Masina grea de asalt a infanteriei – o noua moda?

wqwqr_

TR-85M1

In ultimii ani masa MLI-urilor si chiar cea a transportoarelor pe roti creste tot mai mult, trecand de 30 de t si indreptandu-se vertiginos catre 40-43t. Si totul pentru a asigura o protectie sporita impotriva armelor antitanc din ce in ce mai puternice si mai eficiente.

BMP3 cu extra protectie

Daca la inceput, adevarata masina de lupta a infanteriei era tancul (PzkW4, KV-1, KV-2), treptat acest rol a fost luat de vehicule mai ieftine, cu rol de artilerie de asalt, germanii dand tonul in cel de-al 2-lea razboi mondial cu celebrele Sturmgeschutze, destinate distrugerii punctelor fortificate si blindatelor cu care s-ar putea confrunta infanteria. In perioada de dupa al 2-lea razboi mondial, in special doctrina sovietica s-a bazat pe un nou tip de MLI, familia BMP, din a carui familie a derivat si MLI-84 romanesc – un vehicul cu o masa asemanatoare (usor superioara) cu a transportoarelor pe roti, amfibiu, aproape la fel de usor blindat, insa mai mobil datorita senilelor si cu o putere de foc superioara. Reactia vesticilor a venit cu familiile M113 (SUA), AMX-10P (Franta) si Marder (Germania de Vest), unele cu capacitati amfibii altele nu.

220m5l

Marder 1 modernizat

Datorita noilor amenintari, de la rachete antitanc cu incarcaturi cumulative la dispozitive improvizate de mare putere, au aparut kit-uri de protectie suplimentara si dispozitive de protectie activa care impreuna cu cresterea puterii de foc au crescut treptat masa totala a vehiculelor. Aceeasi evolutie s-a observat si in cadrul noilor aparitii de vehicule de lupta pe roti sau senile, masa crescand de la o medie de 10t in anii ’70 ai secolului trecut, catre 30-40t.

Acestea incep sa afecteze mobilitatea si flotabilitatea vehiculelor de acest tip, in schimbul protectiei suplimentare iar la un moment dat s-ar putea sa se impuna o reasezare a categoriilor de vehicule si o separare a misiunilor in sensul ca cele de pana la 30-35t sa ramana in categoria vehiculelor usoare si medii, de sprijin, iar peste sa intre deja in categoria tancurilor si a vehiculelor destinate sa lupte alaturi de acestea.

Concept evolutie Marder – Mowag

Israelienii, si nu doar ei, a gasit o solutie care i-a ajutat sa dea si o noua destinatie unui parc semnificativ de vehicule capturate – T55 si parcului invechit de tancuri Centurion: masina grea de lupta a infanteriei Achzarit ( 44t ) respectiv Nagmachon/ Nakpadon (52t); si anume lupta urbana.

d146a93c4282a70e5816416aebafb69d

Nagmachon/ Nakpadon

Astfel, la o masa de peste 40t a aparut o categorie de vehicul capabil sa insoteasca tancurile, beneficiind de o protectie si o mobilitate similara cu acestea. Singurul neajuns al unui astfel de vehicul este ca masa sa il face greu aerotransportabil, fiind in general destinat apararii teritoriului national si ofensivei in apropierea granitelor si mai putin spre deloc corpurilor expeditionare.

Achzarit – sectiune

In loc sa se mai porneasca de la o platforma usoara sau medie, de pana la 20t si sa se adauge kit-uri peste kit-uri ajungandu-se la 35-45t, a fost mai practic sa se porneasca direct de la o platforma de tanc care sa fie adaptata necesitatilor de a transporta infanterie in aceleasi conditii de protectie cu tancurile pe care trebuie sa le protejeze.

800px-Achzarit_armored_personnel_carrier_2011

Achzarit fata – spate

Astfel platforma de plecare este un vehicul la fel de protejat ca si gama superioara a MLI-ului clasic, insa cu suspensii, tren de rulare, motor si transmisie adaptate din start la greutatea respectiva, putand apoi adauga fara probleme si adaptari tone suplimentare de echipamente si protectii. Experienta aceasta a ajutat la conceptia unei noi clase de vehicule, pe acelasi sasiu cu Merkava 4, si anume supergreul (60t) Namer. Namer-ul a fost ales de catre armata israeliana tocmai datorita limitarilor de evolutie in protectie a M-113 si in fata unui competitor pe roti – Stryker, destinatia sa fiind in special luptele din zone urbane.

45397671

Namer cu RWS Samson 30mm

            Un astfel de vehicul greu de lupta, poate porni de la 25-30t, cam cat cantareste un sasiu de tanc fara turela si, in functie de protectie si sisteme de lupta poate suporta, datorita dimensionarii deja realizate pentru greutati cu 10-15 t mai mari, o crestere in greutate semnificativa, fara a ii afecta caracteristicile tehnice. In plus, poate usor primi un blindaj superior fata de tancurile din care este derivat, tocmai prin lipsa greutatii turelei si protectie aferente acesteia. Sau poate fi vorba de o motorizare mai putin puternica si mai compacta, eliberand spatiu in sasiu, daca greutatea ramane sub cea a tancului echivalent.

Interior Namer

34756321

versus interior BMPV-64

            Nici rusii nu s-au lasat mai prejos si au cautat o solutie care sa le dea un scop parcurilor imense de tancuri T55 (aproximativ 10.000de bucati)  atat din fosta Uniune Sovietica cat si fostilor clienti de export ai acestora. Astfel a aparut BTR-T,  un vehicul de 38,5t capabil sa transporte 5 infanteristi alaturi de echipajul de 2 militari, echipat si cu arme de sprijin: tun 2A42 de 30 mm in configuratie simpla sau duala (viitoarea platforma BMPT), mitraliera de 12mm, lansator de grenade 30mm, lansator de rachete antitanc 9M113 Konkurs. Blindajul era cotat la 320mm cu placi ERA, iar vehiculul era propulsat de un motor diesel de 580CP, asigurand un raport tractiune/masa 14CP/t, si o viteza de 25km/h – 50 km/h.

btr-t__05

BTR-T configuratii

Un punct slab al BTR-T era modul de iesire a infanteriei din vehicul, printr-o trapa in partea superioara-spate, care ii expunea focului inamic, solutie data de pastrarea blocului motor in partea din spate a sasiului.

btr-t__06

BTR-T sectiune

btrt

Si cum arata in poze BTR-T

            Sarbii au venit si ei de curand cu o solutie similara, imbinand pe o platforma de T-55 un vehicul de geniu (echipaj 3 persoane) cu un transportor greu de trupe pentru echipa de 5-6 genisti, dotata si cu arme de calibru mic, contra infanteriei: VIU-55Munja (Fulgerul).  Aceasta solutie, asemanatoare si cu cea gasita de cehi, pare cea mai interesanta ca si forma si pentru dotarea noastra, vehiculul putand fi usor transformat intr-o platforma de lupta urbana prin adaugarea diverselor pachete de armament in turela telecomandata.

VIU-55_Munja_3

VIU-55Munja

Insa cele mai multe variante de astfel de vehicule au fost oferite de ucraineni, care au propus modernizari pentru gama de tancuri T-55, T-62/64, T-72 si T-80, iar ca MLI au refolosit 3 dintre aceste variante de sasiu, rezultand:

HIFV1

Gama ucraineana BMPV 55 si 64

BMP55 -64 este o alternativa la modernizarea T-55 AGM/ Tifon (pachet care poate fi aplicat si tancurilor T-62 sau Type-59) propusa de uzina Morozov pentru aducerea la standard T-80/84 a vechilor tancuri T54 si T55. Varianta importa elemente de la T-64.

bmp55_big

BMPV55 -64

 

Vehiculul are o masa de 28,5t (nud, la dimensiuni 6.2 x 3.21 x 1.95m), capacitatea de a transporta 3+10 militari, beneficiaza de un motor de 700CP 5tdf Boxer multifuel diesel (motor de T-64, instalat longitudinal pe axul vehiculului astefel incat esapamentele sa fie situate lateral, ca la Merkava) care il poate propulsa cu max.70 km/h pe o distanta de 600km.

 

MT-LB 2L modernizat tot la uzina Morozov

Ca si protectie, are blindaj frontal de 270mm (protectie nivel 7 STANAG 4569) si lateral de 81mm + 20mm spatiat care rezista la lovitura RPG-7 (nivel 5 protectie STANAG 4569), blindajul de 40mm din spate rezista la impact cu gloante perforante cal. 14,5mm (nivel 4 STANAG 4569) iar dedesubt ofera o protectie la mine antitanc TM-57(echivalenta nivel 5 STANAG 4569). Ca si armament poate avea RWS cu mitraliera NSVT de 12,7mm combinata cu sisteme de rachete antitanc/ anti-aeriene.

  IFV Front-Back

Modelizare BMPV-55

Un avantaj deosebit al solutiei ucrainene, spre deosebire de Achzarit este costul. Israelienii importau motoare si transmisii americane care costau aprox. 600.000$/bucata, in timp ce modernizarea facuta la Harkov nu ar trece de 300.000$.

TRzi3_BMPT64

BMPV-64

  • BMPV-64, alaturi de T-64BM Bulat (76 bucati modernizate in Ucraina), aparut initial in 2005 ca prototip finantat privat al versiunii actuale in, aflat acum in lista de produse a “Kharkiv Armor Repair Plant” (Harkov), vehicul destinat luptei in mediu urban.

BMPV-64 cu trapa spate deschisa

BMPV-64 este un vehicul blindat greu de 34,5t, cu trapa de intrare aflata in spatele vehiculului, in urma unui efort de re-design, astfel ca motorul si roata dintata tractoare se afla acum in fata vehiculului (similar cu Temsah-ul iordanian), spre deosebire de T-64. Armamentul este compus dintr-o turela telecomandata cu tun de 30mm si mitraliera coaxiala de 7.62 dar poate fi suplimentat cu rachete antitanc sau inlocuit cu mitraliera de 12,7 mm, lansator multiplu de rachete (MLRS) sau mortier. Blindajul compozit este suplimentat cu ERA Nozh, protectia activa optionala este de tip Zaslon iar partea ventrala a fost intarita impotriva explozibililor, senilele rezistand si ele la 4kg TNT.

L9ET5_BMP64

BMPV-64

Costul estimativ al unei astfel de modernizari era de 500.000$, la care se adauga carcasa refolosita a tancului. Ca si comparatie, un Marder1A2 refurbished costa 466000$, cu modernizarea la nivelul Marder -1A3SP urca cu 1,8 mil.$, in timp ce un AFV Puma nou costa 4,5 mil.$.

BMPT-K-64

Exista si un derivat BMPT-K-64 – un prototip TAB de 17,7t pe roti, similara cu seria BTR, beneficiind de un motor  5TDF-A/700, o turela RCWS si o capacitate de transport 3+8 militari.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=u7oXY690tJU

BTMP84_vs_72

 BTMP-84, un derivat al Oplotului, este o alta abordare de MLI greu, similara cu solutia tancului Merkava, pastrand turela de tanc si fiind transformat intr-un tanc purtator de infanterie, vehicul prezentat mai pe larg aici: « BTMP-84, un altfel de Oplot ».

BMO-T

BMO-T

Tot in Rusia a aparut BMO-T, un vehicul blindat de 48t pe sasiu de T72, protejat cu blindaj suplimentar si kevlar, utilizat pentru transportul canistrelor de aruncator de flacari, alaturi de o echipa de incarcare de 7 militari. Beneficiaza de un motor V-46 diesel de 780CP si se pare ca exista si o varianta echipata cu motor de 840 CP.

6aa5bb49d540fb442d76dffdad0

BMPT

Ultima aparitie in domeniu este BMPT, acum disponibil in varianta Terminator2, o evolutie specializata pentru lupte urbane, cu invataturile conflictului din Cecenia inglobate, pe sasiul lui T-72, unul dintre cele 2 sasiuri de serie mare pe care armata rusa le va pastra in dotare, fiind superior prin conceptie lui T-55. Ideea nu este noua, fiind studiata in Germania de Vest a anilor 1970 sub forma tancului de escorta Begleitpanzer, idee ramasa insa la stadiul de concept. BMPT este conceput sa insoteasca tancurile in zona urbana in raport de 2 BMPT la 1 tanc iar in zona rurala in raport invers, usurand sarcina tancului si eprmitandu-i acestuia sa angajeze doar tintele greu blindate si prioritare, in timp ce BMPT angajeaza tinte mai slab blindate si amenintari simultane pe game diferite de inaltimi in conditii meteo diverse, zi si noapte, de la infanterie, la blindate, chiar si aeronave zburand la altitudini joase.

 BMPT1

BMPT-1

ab1301gm5

si varianta BMPT cu turela BMP

Echipajul de 5 persoane poate ghida diverse sisteme de arme cu ajutorul camerelor de vedere zi/noapte/termica si laserului d edesemnare tinte: 2 tunuri 2A42 de 30mm alimentate dual cu 850 de proiectile, lansator de grenade de 30mm AG-17D cu 600 de proiectile, 4 lansatoare de rachete antitanc de 130mm 9M120-1 Ataka-T, o mitraliera de 7,62mm PKTM cu 2000 de proiectile si 2×5 lansatoare de grenade-capcana fumigena cal 81mm, arme aditionale putand fi instalate, precum si sisteme de deminare KMT-7/8 sau lama de buldozer. Sasiul este protejat de blindaj pasiv si reactiv.

09-russie_tank_bmpt_terminator_uralvagonzavod-04

O varianta a BMPT este cea pe sasiu de T55, denumita T-55 Fire Support, oferita ca modernizare a parcului Peruvian de tancuri de catre Uralvagonzavod, varianta care poate fi de interes si pentru parcul romanesc de T55 ramas.

BMP-T_Rusarmy_

De asemenea Iordania, folosind un sasiu de Centurion a creat o noua clasa de transportoare blindate grele pe senile – Temsah. Practic, pentru a face loc compartimentului de trupe cu iesire inspre spatele vehiculului, s-a inversat directia de mers, astfel ca motorul se afla acum in fata. La 35t, este echipat cu un motor AVDS-1790-V12, are un echipaj de 2 oameni si poate transporta 10 militari.

 ab14temsah3

Temsah

Blindajul frontal se spune ca rezista la lovituri de 120mm, vehiculul putand primi blindaj suplimentar, iar armamentul consta in tun de 20mm (GIAT M621 pentru prototip), mitraliera coaxiala de 7,62mm si probabil lansator de rachete anti-tanc. Exista si o versiune cu cupola in partea din fata a compartimentului, versiune disponibila cu platforma de mortier de 81mm.

73636937

derivat Temsah

Pentru majoritatea clientilor care cer modernizari ale parcului de tancuri T54/55, exista si sunt aplicate in prezent doar modernizari care pastreaza capacitatea de lupta a unui tanc:

t55agm36l

AGM/Tifon

Cea mai dramatica modernizare a tancului T55 este cea ucraineana oferita de uzina Morozov– nivel AGM/Tifon, care beneficiaza de modificari substantiale ale turelei, autoincarcare, tunului (120/125mm 48 calibre de 2,5t) agregatului de 1050CP, suspensiei si blindajului (aditional ceramic DEFLEKT si reactiv Nosh). Practic, un T-55 este adus la nivelul unui T-84.

T-551

T-55MV.M5

Tot Ucraina, prin uzinele de reparatii nr.7 din Kiev si nr.17 din Lvov ofera modernizarea  T-55MV, protejat la nivelul sasiului, turelei si fustelor laterale de blindaj reactiv Kontakt-5 care poate rezista la lovituri penetrante cu uraniu saracit M829 120mm. Tunul de 100mm standard, coordonat de un sistem Volna si computer balistic, a fost echipat cu proiectile 9M117 „Bastion” (AT-10 Stabber) cu raza de lovire 4km, fiind capabil sa penetreze 550mm de placa de otel, iar in cazul echiparii cu cap de lupta tandem, capacitatea creste. Acesta modernizare a tancului a fost comandat de Siria in numar de 200 de bucati, unele dintre aceste tancuri luand parte probabil la luptele din ultimul an.

t-55mv6

T55 M6 evolutie deviant art

Similara cu T55MV este si varainta T-55 M5 (Ob’yekt 155M5), care are sasiul mai alungit, era protejat tot de Kontakt5, motor imbunatatit V-55U/V-46-5M si sistem de stabilizare a tunului alaturi de un sistem de control al focului nou, cu vizoare stabilizate TVK-3 and TKN-1SM, totul pentru o masa de aproape 40t.

3216_T55M6

T-55M6

O transformare mai radicala era T-55M6 (Ob’yekt 155M6), stand la baza T55-AGM, insa cu sasiu alungit si un al saselea galet – crescand si masa la 43t, motor V-46-5M diesel de 690CP, tun 2A46M 125mm (similar T-72) cu autoincarcare si sistem de control al focului 1A40-1/1A42, protectie la nivel T-80U si capacitatea de a lansa pe teava rachete AT 9K120 „Svir”/9K119 „Refleks”.

 alzarr2

Al-Zarrar

Exista o versiunea pakistaneza a Type-59 chinezesc, Al-Zarrar – produs de  Heavy Industries Taxila sub licenta si cu modificari semnificative:  tun de 125mm cu incarcare semi-automata, blindaj imbunatatit reactiv, protectie ventrala impotriva explozibililor, sistem avansat de conducere a focului, suspensie imbunatatita, motor de 730CP, greutate de 40t. Primul lot a fost livrat in 2004.

mp-army-combat-systems-hiav-2_LEO2

Leopard 2 assault vehicle – concept

Modernizarea T-54E RamsesII a fost conceputa in anii ’80 de catre  US Teledyne Continental Motors Corporation (General Dynamics Land Systems) pentru fortele egiptene si a intrat in productie intre 2004-2005, fiind produse peste 400 de exemplare. Se viza aducerea la acelasi nivel de componente si motor (TCM AVDS-1790-5A turbocharged diesel de 908 Cp) cu M60A3 si el in dotarea armtei egiptene, modernizarea sistemelor de lupta, de climatizare si protectie, a transmisiei (Renk RK-304) si suspensiei (hidropneumatica), inlocuirea tunului cu unul M68 de calibrul 105mm, masa tancului crescand la 48t.

T-54M3-153 4

Modernizarea la nivel T-55M3

Un caz interesant este modernizarea la nivel T-55M3 –facuta deElbit (Israel) in asociere cu Slovenia  pentru 310 tancuri T54 ale armatei vietnameze, modernizare care consta in: tun L7 105 mm+ mitraliera coaxiala PKVT 7,62mm, mitraliera AA 12,7mm NSVT, posibilitatea de a instala mortier de 60mm, senzori meteo elevtieni  MAWS6056B Idram SA, motor german de 1000CP, cutie de viteze si transmisie britanice, blindaj compozit suplimentar ERA BLAZER. Iata cum o tara mica ca si Slovenia, in asociere cu Elbit, cu care si noi in Romania avem numeroase asocieri, poate oferi un produs competitiv la export… si e vorba de sute de tancuri. Dar vom ajunge si la modernizarea pentru Slovenia a tancului T-55.

 8671_T55H

T-55H

T-55H este modernizarea propusa de Serbia, care include un motor MPG-780CP indigen derivat V-46 din al T-72 (inlocuibil in 45 de minute) care propulseaza roti motrice modificate prin intermediul unei transmisii imbunatatite.  Are protectie crescuta cu blocuri de blindaj reactiv, un nou sistem de stingere incendii, sisteme pasive de detectie in infrarosu a tintelor, grenade de camuflare fumigena si lama de buldozer pentru ingroparea in teren in pozitie defensiva.este putin probabil sa fi intrat in productie de serie, Serbia preferand sa pastreze M-84AS/AB in serviciu.

  m02010121200007

M 55S/ L

M 55S/ L este modernizarea aplicata de Slovenia, printr-o colaborare intre compania Sto Ravne si Elbit, asupra unui lot de 30 de tancuri in 1999 si sta partial la baza modernizarii aplicate pentru tancurile T-54 vietnameze. Principalele modificari se refera la : tunul de 105mm cu manson termic (capabil sa foloseasca la nevoie rachete ghidate LAHAT), ghidat de computer balistic digital si vizor zi-noapte stabilizat Fotona SGS-55 cu telemetru laser integrat pentru ochitor;  comandantul are un vizor zi/noapte stabilizat Fotona COMTOS-55 cu vizare independenta, care-i permite descoperirea independenta a tintelor si alinierea tunului cu tintele gasite ; soferul are periscop de observatie zi/noapte Fotona CODRIS; blindajul turelei si sasiului este imbunatatit substantial cu placi Rafael ERA ; receptorul de iluminare laser LIRD-1A este conectat la la 2 perechi de cate sase lansatoare de grenade fumigene IS-6; sistemul de comuinicatii a fost si el modernizat; senilele au fost modificate cu unelenoi, cu metal si cauciuc combinate; motorul V-12 diesel a fost modernizat urcand de la 520CP la 600CP. In versiunea M-55S1, motorul este un MAN de 850CP, existand si un montura suplimentara in partea din spate a turelei.

m-5520s120f-500x322

 M-55S1

O varianta de T-55 cu evolutii semnificative a fost Type-59 chinezesc, un design ne-transpus in productie fiind versiunea derivata T-55 Jaguar, modernizare propusa de Textron Marine & Land Systems in perioada 1988-1989 cand s-a si construit in SUA 1 prototip pornind de la 1 tanc donat, al doilea tanc fiind folosit ca si piese de schimb. A fost vizata o varianta de modernizare pentru export aplicabila atat T-54/55 cat si Type-59 la un prêt de aprox. 1 mil.$ la cotatia din 1988, tancul fiind modernizat exclusiv cu componente din SUA (Cadillac Gage) si Marea Britanie iar contractul de modernizare putand avea loc in cadrul programului FMS. Al 2-lea tanc trebuia produs prin colaborare in China de catre China National Machinery & Equipment Import & Export Corporation , care insa s-a retras din program, astfel ca in 1996 se construise si testase un singur tanc.

1370245350_3_T55JaguarT-55 Jaguar

Pe scurt, cateva elemente specifice ale variantei: tun de 105mm cu extractor de fum si camasa termica, stabilizat si controlat electro-hidraulic cu acuratete ridicata; bare de torsiune modernizate; suspensie hidropneumatica la cerere; comandantul si tragatorul mutati pe partea dreapta si incarcatorul pe stanga turelei;  grenade fumigene operate electric; radar si system de protectie British GEC-Marconi, Digital Fire Control System (DFCS) – similar cu Cadillac Gage Stingray tailandez, telemetru laser cu bataie max. 9990m (acuratete +-10m); motor de 750CP si 8 cilindri Detroit Diesel 8V-92TA cu transmisie automata Allison XTG-411 si racire hidraulica; protectie la explozii nucleare ; sistem de detectie si stingere incendii al Santa Barbara Dual Spectrum ; masa 42t si 17,9 CP/t, viteza maxima 55km/h.

Leopard_C2_Combat_Camera_Canada_005

Leopard 1 C2 canadian – o idee de protectie suplimentara

Ca si ultime evolutii, ar fi demna de mentionat modernizarea care combina sasiul derivatului chinezesc al t-55, Type-59, cu o turela mai moderna apartinand Type-96G si tun de 120mm cu autoloader, astfel incat pare sa fie un nou produs oferit Tanzaniei, sub denumirea de Type-59G, in doar 24 de bucati.

26_11071_d522e15075922f8_Type59_turret96

Type-59G

Un design foarte interesant, cu privire la modul de prindere a blindajului spatiat este cel al irakianului T-55 Enigma, care da un profil total diferit tancului T-55 si ofera o solutie de crestere semnificativa a blindajului, chiar daca prelucrarea a fost destul de primitiva. Acesta a fost mentionat si in articolul “Va avea Romania un nou tanc” ?

T-55 Enigma

In ceea ce priveste Romania, deoarece detinem inca sute de T55 in parcul rece, acestea se pot preta fie la o modernizare de tipul celor vazute la sloveni, ucraineni sau chiar chinezi, cu sprijin israelian, american sau chiar al companiei KMW, partener al UM Bucuresti (ceea ce ar putea insemna de fapt o aducere la acelasi nivel cu TR-85M2), produs destinat in principal exportului dar si al modernizarii pe cat posibil a inzestrarii MAPN la nivel de tanc de sprijin/scoala/rezerva, dar mai ales la conceperea unei masini de lupta grele in mediu urban, sasiul T55 fiind mai scurt si mai compact decat al TR-85.

10_stiri_05_011

T-55 AM romanesc

Acesta este ideal pentru montarea unor platforme de arme similare cu BMPT, proba fiind facuta in competitita pentru tancurile peruane, unde rusii exact asta au propus. In schimb pentru o destinatie de APC greu / MLI purtator de trupe, TR-85 este o platforma mai incapatoare, putand astfel inlocui MLI-84M in insotirea batalioanelor de tancuri, in timp ce MLI-84 ar putea fi transferat batalioanelor de infanterie, creand acel embrion de cavalerie (cercetare prin lupta) si marind forta infanteriei si mobilitatea sa.

BMPT_Terminator

BMPT

Avantajul este ca inlaturarea turelei permite si folosirea unor motoare mai slabe 700-900 CP si mai compacte, chiar si la o protectie superioara in blindaj fata de a unui tanc, fara a pierde din raportul CP/tona. O turela gen BMPT dotata cu tunuri Oerlikon 35mm (sau chiar si 30mm), la care se pot adauga pachete customizabile in functie de misiune, STAR-80L si SPIKE, eventual CA-94M ar fi ideala pentru protectia tancurilor in mediu urban, dar si impotriva tintelor usoare sau aeriene la joasa inaltime folosind un sistem care nu necesita o turela mai complexa cu un radar similar cu cel de pe sistemul Gepard, putand avea un profil mai redus si o protectie superioara fata de un sistem antiaerian autopropulsat.

Turela Falcon cu blindaj aditional

… si versiunea profil redus

Turela de tip FALCON, cu profil redus si autoincarcare poate fi o varianta de sprijin a infanteriei dar si blindatelor cu gura de foc de acelasi calibru cu a tancului greu sau refolosind tunul de 100mm de pe TR-85M1, iar refolosirea celei RWS 25mm a MLI-84M sau a variantelor ulterioare este o solutie pentru varianta APC greu, posibil derivata din TR-85. Motorul mai compact decat cele necesar unui tanc, poate elibera din spatiul carcasei pentru infanterie sau alte sisteme si posturi de lupta.

T-55 MLI Achzarit cu RWS 30mm

Astfel, la o greutate maxima de 45-48t am putea avea o platforma multirol MLI greu, destinata urmatoarelor misiuni :

  • sprijinului cu foc al infanteriei in zone in care inamicul foloseste mijloace antitanc, similar cu rolul legendarului Sturmgeschutze (in varianta cu turela Falcon), a se vedea si recentul proiect polonez Anders/PL-01.
  • Sprijinirea tancurilor in mediul urban dar si in afara sa, impotriva tintelor usoare terestre sau aeriene (in varianta BMPT). Tunurile 30mm sau 35mm, folosind munitie penetranta, pot cauza pagube serioase la distante reduse si blindatelor grele (a se vedea tunul GAU-30mm de pe A10), ca sa nu mai vorbim de rachetele antitanc.
  • Vehicul de transport trupe in conditii de protectie maxima si sprijin al infanteriei care lupta alaturi de tancuri

 

MAPN nu doreste chiar nimic? TR-85M2?

2810050817032329__DSC7570_aplicatie_T64

Pentru cei mai pacifisti din fire… T-64… dar ar putea fi si T-55

Insa deocamdata nu se sesizeaza vreun interes din partea MAPN care se gandeste la ce va fi in 2050, uitand ca are de intretinut, modernizat si chiar inlocuit un intreg parc de blindate iar in paralel cu scaderea efectivelor, trebuie sa cresca capacitatea de lupta si mobilitatea unitatilor cu vehicule cat mai bine protejate, cu putere de foc superioara si cu adaptabilitate la diverse roluri.

Vom mai trage de astea o vreme

Deocamdata doar pe la alti aliati se misca cate ceva: turcii cu al lor Altay si MLI Tulpar, polonezii cu un nou MLI greu Anders/PL01 si achizitia unor noi batalioane de tancuri grele, germanii care vand vechile Leopard 2A4 inlocuind incet-incet parcul cu Leopard 2A6 si peste, americanii isi modernizeaza parcul de M1 Abrams.

Noi probabil asteptam … ARMATA. In vizita desigur!

1ifwqo_ARMATA

 Marius Zgureanu

SURSE:

http://www.military-today.com/apc.htm

http://www.unian.info/news/184159-ukraine-develops-new-infantry-combat-vehicle.html

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?96008-Ukrainian-Armed-Forces/page40

http://www.armas.es/foros/vehiculos-terrestres/bmpv-64-y-el-tbmp-55-afv-55-vci-pesados-t908054.html

http://www.jedsite.info/tanks-mike/mike-number-su/m-55_series/m55-series.html

http://www.army-guide.com/eng/product4406.html

http://www.morozov.com.ua/eng/index.php

http://www.generalequipment.info/MBT%20T-64B.htm

http://dropmeal4.rssing.com/chan-3617248/all_p5.html

 

Citeste si:

http://www.rumaniamilitary.ro/mli-84-m2-posibilitati-de-modernizare-suplimentara

http://www.rumaniamilitary.ro/concepte-mli-ul-romanesc-dupa-mli-84m

http://www.rumaniamilitary.ro/prezentarea-prototipul-tancului-turcesc-altay-de-catre-compania-otokar_un-exemplu-pentru-romania

http://www.rumaniamilitary.ro/viitorul-tancului-produs-in-romania-tr-85-tr-85m1-si-tr-85m2

http://www.rumaniamilitary.ro/autoloaderul-om-contra-automat-in-tehnologia-tancurilor

http://www.rumaniamilitary.ro/tr-85m2-o-certitudine-cu-multe-necunoscute-2

http://www.rumaniamilitary.ro/tancul-romanesc-o-tempora

http://www.rumaniamilitary.ro/punct-final-conversiei-mli-84-la-m1

http://www.rumaniamilitary.ro/polonia-s-ar-putea-sa-cumpere-alte-130-de-tancuri-leopard-2-chiar-in-2013

http://www.rumaniamilitary.ro/t55-m8a2-tifon2-si-mai-vechiul-agm

http://www.rumaniamilitary.ro/masina-de-lupta-a-infanteriei-turce-tulpar-si-noutati-idef-2013

http://www.rumaniamilitary.ro/m-84-ab1

http://www.rumaniamilitary.ro/industria-militara-grea-tancuri

http://www.rumaniamilitary.ro/articol-de-bagat-unghia-in-gat

 

 

 

 

29 de comentarii:

  1. Mariuse, ce de poze 🙂

    Tot cu tanculetele, tot cu tanculelete?

    „Insa deocamdata nu se sesizeaza vreun interes din partea MAPN care se gandeste la ce va fi in 2050”

    Nu te ingrijora! Statul Major lucra. Noi suntem way ahead of times, am trimis primii tancurile la muzee, acolo unde le este locul. La noi numa’ drone stealth, avioane stealth, blindate stealth, rachete stealth. Daca nu le vedem nu inseamna ca nu le au, inseamna ca e un stealth de calitate 🙂

    Si sutele alea de tanculete din parcul rece cred ca s-au incalzit de mult in furnale, o viluta, un contulet acolo 🙂

    1
    • Gsg9,

      Tot tanculete, dar o dau si pe zburatoare in cateva zile, in „avanpremiera” de Expomil 🙂
      Ce sa fac, tre’ sa pun poze si desene si scheme, sa nu se planga lumea ca nu intelege… dar e adevarat ca si eu am prins gustul la din astea 🙂

      Ma gandesc la un viitor articol cu poze alb-negru sau desene, sa putem colora si noi acasa cum ne place, mai un tanculetz roz, mai un TBT in culori de camuflaj de tip „buburuza”… asa ne mai creste cota paginii si la publicul feminin…

      Legat de drone, cred ca se confirma expresia deja celebra „they will send more drones” … la noi doar prin sertare si cluburi de aeromodelism, la restul UIE ceva mai palpabile, ca deh, cere Nea Rasmussen:
      http://www.ziuaveche.ro/top-secret/armata-2/rasmussen-europa-trebuie-sa-cumpere-mai-multe-drone-190380.html

      Io cred ca ai nostri au ascuns asa de bine tancurile, ca tehnologia e atat de evoluata, ca nu numai rusii si cu ucrainenii n-or sa le gaseasca ci nici echipajele noastre… dar or fi si ele nu doar stealth ci chiar drone autonome 🙂

      Referitor la alea incalzite prin furnale, am avut mii in rezerva, chiar asa au fost de productivi astia ca nu mai avem nici macar vreo 2-300?

      Nu-i bai, ca luam la pret de fier vechi de la altii si le „upgradam” … cand or fi bani 🙂 Dar musai sa nu fie facute la noi! La asta nu te-ai gandit nu? 🙂

    • Eu in general iti apreciez posturile aici pe blog dar cu ideea tanculetele la muzeu nu sunt de fel de acord.

      N-ai dreptate de nici o culoare. Si ti-o zice un transmisionist.

      Pe bune.

  2. Ce ti-e si cu antitancul asta, au ajuns sa arate caca-rutele tiganilor, mi-aduc aminte in copilarie cum atarnau pe laterale de tot delul de hangarale, de ziceai ca acu’ scapa din caruta. Acum tiganii s-au modernizat, cu mertzane si treaba prin Jarmanica…oh how I miss them 🙂

    Asa si astea, blindaje suplimentare la greu, pana ajung sa arate ca pomul de craciun.
    Si vine o racheta top down de pe lansator sau din avion/elicopter si tot aia e…

    Or fi niste tancuri cu blindaje de uraniu sau compozite cu nu stiu ce oteluri speciale, fabricate in numar redus in comparatie cu restul de blindate din motive de pret astronomic, care rezista la impact frontal dar care si alea daca si-o iau din lateral/spate sau de sus tot le ia dracu.

    Rusii s-au suparat si si-au bagat picioarele, mai au putin si le aplatizeaza una cu pamantul, o sa fie bataie pe sergentii de 1,52m si 45kg, or sa fie la mare cautare.

    Mie mi se pare un razboi pierdut asta cu blindajul versus racheta sau APFSDS.
    Pana unde poti sa te tot duci cu blindajul. Practic nu-s bune decat sa te apere de aia care n-au deviceurile necesare, deviceurile necesare fiind mult mai ieftine decat tancurile.

    E mult mai usor si mai ieftin sa inlocuiesti incarcatura exploziva la o racheta cu una mai moderna si mai puternica. La tancul fabricat n-ai ce sa-i mai faci decat sa incepi sa-i mai atarni niste globulete pe turela si laterale cu rezultate comentabile.

    Asa ca decat sa upgradam T55urile topite in furnale si contulete prin Elvetia, mai bine Spike ER/LR/NLOS, SMArt 155 (pt alea 2-3 prototipuri de ATROaMe 🙂 ), mine inteligente, Stryx-uri pe aruncatoare de 120 pt Saur2 de la Expomil 🙂 si multe multe drone d’alea d’ale lui R.I. pt dirijarea focului la distante mari. Desi cred ca la noi mai mere si cu focuri pe dealuri, fanioane sau signale cu lanterna 🙂 E o metoda oricum relativ imuna la jamming 🙂

    • Pai pentru lovituri de sus, adaugi blindaj reactiv in partea de sus si te rogi ca echipajul sa nu stea cu trapele deschise, pe afara 🙂

      Mai un bruiaj IR, mai niste fum, mai un Trophy si te-ai scos 🙂

      Cladesti movilite de blindaj din loc in loc, in jurul trapelor 🙂

      Si mai pui si un grilaj deasupra, printre chepenguri (de genul celui pt. lupte urbane), care sa detoneze macar prima incarcatura, daca rachetuta are focos tandem 🙂

  3. Masinariile astea arata de parca s-a lupta numai urban. Abia acum vedem de ce baietii nostru au pastrat T55-ul si au aruncat Bizonu’. Rebranduire cu adaos de niste platose pe carcasa de T55. Nu stiu ce zice litera „almanahelor” militare despre categoria pana si musca cu greutatea de pana in 35 de tone dar mie tot a tanc fara tun imi seamana. Sunt frumoase oricum daca sunt departe sau pleca de langa tine. Invers e pentru pelerina maro.

  4. I haven’t seen so many toy pictures since kindergarten.

  5. blindatele pot fi eficiente si urban daca sunt coordonate bine. conteaza foarte mult tactica
    http://www.youtube.com/watch?v=cFjcYxiqR7I

  6. Salut, ce parere aveti de Leopard 1 C2, ca pret, intretinere si performante? Daca am avea in dotare 300-400 de bucati, am putea asigura necesarul de tancuri?

    • E cam tarziu de asa ceva… TR-85M1 este relativ echivalent iar M2 s-ar putea sa-l depaseasca, daca se va incadra in caracteristicile deja anuntate.
      Daca ar fi sa trecem la altceva, atunci macar sa facem si un salt de macar o generatie… adica Leo2A5/M1 Abrams, daca nu chiar de 2 – Altay/ Leclerc/K2 Black Panther/Leo2A7 etc.

    • leo-1 e generatie veche. Cum spune si Marius Zgureanu decat Leo-1 C2 mai bine TR-85 M-1. Macar sunt facute in Romania. Ca sa nu mai spun de M-2. Leo-2 sau Challenger-2 sau Leclerc sau M-1 A2 sunt alta mancare de peste.

  7. Chiar sunt curios cate sasiuri de T-55 si de TR-85 mai au in total, in cimitire + dotare!

    • Ce spuneam eu de CV90 intruna 🙂

      Si asa astia ai nostrii merg la cumparaturi in strainatate…cum sigur o sa moara si TBT si tot ce e in teste acum….

      Sau, rusinea ar fi sa luam de la polonezi sau de la sarbi…..sau ucraina….

      • pai sigur o sa luam si second hand ,daca astia ai nostri s-ar pune in mintea noastra si ar transforma t 55 -urile de cand bunica in mli-uri
        israielienii au avut alte deziderate urgente ,cand l-au transformat
        noi ,…am avea o carcasa ,ce in teorie pare o buna baza de plecare in cazul tbt
        sa se lase de carpeli si sa stabileasca o baza de plecare ,mult mai adaptata ,moderna conceptual si sa-i dea mult la capitolul calitate componente, ca sa aiba succes
        masinile de lupta a infanteriei bazate pe platforme de tanc sunt carpeli
        masina trebuie in mod principal sa protejeze si sprijine cu foc trupa ,nu sa-i scoata prin trapa de pe acoperis ca sa ti-i faca carne tocata pe acoperis
        eu cred ca israelienii au fost vizionari cand au pus motorul in fata la merkava
        platformele actuale de tanc merg din inertie pe conceptul motor spate ,cum le stim, eu cred ca odata cu evoluarea sistemelor de conducere etc vor fi mai multi ce vor adopta conceptul cu motor in fata ,dar pe termen mediu ,pe termen scurt se va exploata tot ce poate da solutia actuala

  8. Pierderile de echipaje ia determinat sa mute motorul in fata. La populatia lor de atunci, le era greu sa inlocuiasca personalul specializat. Vizionari sau nu, au invatat din experienta…In momentul de fata cred ca au cei mai buni tanchisti si poate cele mai bune tancuri…Israelul de azi aminteste de Prusia lui Frederik cel Mare:un stat mic cu o armata de temut!

  9. Pingback:S-60/ 57mm loveste din nou - Romania Military

  10. Pingback:Vanator de tancuri sau tanc? Tunul de asalt revine ? - Romania Military

  11. Pingback:MPF: BAE Systems si GDLS - Romania Military

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *