungita pentru ratiuni de transport trupa

Noul TR-125M1/2000, in fapt o modernizare, ar putea fi realizat in cateva variante progresive ca si costuri si capabilitati – a se lua ca si exercitiu de imaginatie, variantele reale depinzand de carnetele de sarcini si prospectiunile de piata, inclusiv marjele de pret. Sursa exercitiului ar fi cele 3 variante de evolutie TR-125/TRB 2.4, pornind gradual si de la cele expuse mai sus:

Varianta mai ieftina, un T-72/90 pe steroizi, care pastreaza nemodificate sasiul T-72, turela, tunul si autoloaderul, la care se adauga un blindaj suplimentar, un motor de origine imbunatatit si sisteme electronice de ultima generatie, dar si un spatiu separat de depozitare munitie in extensia posterioara a turelei, in cosul din spatele turelei. Ar putea fi echivalentul mai modern al unui PT-91 Twardy, al T-72M4 sau al M-95 Degman croat, marind masa spre 46-47 de tone si pastrand aspectul unui T-72 sau mai degraba al T-90MS Tagil, acesta din urma urcand la o masa de 48 de tone. Evident, atat autoloaderul cat si tunul ar trebui imbunatatite, iar gura de foc ar trebui oferita in optiune si pentru calibrul 120mm NATO. Posibil ca aceasta varianta sa evolueze catre cea de la punctul 2, pastrand sasiul original insa cu un motor mai puternic, in cazul unor existente a cererii pe piata. Orientativ, un T-72 adus la standard M4 ceh costa in jur de 4 mil.$ acum mai bine de 10 ani, tancul incluzand motorizare britanica, transmisie americana, FCS italian iar alte sisteme proveneau de la SAGEM, KMDB sau firme israeliene. In cazul M4, modificarile se apropie mai mult de varianta 2, propusa mai jos.
Varianta putin mai scumpa, care sa beneficieze si de un motor semnificativ mai puternic (peste 1000CP, existand variante care se acomodeaza fara probleme ) dar si de modificari mai semnificative ale turelei, inlocuirea autoloaderului cu unul mai performant si cu blindaj pasiv mai consistent. La acestea se adauga inlocuirea unor sectiuni din blindajul frontal si al turelei cu blindaj de noua generatie, electronica de ultima generatie. Masa ar putea atinge 50 de tone, masa standard a TR-125 si TR-85M1. Variante de re-motorizare existente: 6TD-2 diesel 1250 CP si 5TDFMA-1 multi-fuel diesel de 1050CP (KMDB Ucraina); Perkins CV12-1000 740 kW/1000CP (T-72 M4 Cehia); PZL-Wola S-1000 de 1000CP (al PT-91A polonez); diesel V-46TK de 1200 CP (pe M-84AS sarbesc); V46-TK 735 kW de 1000CP (pentru variante ale M-84 srabo-croat), precum si o varianta de 1200CP pentru M-95 Degman; motor 900-1050CP propus in modernizarea IMI Israel. O ultima varianta, dar nu neaparat cea mai putin interesanta, ar fi motorul 8VSA3 diesel de 900 CP (671 kW) al TR-125, motor care probabil ar putea fi adus in plaja de 950-1000CP, cu conditia sa incapa in sasiu, avantajul fiind conceptia locala.

Varianta modernizare ucraineana T72AG (motoare 6TD1/2 1000/1200CP)

Motorul T-72M4 ceh, propus de israelienii de la NIMDA (Perkins – Condor CV 12)

Varianta premium, cu sasiul alungit al TR-125 sau BMT-72 si eventual galeti suplimentari, turela putand fi un nou model (posibil un derivat al celei AMX-56 Leclerc) si care include toate modificarile de la punctul anterior precum si protectie activa, camuflaj termic si radar. In cazul unei noi turele, de vazut daca o versiune cu incarcare manuala nu ar fi preferabila, sau o versiune mixta. Puterea motorului trebuie si ea crescuta dincolo de 1200CP, alaturi de posibila amplasare frontala a agregatului si de o transmisie performanta, pentru a sustine o crestere a masei spre 55 de tone.

TR-77 – exemplu de sasiu usor alungit si magazie externa in spatele turelei

T-72 – 120mm ucrainean cu autoloader modificat si magazie in spatele turelei

O astfel de alternativa ar trebui luata in calcul atat de catre cei de la UMB cat si de fortele terestre anticipand trecerea catre un nou tanc, macar la nivelul de studiu de caz si calcul al performantelor versus beneficii, chiar daca platforma de T-72 are déjà o varsta, cu limitarile si deficientele sale. Insa raportat la starea actuala a parcului nostru de tancuri si a tehnologiei in acest domeniu disponibile la UMB, ar putea insemna un nou salt, ajutorul putand veni chiar din partea unui partener extern dintre cei déjà enumerati, Ucraina devenind recent foarte deschisa la colaborari economice, dar si polonezii, croatii sau israelienii putand fi interesati.

Oricum, avand in vedere parcul urias de T-72 existent in lume, cred ca ar trebui macar evaluata aceasta directie, in paralel cu studiul de modernizare a TR-85 sau importul de SH.

Cat despre TR-85 si T-55, la fel ca si pentru T-72 am putea avea un acces relativ facil la solutiile ucrainenilor (care aplica retrofit de pe T-84 pe toata gama de tancuri T-55, T-64 si T-72), de la motorizare la blindaj si armament, ei fiind in acest moment destul de disperati in a gasi solutii financiare si economice, nu doar diplomatice.

Black Eagle – cum ar putea arata un T-72 mult evoluat

Iar daca ne gandim la motoarele de aeronave, sistemele de rachete si radare pentru care au tehnologia, am putea sa ne alegem si noi cu niste solutii decente si ieftine, peste care sa mai adaugam cate ceva occidental, mai piperat.
Dar am eu o banuiala ca o sa sarim si sansa asta… ca nu ne trebuie noua… si ramanem la astea :