Concepte – MLI-ul romanesc dupa MLI-84M

MLI-84 are deja o varsta si chiar cu modernizarile decente ale variantei M de acum aproape 15 ani va trebui sa fie inlocuit in urmatorii 5-10 ani cu altceva. MLI-2000, posibilul inlocuitor, se pare ca a fost mai mult o discutie conceptuala la un moment dat. Este putin probabil ca MFA Mizil, dupa privatizare, sa mai fie capabila sa faca altceva decat mentenanta MLI-84M si  poate o participare limitata la un nou proiect. Un nou MLI ar trebui gandit ca o colaborare intre uzinele ramase in patrimoniul industriei de aparare, cum ar fi UA Moreni si poate UM Bucuresti,  colaborare in care sa fie implicat la nevoie si Mizilul. Vom vedea pe parcurs si din ce cauza, in functie de varianta.

MLI-84M_firing_Dacia2010exercise

MLI-84M in poligon

In principiu exista 3 variante majore de masina de lupta a infanteriei:

  1. Un MLI usor, in general amfibiu, cu un tun de maxim 30mm (in variantele rusesti putand urca la 76 si chiar 100mm – BMP3M + BMDM4) eventual rachete antitanc, cu o masa de pana in 25t si putand duce o grupa de infanterie
  2. Un MLI mediu, in care masa depaseste de obicei 25t si este privilegiata o versiune mai greu inarmata cu tun 100mm-120mm, obuzier, mortier greu, si care are capacitati limitate sau inexistente de transport a grupei
  3. Un MLI greu, bazat in general pe un sasiu de tanc, cel mai bun exemplu fiind NAMER-ul israelian, dar si Achzarit-ul sau BTMP-84.

btmp-84l

BTMP-84

Fiecare din aceste abordari isi are propriile ratiuni si vom dezvolta aceste subiecte, pe rand, in functie de ceea ce marii producatori au in oferta sau conceptie si mai ales de ceea ce industria nationala ar putea sau ar trebui sa produca.

 

Traditia vehiculelor blindate in Romania deriva din cele sovietice si este tributara unei doctrine de folosire a acestor vehicule specifica Pactului de laVarsovia, datand din timpul razboiului rece. Aceasta presupunea numar mare de vehicule mai usoare, amfibii, cu protectie mai redusa a echipajului insa cu putere de foc destul de ridicata. Iar MLI-84M derivat din BMP1 nu face exceptie, chiar daca este mai mare si mai greu decat stramosul sau si si- pierdut capacitatea amfibie (posibila doar cu pregatie speciala). Am preluat partial tabelul de pe Wikipedia, pentru a se sesiza diferentele majore.

 

Model

BMP-1
Ob’yekt 765Sp3

MLI-84

MLI-84M “Jderul”

Imagine
Echipaj

3 (echanict, echanic conductor și ochitor) + 8 soldați

Greutate

13,2 tone

16,6 tone

17,6 tone

Lungime

6,735 m

7,320 m

Lățime

2,94 m

3,15 m

3,3 m

Înălțime

2,068 m

2,11 m

2,921 m

Garda sol

370 mm

400 mm

Motor

UTD-20, 6 cilindri în V,
300 CP 2600 rpm

8V-1240-DT-S, 8 cilindri în V, 360 CP

Caterpillar C9, diesel,
400 CP

Viteza max

65 km/h

70 km/h

65 km/h

Putere/ tona

22,7 CP/t

21,7 CP/t

22,7 CP/t

Rezervor

462 de litri

600 de litri

Autonomie

~600 km

Armament principal

tun 2A28 Grom, cal. 73 mm

tun automat KBA Oerlikon, cal. 25 mm

Bătaie

500m antitank, 1000m exploziv

4000 de metri

Cadență

7-8 lovituri pe minut

600 de lovituri pe minut

Armament secundar

PKT cal. 7,62 mm

PKT cal. 7,62 mm
DȘK cal. 12,7 mm

PKT cal. 7,62 mm

RacheteAT

Malyutka (AT-3 Sagger)

Spike

climatizare

Nu

da

 

Intre timp, linia sovietica/ruseasca a continuat sa dezvolte modele pornind de la acelasi concept, crescand mobilitatea si puterea de foc, dar si greutatea (inerenta cresterii protectiei), avand si motoare de peste 600CP . Ultimele modele sunt BMP3M si BMD-4M (varianta destinata parasutistilor), ambele avand comuna una dintre cele mai bine inarmate turele de MLI, “Bacha”, care depaseste ca putere de foc pe cea a TR-85M1, fiind dotata cu tun 100mm 2A70 (capabil sa traga rachete ghidate AT), un tun 2A72 de 30mm, doua mitraliere de 7,62 mm, un lansator automat de grenade calibrul 40mm dar si sistem de protectie Arena E.

 BMP-3M_2

BMP 3 M

 baxcha7en_turelaBMD

Turela Bacha

 

Un alt derivat interesant al acestei linii ex-sovietice este 2T Stalker din Belarus, o masina de lupta “pura”, cu o greutate de 27t, un raport de 24,5CP/t (furnizati de motorul sau de 740CP) si un echipaj de maxim 5 persoane, inzestrata cu o capacitate de foc impresionanta: tun automat 30 mm 2A42 (500 proiectile), lansator de grenade AGS-17 de 30 mm (166 proiectile), mitraliera 7.62 mm (2000 proiectile), 2 lansatoare rachete AT 4 9K114 Shturm si 2 lansatoare AA 9K38 Igla.

stalker

2T Stalker

 

2.) Cea de-a doua directie se refera la un MLI mediu, ne-amfibiu, a carui linie a fost trasata in anii ’70 ai secolului trecut de catre celebrul Marder, un vehicul de 28t inarmat cu un tun de 20mm si sistem de rachete AT.

Marder

Marder a evoluat, ca si upgrade catre o versiune de 33t pentru transportul infanteriei la un nivel de protectie balistica STANAGLevel 4+ si protectie contra minelor comparabila cu Nivel 3a/3b+ si motor de 600CP MTU MB883 diesel. In versiunea de tun mobil (mobile gun system) 105mm Oto-Melara, vehiculul atinge chiar 43t.

marder_tank

Marder – imbunatatit cu tun 105mm

Marder2este un blindat mult mai greu decat prima sa versiune, atingand 43t, avand motor de 1000CP si avand o protectie superioara multor tancuri ale anilor ’80, fiind capabil sa reziste si la lovituri AT de 120mm. Putea fi practic incadrat la categoria de MLI-uri grele insa ca si platforma a evoluat dintr-un MLI mediu.

 KonzeptSPzMarder2Prototyp2

Marder2

Proiectul Marder2 a fost abandonat luand nastere un nou vehicul – Puma, cu masa cuprinsa intre 31,5 si 43t, in functie de nivelul de protectie cu noul blindaj AMAP.

puma_2

Puma IFV

Peste ocean, M113 (inlocuit apoi de M2 Bradley) a fost vehiculul preferat, el continuand sa fie produs in versiuni modernizate si in ziua de azi, cum ar fi derivatele sale turcesti ale companiei FNSS ACV-15 si ACV-19, datorita adaptabilitatii sale ca platforma  si capacitatii de a fi modernizata.

 ACV-19_AIFV_25mm_two_man_turret_armored_infantry_fighting_vehicle_FNSS_Turkey_Turkish_defence_industry_640_001

ACV-19 AFV

Tot din aceasta categorie face parte si linia suedeza a CV-90 (Combat Vehicle 90), un blindat foarte versatil si conceput sa lupte conform cu specificatiile tarilor nordice, in versiunea cu tun de 105 si 120mm fiind destinat ca si complement al fortei principale de tancuri grele Leopard2.

A_35_mm_x_228_KETF_ABM_system_and_ammunition_is_being_qualified

CV-90 35 (Mk3) cu tun Bushmaster III de 35mm

 

3.) In cea de-a 3-a categorie intra MLI-urile grele, care refolosesc de regula sasiurile unor tancuri, beneficiind de protectia sporita a acestora. Cel mai cunoscut reprezentant al acestei clase este NAMER-ul bazat pe sasiul celebrului Merkava.

 Operation / Excerice Name

NAMER

Romania, datorita schimbarii doctrinei, are in fata doua directii majore – fie incearca sa dezvolte in continuare actuala linie MLI cu noi materiale, cresterea protectiei si a puterii de foc, dezvoltare destul de limitata, fie pleaca de la un nou concept, similar cu ce a facut Polonia cu al sau WPB Anders, destinat pentru a inlocui BMP-1, stramosul MLI84. Anders este o masina de lupta care poate cantari de la 25t la 45t, creata pentru rolul de tanc expeditionar usor, capabila sa integreze la nevoie si un tun de 105mm sau 120mm si protejata la nivel STANAG 4569 nivel 3, putand ajunge la STANAG nivel 5 cu blindaj suplimentar. Avand in vedere parteneriatul nostru strategic cu Polonia, Anders ar putea fi o optiune interesanta, posibil de produs in tara noastra.

1273_1_anders

Anders cu tun 120 mm

Masina de lupta poloneza este conceputa pentru a fi folosita intr-un spectru larg de roluri, de la transport de trupa la artilerie mobila sau antiaeriana, asa cum se vede in schema de mai jos si dispune si de o protectie activa de ultima generatie.

nowyobrazmapybitowej3s_Anders_versions

Gama Anders

Dupa cum se poate observa, Anders poate deservi si rolul de sistem de artilerie blindat, similar cu conceptul abandonat M8 Buford.

m8_buford

M8 Buford

Video Buford:

http://www.youtube.com/watch?v=8Yqxr3tqtog

 

O alta optiune ar fi crearea unei platforme comune pentru sasiuri pe roti dar si senile in cadrul programului TBT, platforma modulara care sa poata juca o diversitate cat mai mare de roluri si, asemeni Anders, intr-o paleta de greutate 28-43t sa poata fi echipata cu diferite nivele de protectie.

Astfel uzina Moreni ar putea colabora cu UM Bucuresti pentru versiunile de tonaj ridicat, folosind trenul de rulare pe senile si putand fi dotat si cu turele cu armament greu fabricate in aceasi uzina.

 ggggf

SEP 6×6 Alligator

Un astfel de exemplu este programul inovator SEP (Modular Armoured Tactical System), program dezvoltat de BAE Hägglunds la cererea fortelor britanice si celor suedeze pentru un vehicul modular, usor de configurat pentru misiuni diverse. Initial se prevedea producerea a peste 600 de vehicule in 24 variante, cu module interschimbabile in functie de misiune, cu 40 de modificari posibile. Vehiculul era dotat cu camere video in loc de periscoape si avea o protectie ridicata, putand rezista la lovituri de RPG-7, masa vehiculului fiind prevazuta sa varieze intre 13 si 27 de tone, armamentul variind de la mini-turela de 7,62 sau 12mm la tunuri de 25mm pana la 120mm sau chiar mortiere de 80 sau 120mm.

sep_vehicle

SEP 8×8

Carcasa este realizata din otel cu duritate ridicata, iar blindajul aditional de 1,5t, conceput de firma germana IBD, protejeaza de proiectile perforante de 14,5mm, iar versiunea cea mai grea de blindaj protejeaza de proiectile perforante (APFSDS) de 30mm. Motorizarea era asigurata de 2 motoare diesel a cate 270CP precum si de un bloc electric car putea asigura deplasarea in conditii de silentiozitate pe durata limitata.

De asemenea, vehiculul SEP dispunea de un sistem de rulare cat mai silentios, in versiunea senilata dispunand de elemente de cauciuc si avea de asemenea elemente care-i reduceau amprenta in spectru vizibil si infrarosu.

BaE_sep

SEP pe senile

Programul a intrat intr-un con de umbra dupa 2006, datorita taierilor bugetare si a fost complet oprit in 2010, cand Suedia a decis sa cumpere Patria AMV.

SEP Video:

http://www.youtube.com/watch?v=5dSL8BSUWug

 

Ar exista si o a treia solutie pentru inzestrarea fortelor terestre romane, insa aceasta ar fi o optiune limitata, complementara unei dintre versiunile de mai sus, bazata pe sasiul tancului romanesc si la un pret putin inferior acestuia. Pentru referinta, Namerul israelian, prevazut initial sa coste aproximativ 1,5 mil.$/bucata prin refolosirea sasiurilor de Merkava1 si 2 care nu mai putea fi modernizate la o protectie suficienta si un tun de 120mm, a ajuns sa coste 3 mil.$ in versiunea de serie cu protectie activa, o masa de 60 de tone si un blindaj compozit din aliaj laminat de nichel-otel-ceramica cu substrat de blindaj reactiv. Probabil ca in cazul unui derivat al TR-85M1/2 MLI-ul rezultat ar fi ceva mai apropiat de Achzarit sau chiar BTMP-ul ucrainean decat de Merkava.

2-achzarit-apc

Achzarit

O astfel de solutie, in numar limitat, ar putea servi atat pentru transportul grupelor de infanterie care insotesc batalioanele de tancuri, cat si pentru platforme mixte, similar cu rolul BMPT, folosind tunurile antiaeriene de 35mm si rachete dirijate (antitanc si antiaeriene), dar si cu capacitatea de a transporta infanterie. In anumite variante dotate cu radar, acestea ar putea suplimenta si ulterior inlocui actualele sisteme Ghepard.

 Bmpt_REA_2009

BMPT

In acelasi timp, pentru configuratia “clasica” de MLI greu, ar fi interesanta si o turela care sa contina o panoplie de arme similara cu cea a BMP-3… sau chiar o turela Falcon.

 

Vom vedea insa ce ne ofera viitorul… probabil multe surprize.

 

Marius Zgureanu

 

Citeste si:

Polonia ia in calcul modernizarea Leopard 2A4 din dotare

 

47 de comentarii:

  1. ar mai exista o solutie care pare sa fie chiar cea mai
    la indemana si anume Achzarit
    http://en.wikipedia.org/wiki/IDF_Achzarit
    Este un MLi greu derivat din sasiul seriei T55 Traditie de colaborare cu israelienii avem deja, T55 si TR-uri derivate, avem, ne mai trebuie bani si vointa politica

    1
  2. Alex, Achzarit este mentionat in articol chiar cu cateva randuri deasupra comentariului tau 🙂

  3. MLI84-ul modernizat/inlocuit, yeah, sure, dar noi vom fi batrani, poate copiii nostri 🙂 Aia n-au camioane si TABuri. Macar de le-ar mai face mentananta la cele 99 existente, sa nu se treaca pe canibalizare si din 99 sa ramana 33. Vom vedea daca Mizilul va mai face mentenanta sau dispare cu totul pana se hotaraste Armata sa mai repare ceva, pt ca e posibil ca si MLIurile sa ajunga in mod natural precum cele 25 TABuri din inventarul lui tROfi. La MLI84 s-ar mai putea atasa module de blindaj suplimentare, daca ar fi interestat cineva in afara de noi, macar Armata. Sau o turela AMOS cu Stryx-he heeee…vise taica, vise…sau cum le zice acuma…concepte…

  4. GSG9, si eu cred ca se va mai trage de MLI-urile actuale ani buni, probabil inca zece… si ar mai fi loc de modificari pe ele, inclusiv cresterea blindajului…

    Insa nu cred ca vor putea face treaba Anders-ului…

    Dar pentru a avea ceva peste 8-10 ani care sa intre in productie, ar trebui sa incepem sa ne gandim de pe acum.

    Si cum TBT-ul nu este un design definitivat, atata timp cat sasiul nu este batut in cuie… poate ar trebui deja sa lasam deschisa optiunea TBT-MLI, ca platforma comuna roti/senile… iar peste 5-6 ani sa apara si prototipul senilat, cu optiuni marite de protectie si crestere semnificativa in greutate decat cel pe roti.

    Insa cand ma refeream la surprize, la sfarsitul articolului, nu era vorba neaparat doar de unele placute 🙂

  5. Faine IFV-urile grele dar maxim ce ne putem permite sunt derivate din BMP sau, asa cum a zis Alex, din T55 si TR.

    Adica: 2T Stalker (genial), Achzarit (derivat din T-55 sau TR), BMPT (derivat din T-55 sau TR). Cel mai util pentru noi ar fi un BMPT, am avea si noi un vehicul care sa stea in fata T-90. Trebuie insa intarita puternic structura, dar exista resurse de greutate prin inlocuirea turelei cu platforma de arme mult mai usoara.

    poate fi si „coiotul” TR-85 bun la ceva..

  6. Mda, inca unul dintre articolele utopice in care punem caruta inaintea boilor.
    La fel procedeaza o femeie care intra intr-un magazin si-si cumpara ce-i cade in mana, fara sa se gandesaca daca ii trebuie acel lucru sau nu. Il cumpara doar pentru ca poseta pe care o avea „e veche” si vrea una noua.

    Achizitiile se fac in functie de doctrina. A cititit autorul Doctrina Fortelor Terestre ? Ca nu se vede.
    Nu am citit nici macar o singura referire la TTP-uri, la organizarea batalionului de infanterie, la rolul pe care MLI-ul trebuie sa-l indeplineasca pe campul de lupta.

    Nu am citit despre clasica disputa roata vs senila, despre rolul MLI-urilor adaptate pe sasiuri de tancuri (initial au aparut in unitati de geniu pentru a desfasura misiuni in lupta urbana), despre motivul pentru care e important sa avem vehicule blindate amfibii samd.

    Doar o insiruire de caracteristici tehnico-tactice ale vehiculelor.

    Un articol gen „Foaie verde si-o lalea…”

    • Pai completeaza tu ce lipseste la acest articol.
      Actualul MLI este inclusiv uzat moral.Este nevoie de un concept nou pentru realizarea unui alt MLI, insa in primul rand este nevoie de bani, capitol la care stam foarte prost.

    • Search ce-ti doreste inima (sunt 1900 articole publicate din iunie 2011 inclusiv pana acum), daca nu-ti convine treci pe Google si adauga la cautare si „rumaniamilitary”. Te saturi….de struguri acri.

      PS-experimentati si voi acum probleme cu blogul? Unele reply-uri nu apar deloc…mi-e sa nu apara mai tarziu dublate/triplate… 🙂

      • @RomaniaTricolor
        „Unele reply-uri nu apar deloc…mi-e sa nu apara mai tarziu dublate/triplate… :)”

        Lasa bre, ca nu-i bai, te citim mai mult 🙂

    • D-le Vlad, probabil ca acest coleg Marius n-o fi citit acea doctrina pe care nici eu nu am citit-o DAR noi suntem niste tzivili ce ne mai dam si noi cu parerea . Fata de cei care intocmesc acea doctrina si tot reformeaza aceasta armata de 23 de ani si care ar trebuii sa RASPUNDA pt asa ceva dar cand ai genrali de genul mentionat de Dl tROfi53 atunci nu ai decat „Doar o insiruire de caracteristici tehnico-tactice ale vehiculelor” si rolul lor in cadrul anumitor categorii de forte gen batalionu de infanterie si despre roluri strategii si alte alea DA SUNT DOAR PE HARTIE adica tot un fel de gen „FOAIE verde si-o lalea..” uite asa trece si vremea mea de functionar in MApN as adauga eu . In rest vorba colegului Sorin dvs puteti venii cu precizarile aferente . Si sa stiti ca pe aici au mai fost si articole cu tema Roata vs Senila. In rest Sanatate si cer senin.

      • E foarte bine ca lumea se da cu parerea, si multe comentarii ale „tzivililor” de pe blogurile militare sunt mai pline de continut decat articolele unor specialisti din reviste militare de profil.

        Totusi, ar trebui sa inteleaga si „tzivilii” ca exista niste reguli dupa care se fac achizitiile (care uneori sunt respectate, alteori nu, dar aia e alta problema).

        In afara de faptul ca noua MLI-urile ne sunt necesare pentru dotarea Brigazilor Mecanizate (in special cea care tine linia FNG) ar trebui avut in vedere „detaliul” (pe care l-au enumerat si alti cititori) ca resursele bugetare destinate achizitiilor au fost si sunt „admirabile, sublime, putem zice, dar lipsesc cu desavarsire”…

        De aceea pana acum s-au facut improvizatii/adaptari (Tr 85M, Mli-84M, Lancer, Socat, Larom samd).

        Cele bune si cer senin

    • Doctrina?! Pai ca sa ai asa ceva tre sa ai planuri de viitor, inzestrare, etc, etc. Exista o astfel de doctrina, nu este secreta, dar daca te apuci s-o citesti, ramai perplex…chiar ai senzatia ca avem armata, ceea ce, evident, nu mai este cazul de foarte multi ani, prin prisma dotarii bineinteles!
      Ceea ce avem noi nu se numeste doctina, sau nu ar trebui sa se numeasc astfel, ci poate mai sugestiv: „Ce am vrea noi sa fim, cand vom fi mari!” Seamana mai degraba cu o colectie de dorinte, extrem de putine realizabile, la modul cum ne miscam acum. Nu e rea, da daca n-ai cu ce?!

  7. Vlad, articolul asta e focalizat pe concepte de MLI si caracteristici tehnice, eventua idei de colaborare intre producatori si nu pe dezbaterea doctrinei fortelor terestre, care nu prea are valoare fara achizitiile de tehnica militara, inexistente in ultimii 6-8 ani. Ma gandesc ca daca nu au bani sa achizitioneze ce prevede doctrina, poate schimba doctrina, ca sa fie totul la zi 🙂 Mai serios, si cu doctrina ar cam trebui sa ne aliniem la polonezi si turci, iar ca rezultanta si strategia de inzestrare ar trebui sa fie similara.

  8. Doctrina de aparare se realizeaza tinand cont inclusiv de potentialul financiar al tarii.Iti faci o armata dupa banii pe care ii ai.

  9. Cam asta inseamna conceperea unor programe coerente de inzestrare:
    http://www.ointres.se/iav2011_lindstrom.pdf

    Spre deosebire de Romania, Suedia are si cu ce, nu sunt obligati sa faca din rahat bici si sa improvizeze.

  10. @MariusZ „se va mai trage de MLI-urile actuale ani buni” Ramane numa sa speram ca or sa mai traga de 99 de MLIuri si nu doar de 15-20 ramase functionale. „Insa nu cred ca vor putea face treaba Anders-ului…” Pai nu are cum si nici nu cred ca vrea sa faca treaba Andersului, Andersul e din start mai mare, 30 pana la 45t: light expeditionary tank.”Dar pentru a avea ceva peste 8-10 ani care sa intre in productie, ar trebui sa incepem sa ne gandim de pe acum.” Bre, peste 10 ani o sa le avem tot pe astea. MLIurile se mai pot imbunatati un pic, cu blindaj modular sau vreo turela mai jjjjmechera, daca te doare capul si Trophy-Light, si nu cred ca-s rele acum cu Oerlikon si cu Spike. Designul la TBT se definitiveaza definitalmente definitivo cand or cumpara astia inca 12 Piranha si alea-s toate TBTurile…ca „TBTul este pt noi Multirolul 2” In rest, voi doi aveti un cusur: ganditi prea in avans 🙂

  11. Vlad, e excelent exemplul de pe link si contine si cate ceva despre SEP, care este un concept de bun simt daca reduci efectivele si vrei sa faci totul la un cost cat mai scazut 🙂
    Probabil ca se poate spune ca suedezii cam stiu ce vor sa faca, dar parca acum 2 luni, unul din aia cu multe stele pe umar din armata suedeza sustinea ca nu ar rezista unei agresiuni majore mai mult de cateva zile, tonai duin cauza taierilor de buget si efective din ultimul deceniu… adica se poate spune ca nici la suedezi nu mai e sigur ce vor sa faca 🙂 Cu mentiunea ca sunt la ani lumina fata de noi in acest gen de planificare.

  12. Bre Mariuse, fain articol taica! Da’ ma-nbolnavisi de inima rea breee…Hai fraticule, ia matali pozele istea cu OZN-uri de-acilea ca io nu mai pot, tensiune 24 si simt cum ma paste o depresie inimaginabila! Fir-ar prostovanii sa ne fie, noi ne cacaim cu TBT-ul care este dar lipseste cu desavarsire si astia toti deja fac parte din Star Trek. Curat murdar, coane Mariuse! Fain articol nene, mai vreau!

  13. Exact, SEP este un concept modular inovativ si extrem de avantajos dpdv al logisticii. Studiile asupra conceptului au inceput in 1993…

    Am citit despre declaratiile respective, sunt probabil usor exagerate in mod intentionat pentru a evita reduceri si mai mari. In plus pericolul unei „invazii” rusesti in Suedia (prin nordul Finlandei) este neglijabil…

  14. MLI-84M….a rezultat un cost de aprox.300.000 dolari?unitate….ehhhh…din acelasi serial cu fregatele,TR 85 M1,Motorola-industria de aparare a fost ingropata in proiecte scumpe si neviabile….

  15. Te cred. E frustrant sa nu poti aplica doctrina din varii motive. Impotenta financiara sau tehnica. Dar nu poti face abstractie de ea sau sa o adaptezi la ce poti face. E tocmai pe dos. Doctrina releva un adevar nu-i doar o hartie. La unii e lege la altii e doar un ghid …o calauza. Dar nimeni nu face abstractie de ea, mai cu seama la achizitii. Si indiferent de puterea ei juridica ea este o STIINTA! Ok, este o stiinta teoretica, o sinteza dar are in spate realitatea geografica a zonei, practica razboaielor, experienta proprie si istoria. Nu se poate nici fara ea si nici sa o adaptezi la ce-ti poate economia. Din contra, economia trebuie adaptata la ce decreta doctrina.

    Cand Rusia a amendat doctrina militara sovietica(prin adoptarea noii Constitutii) si a afirmat acolo ca Rusia poate duce un atac nuclear „preventiv” (spre deosebire de cea sovietica pe care o amenda si care stipula ca ei nu vor incepe niciodata primii), primul lucru pe care l-au facut a fost primenirea arsenalului nuclear! Si din tot bugetul ala pe care-l are la dispozitie Rusia ( mare…mic…n-are importanta), cea mai mare parte se cheltuieste pe armele nucleare. Nu pe avioane, tancuri sau altceva, desi si de astea aveau nevoie. O doctrina o ajustezi in functie de schimbarea realitatilor geopolitice nu in functie de potenta economica. Caci ea asta facea pentru rusi. Le arata o realitate geopolitica. URSS se destramase.

    Nu stiu daca putem adapta doctrina la cea poloneza sau turca. Orice doctrina e o emanatie a propriei geografii. a propriei experiente, a propriei istorii si a propriei intelepciuni. Dar te poti inspira din ea. In ceea ce priveste masina de lupta a infanteriei romane te poti inspira din tarile vecine Romaniei si sa vezi cu ce se doteaza astia. Dar nu cred ca Turcia ar fi potrivita. Turcii pot achizitiona MLI-uri grele, pe la ei nu sunt multe cursuri de apa ca la noi. Prin urmare MLI-ul romanesc ar trebui sa fie in primul rand usor si sa pluteasca! Variantele de inarmare vin pe urma. Aici putem specula oricat, ce ar fi mai potrivit sau ce nu.

    Polonezii au o mare deschisa (Baltica), noi una inchisa, continentala ( marea Neagra). Polonezii chiar au nevoie daca nu de o flota in toata legea, atunci barem de o marina serioasa. Noi nu. De pilda ei au nevoie de masini usoare (amfibii) de desant pentru infanteria marina in timp ce noi daca nu am avea asa ceva n-ar fi un capat de tara. Prin urmare in doctrina poloneza ar fi imperativ in timp ce la noi ar fi optativ.

    • Fiindca sovieticii stateau bine cu bugetul pentru aparare(anii 1950-1980, pana in prima parte a razboiului din Afganistan)si-au dezvoltat mai mult fortele militare conventionale(avioane, elicoptere, blindate, artilerie, etc)la o scara gigantica, mai mult decat suficienta ca cel putin sa poata respinge un atac militar conventional.
      Actuala Rusie nu isi permite financiar in acest moment sa aiba si o puternica armata dotata cu arme conventionale si arme nucleare performante.Din pragmatism, pentru ca nu au suficienti bani pentru toate, rusii au optat ca cu banii pe care ii au disponibili, sa isi modernizeze armele nucleare, cu care practic isi tin in sah orice posibil inamic conventional(China,NATO),in detrimentul inzestrarii cu arme conventionale.
      O singura racheta intercontinentala cu incarcatura nucleara impune mai mult respect decat cu corp de armata dotat cu arme conventionale.
      In cazul particular al Romaniei, doctrina de aparare trebuie in primul rand sa fie elaborata in primul rand tinand cont de bugetul disponibil, si apoi urmeaza contestul geopolitic regional.Chiar daca unele tari din zona atenteaza la integritatea teritoriala a tarii noastre, armata noastra va fi echipata cu armament in functie de banii pe care ii avem disponibili, nu in functie de ce armament am avea nevoie ca sa facem fata primejdiei.
      Nu ne permitem sute de Eurofightere din transa 3 , mii de Leoparzi 2A7 sau zeci de fregate, pentru a desfasura actiuni ofensive, dar poate ca ne permitem sa achizitionam instalatii performante de radiolocatie, baterii de rachete sol-sol, sol-nava, sol-aer, lansatoare portabile AA, sisteme portabile de rachete AT si RPG29(la 3 infanteristi o asemenea jucarie), si sa ne instruim foarte bine infanteristii cu care sa descurcam foarte bine in defensiva la noi acasa.

      • Sigur, in cazul unor tari cum este Noua Zeelanda, de exemplu, chiar daca are o economie dezvoltata si ocupa un loc fruntas intre tarile cu cel mai bun nivel de trai din lume, datorita contestului geopolitic din zona, nu se doteaza cu mult armament.In acest moment aceasta tara nu are in dotare avioane de suprematie aeriana, nu are in dotare submarine sau tancuri(ce sa faca cu ele?) si cu toate ca are un spatiu maritim vast, are in dotare doar doua fregate si 6 nave de patrulare.

  16. Noi cu polonezii ne confruntam cu pericole similare, iar cu polonezii si turcii este probabil sa trebuiasca sa actionam coordonat… la aceasta parte a doctrinei ma refeream. Uneori e bine sa ai echipamente si piese de schimb similare cu ale aliatilor…

    Conteaza si pozitia geografica, insa nu cred ca avem nevoie atat de mare de un MLI amfibiu. De fapt nici MLI-84M nu mai este amfibiu decat cu pregatiri speciale. Amfibie poate ramane varianta protejata mai lejer a TBT-ului, iar in varianta senilata – MLI, nu ar fi obligatoriu.

    Revenind la doctrina, noi suntem pasibili sa fim atacati simultan de forte net superioare numeric si echipate cu armament ex-sovietic si numar ridicat de tancuri. In astfel de situatii, trebuie sa-ti completezi „forta” de tancuri cu MLI-uri puternic echipate si bine protejate. Daca nu mai beneficiem de numar, ca urmare a reducerii de efective a armatei noastre, trebuie sa compensam prin protectie si capacitate de foc. Asta referindu-ne strict la blindate si nu la alte categorii.

  17. Credeti sau nu, suntem singuri.

  18. Sunt de acord. Polonezii au aceleasi temeri ca si noi. Rusia. Dar pe Baltica pot venii si altii peste ei. Peste noi…mai greu. Nu trebuie imitati in toate. Si asa cum ai zis inter-operabilitatea e de dorit dar nu cu orice pret. Faptul ca Turcia are tarmuri la doua mari si poate fi invadata din ambele o fac circumspecta sa posede o flota serioasa cu nave mari. Noi nu. Dobrogea e aparata natural in adancime pe aliniamentul Dunarii. Pe romani sau otomani nu-i interesau administrarea directa a provinciilor romanesti cu exceptia…Dobrogei! Ea era exceptia caci e la dreapta fliviului. Prin urmare Romania nu are nevoie de o flota in toata legea ci doar de mijloace de respingere suficiente cum ar fi navele de coasta si aviatie. Navele mari cum ar fi fregatele de pilda nu sunt inutile dar sunt o cheltuiala „fara rost” daca esti in defensiva. Nu e nici logic nici sanatos si nici ieftin sa te dotezi cu nave mari, decat daca ai de gand sa invadezi tu pe altii. Si din ce stiu doctrina noastra nu s-a modificat. Nu stiu ce ar putea sa ne inspire doctrinar de la turci care au aceleasi temeri geopolitice ca si Rusia cu care este comparata dar la un nivel mult mai mic.

    Ca sa cresti inter-operabilitatea echipamentelor, bine ar fi ca armamentul Poloniei si Romaniei sa se produca in comun. Atunci da. Parca tot tu ai scris odata de asta. S-ar impartii si costurile cu Know-how-ul si productia si ai avea armament similar cu al altuia. Nu ne ramane decat sa identificam punctele de intersectie din doctrine si sa vedem ce avem in comun. Pe vremuri eu ma gandeam la elicoptere, dar cum polonezii au fost inghititi de Sikorski…, am lasat-o balta.

  19. da Stu wilson, eu am sustinut in nenumarate randuri conceptul asta cu productie la comun si impartirea costurilor si riscurilor… 🙂 De s-ar incepe macar cu un singur domeniu/vehicul.

    Apropos de sondajele de mai sus, eu n-as confunda perceptia populatiei poloneze cu nevoile lor geopolitice si geostrategice (parca a mai fost acum cateva luni discutia asta).

    Iar turcii, asa cum sunt ei, cu bune si rele, cred ca pot fi niste parteneri interesanti si seriosi… de fapt cred ca noi trebuie sa mai lucram la propria seriozitate.

  20. Foarte coerent ce scrie Stu Wilson.

    Trebuie sa tinem seama de faptul ca in ziua de astazi razboiul se transforma intr-un mod exponential (va recomand cartile Swarming and future conflicts, The Transformation of War si La subversion).

    Chiar pe-aici citeam ce spunea generalul colonel Valery Gerasimov: „Razboiul modern se bazeaza pe luptele informatice, operatiuni secrete si utilizarea ,,potentialului de protest al unei populatii”. ”

    Cam asta inseamna razboiul modern, ceea ce am vazut anul trecut in Libia si ceea ce vedem in Siria, forte speciale+unitati de razboi neconventional ale seviciilor de informatii+ razboi informational:
    “Special Forces Unconventional Warfare” – missions to overthrow governments “in the absence of overt or eventual hostilities by the sponsor [sic]”. Among the tactics: “USG [US government] agencies co-ordinate with allied government-in-exile or resistance leadership for desired US support”, “SF [Special Forces] team organises, trains and equips resistance cadre. Emphasis is on developing infrastructure.”

    http://www.independent.co.uk/voices/comment/from-algeria-a-lesson-in-how-to-bypass-democracy-8468794.html

    Noi am trait experienta respectiva in 1989 si din fericire am evitat un dezastru pentru ca aveam pregatite anumite forte si mijloace (Reteaua 236 samd). Nu ne-ar fi ajutat mai multe tab-uri sau mli-uri.

  21. UITATI AICI LA CE MAI FOLOSESTE SASIUL DE BMP-2/MLI :

    [IMG]http://imageshack.us/a/img835/884/1sasiubmp2.jpg[/IMG]

    [IMG]http://imageshack.us/a/img534/9363/2sasiubmp2.jpg[/IMG]

    [IMG]http://imageshack.us/a/img571/4291/sasiut55.jpg[/IMG]

  22. cred ca am gresit mai sus cand am scris ca MLI 84M costa 300.000 dolari/unitate,realitatea este mult mai sumbra
    Decizia de modernizare a MLI s-a luat in anul 1994. Pana anul trecut se cheltuisera pentru acest program 155 de milioane de dolari, dar Armata nu avea in dotare nici un vehicul modernizat. Potrivit estimarilor din anul 1999, un singur MLI 84M trebuia sa coste 1,9 milioane de dolari, dar in final a ajuns sa coste 3,2 milioane de dolari.
    http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-10-23/jaful-armat.html#
    raman la parerea mea,industria de aparare a fost ingropata in proiecte scumpe si neviabile…

  23. Ba nu Sorine. Doctrina nu o adaptezi la potentialul economic. Chiar daca nu poti sa o respecti trebuie sa o scrii ca lumea. Sa relevezi in ea principalele amenintari (care tin de o disciplina conjuncturala cum e geopolitica) si de traditie. Nu o facem LEGE ca la altii! E doar un ghid. Nu o respectam dar in cazul in care putem sa fim catolici atunci o aplicam.
    Pentru doctrina militara mai mult decat pentru orice alta stiinta e nevoie sa spui adevarul. De pilda. Ca sa respinga un prezumtiv atac rusesc pe doua directii, Moldova si marea Neagra simultan de ce are nevoie armata ca sa-si indeplineasca misiunea? Pai de o groaza de aviatie, de nave de toate soiurile, de vre-o doua portavioane daca vrei, de rachete antinava, de un numar apropiat de tancuri si de aceesi clasa cu al agresorului, de artilerie antitanc de prima mana de sisteme AA performante, etc, etc etc. Ce putem asigura armatei din ceea ce ne-ar informa doctrina ca ne trebuie? Aproape nimic. Dar asta nu inseamna ca doctrina trebuie sa spuna o minciuna si sa decrete…descurcati-va cu ce aveti. Cu TR85 cu Delfinul si cu Maliutka. Adica adaptativa la realitatile economice. Nu. Ea trebuie sa spuna exact de ce am avea nevoie chiar daca nu poate fi respectat asta. De aia la noi e doar un ghid si nu e o lege.
    La rusi e lege. Cand dupa WW2, URSS era distrusa si apoi a urmat seceta si foametea, iar toate fondurile se duceau pe reconstructia tarii, Amiralul Gorshkov a inceput crearea temutei flote sovietice. Bani s-au gasit imediat! S-au luat de la economia civila care nici nu–si revenise dupa catastrofa din WW2, iar in URSS se murea de foame la propriu. Gorshkov a fost fara mila dar a aplicat noua doctrina militara a URSS pentru ca era lege. Pentru ca noua doctrina releva o noua realitate. El a spus atuncea, cerandu-si scuze poporului pentru ca TREBUIE sa faca nave in loc de locuinte, ca chiar daca „vom da si ultima copeica si vor merge toti desculti, URSS va avea flota de care are nevoie”. Si a avut-o! Dar in cazul asta e vorba de forta juridica a doctrinei si de experientele prin care trecusera sovieticii doar cu cativa ani in urma. Churchill o luase razna si chema in declaratia de la Fulton la un nou razboi mondial. De data asta impotriva fostului aliat, URSS. Incepea razboiul rece si numai masuri ca cele ale lui Gorskov au facut ca pacea sa fie respectata. Si totusi el nu facea decat sa aplice legea.

    1
  24. buna ziua>> ziceti si mie va rog EVOLUTIA MLI s sistemele de armament folosite..

  25. Pingback:MLI-84 Jderul - Tank Encyclopedia

  26. Pingback:TR-85M2 o certitudine cu multe necunoscute - Romania Military

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *