Acum, ca am terminat de modernizat clasa Kogalniceanu si toti amiralii NATO se dau cu fundul de pamant ca vor si ei 🙂 ))), sa ne ocupam si de clasa Brutar.
Vedetele blindate Brutar
La fel ca la clasa Kogalniceanu, voi prezenta doua variante, prima high-tech (sau erotica) iar a doua low-cost (cu pantaloni scurti), mai potrivita cu capacitatile financiare, tehnice si manageriale ale Romaniei.
In ambele variante plec de la premisa ca monitoarele clasei Brutar vor ramane dedicate operatiunilor frontline.
Incepem cu varianta high-tech (erotica):
1. Dam jos turelele de TAB (14,5 + 7,62 mm), eliminam “buzunarele” prelungind spre prova puntea inaltata pana ajunge la acelasi nivel cu partea din mijloc, si montam, cat mai in fata si mai in borduri, doua turele de mortier tip NEMO 120mm, varianta cu o singura teava a sistemului AMOS, mai mica si mai usoara (1,5 to fata de 4,4 to), dar cu aceleasi performante de tragere (1,5 km in tragere directa si 10 km in tragere indirecta) si cu aceleasi capabilitati Stryx si Lahat. Amplasarea lor in lateral, similara turelelor de pe monitoarele din al Doilea Razboi Mondial, are rolul de a le deschide la maximum unghiul de tragere spre inapoi.
2. Dam jos turela de tanc de la prova, inaltam cu cca 50 cm partea centrala a puntii pe care a stat turela si montam o turela de 35 mm Skyranger astfel incat sa poata trage pe deasupra turelelor NEMO.
3. Pe cabina de comanda, in fata, in axul navei, montam o turela Samson 30 MK II: tun 30mm + mitraliera 7,62mm + 2 Spike (ER+NLOS) + aruncator automat de grenade AGL40.
4. Tot pe comanda, imediat in spatele turelei Samson, montam “periscopul”. „Periscopul” va fi o structura telescopica dotata, in varf, cu sistem complet optoelectronic plus bloc iluminare laser si va putea sa ridice ansamblul pana la cca 20m deasupra nivelului puntii principale, pentru a vedea pe deasupra copacilor de pe mal si a asigura sistemul de vizare a tintelor pentru rachetele AT (Spike, Lahat etc).
5. Pe comanda, in spatele catargului, amplasam complexul Crotale NG (8 rachete VT1 mk3, radar cautare, radar urmarire tinta, sistem optoelectronic)
6. Pe comanda, la capatul dinspre pupa, in axul navei, montam a doua turela Samson 30 Mk II dotata identic cu prima.
7. In spatele comenzii, pe puntea principala, in fiecare bord, montam cate un sistem Samson Mini, dotat cu mitraliera 7,62 Gatling Minigun. Amplasarea lor se va face astfel incat sa le deschida la maximum unghiul de tragere spre prova dar fara a afecta campul de tragere al turelelor NEMO din prova si al armamentelor din pupa navei.
8. Modernizam servomotoarele lansatoarelor APRN pentru a le creste viteza de reactie (inaltator si deriva).
9. Modificam structura lansatoarelor APRN, in doua variante, pentru a le putea schimba in functie de misiune.
La prima varianta, eliminam 16 tuburi (primele doua coloane din marginea din stanga si primele doua coloane din marginea din dreapta). Inlocuim tuburile eliminate astfel: spre exterior montam o coloana de 3 tuburi de 127 mm (5’’) pentru rachete RIM-116 RAM iar spre interior 5 tuburi de 80mm pentru STAR-80L. In loc de 40 tuburi de 122 mm vom avea un cocktail de 24 tuburi de 122mm, 10 tuburi pentru STAR-80L si 6 RIM-116 RAM.
La a doua varianta inlocuim complet tuburile de 122 mm cu doua containere pentru rachete Delilah.
In functie de misiune, monitorul va merge cu doua cocktailuri sau cu un cocktail si o pereche de Delilah.
10. Extindem sistemul ACCULAR pentru loviturile de 122mm APRN, pentru corectia traiectoriei.
11. Eliminam turela de 2×30 mm din pupa, instalam o barbeta si montam pe ea a treia turela NEMO 120 mm. Barbeta va fi suficient de inalta incat sa permita operarea mortierului fara penetrarea puntii principale si sa-i permita sa execute tragere directa chiar si cu minele imbarcate pe nava.
12. Catre prova, in axul navei, deasupra primei “cocoase”, pe suporti, montam a doua turela de 35 mm Skyranger astfel incat sa poata trage pe deasupra turelei NEMO si sa nu-i limiteze acesteia campul de tragere.
13. Integram sistemele Crotale NG (8 rachete), Skyranger (2 turele) si RIM-116RAM. Sistem integrat de conducere a focului pentru NEMO, Samson si STAR-80L
14. Dotam nava cu doua tipuri de UAV-uri.
Primul tip va fi destinat protectiei apropiate a navei, va putea fi lansat de pe puntea navei (catapulta sau nu) va furniza imagini si coordonate si va dirija tirul NEMO (indirect) si al rachetelor Spike si Lahat. Dotare cu sisteme optoelectronice, pod iluminare LASER, sistem datalink.
Al doilea tip va fi destinat dirijarii focului APRN. Pentru ca vorbim de distante de 40-45 km nu poti sa trimiti doar o drona pentru detectia tintelor si dirijarea focului ci trimiti 2 din care prima face operatiunea de baza iar urmatoarea asigura doar serviciul de releu spre nava. Daca e doborata prima, urmatoarea ii ia locul. Pana la lansarea loviturilor de 122mm , transmisia se va face catre nava apoi se va transmite direct catre ele, pentru updatare in timp real a coordonatelor tintelor. Pentru o amplasare rapida a dronelor catre raionul tintei acestea vor trebui sa poata fi lansate cu o lovitura de 122 mm, detasandu-se fiecare in zona de actiune desemnata.
15. Dotam nava cu doua tipuri de drone navale. Astea vor fi compacte, profil redus (daca le pui pe punte, sa poti trage cu NEMO pe deasupra lor), silentioase, usor blindate, propulsie reactiva (precum jetski-urile) pentru a nu se agata in plase. Vor putea fi imbarcate/debarcate pe/de pe puntea pupa cu un sistem simplu si rapid si vor putea fi remorcate de nava.
Primul tip va fi unul mai mic, destinat cercetarii, inclusiv antimina, raidurilor, sabotajelor, coordonarii tragerilor de pe monitor. Va fi dotat cu sistem optoelectronic, iluminator LASER, sonar, brate telescopice (pentru amplasarea de incarcaturi explozive pe navele, instalatiile, minele adverse), rachete Lahat / Spike SR / MiniSpike/STAR-80L retractabile. Va putea primi informatii de la dronele aeriene.
Va putea opera in mai multe moduri:
– dirijare de pe monitor/mal;
– programare sa execute misiuni autonome, stabilindu-i-se doar coordonatele ariei de cercetare/lovire, tintele cautate, coordonate succesive de repliere, decizia de a trage ramanand la operatorul uman;
– programare sa lucreze independent, sa-si aleaga tintele in baza unui algoritm de prioritati, sa execute loviturile sa se retraga pe coordonatele stabilite.
Al doilea tip va fi ceva mai mare si va fi avea doua subtipuri.
Primul subtip va avea rolul de APRN.
Asta inseamna ca va fi un fel de Aurora, varianta navala cu 12 x 122 mm. Daca Aurora tragea la 13 km fata de 22 km ai APRA (din cauza burlanelor mai scurte) estimez o raza de tragere de 23-25km cu noile rachete. In rest, dotarea cu aparatura optoelectronica, iluminator LASER, doua rachete Lahat/SpikeSR/MiniSpike/STAR-80L si 2 Stinger/similare, doar pentru protectie proprie. Operare autonoma, cu coordonate de deplasare, coordonatele tintei, coordonate succesive de repliere. Capacitate de preluare date de la drone aeriene pentru updatarea coodonatelor tintelor.
Al doilea subtip va fi destinat operatiunilor de minare in zonele cu apa mica, unde monitorul nu poate intra. La fel, sistem de operare autonom cu posibilitate de primire date de la drone aeriene.
Toate dronele navale vor avea sistem de autodistrugere si vor putea fi folosite in misiuni tip kamikaze, in situatii extreme. Sistem simplu de imbarcare/debarcare a dronelor navale.
16. Pentru protectia apropiata a navei, adaptam doua sisteme Trophy: neaparat cu capabilitati de reincarcare.
17. In mare, greutatea totala a echipamentelor inlocuite bate cam tot pe acolo cu cea a echipamentelor inlocuitoare. Pentru reducerea greutatii navei inlocuim, cel putin la peretii suprastructurii, blindajul din otel cu blindaj compozit. Ideal ar fi sa facem asta si la bordaj. Per total, o nava mai usoara + motoare mai eficiente = viteza marita (nu mult) + raza de actiune mai mare.
18. Sistem de propulsie vectoriala, solutie practicata in marina comerciala, incepand de la remorchere si terminand cu pacheboturi.
In cazul monitoarelor vorbim despre un tunel care strabate nava dintr-un bord in celalalt, spre prova, sub linia de plutire, tunel in care se afla o elice care lanseaza un jet de apa spre babord sau tribord, permitand navei sa se miste de bot la stanga sau la dreapta.
Pui carma banda (perpendicular pe axul logitudinal al navei) si, cu ajutorul jetului reactiv, intorci nava in loc (ca pe un tanc) sau o deplasezi in lateral (ca pe un crab). Asta-ti va permite manevra intr-un spatiu restrans, ascunderea dupa un obstacol, iesirea in lateral cu executarea focului si pitirea rapida dupa obstacol, acostarea/plecarea simplificata de la cheu.
19. Vopsea antiradar.
Acum sa trecem la varianta cu pantaloni scurti (low-cost):
Asta presupune utilizarea de echipamente/armamente existente in dotarea armatei, care pot fi produse la noi sau care ar putea fi achizitionate relativ usor (un barter, un contract de cooperare sau parte dintr-un contract de cooperare mai mare).
Voi incerca sa merg pe punctele de mai sus, pentru a face mai usor de realizat o comparatie intre cele doua variante.
1. Dam jos turelele de tab (14,5 + 7,62 mm), eliminam “buzunarele” prelungind spre prova puntea inaltata pana ajunge la acelasi nivel cu partea din mijloc, si montam, cat mai in fata si mai in borduri, doua turele de mortier tip NEMO 120mm, am explicat mai sus de ce. Daca despre AMOS spuneam ca ar trebui importat, turela NEMO chiar ar trebui produsa pentru ca e mult mai usoara, poate fi montata pe orice tip de nava fluviala, inclusiv pe vedete rapide, ca sa nu mai spun ca poate fi folosita, la fel de bine, de trupele de uscat, montata pe orice tip de transportor. Stiu ca incearca firme romanesti niste solutii, in cooperare cu israelienii, dar asta mi se pare cea mai valabila pentru 120mm, poate se reorienteaza. Aceeasi discutie ca la clasa Kogalniceanu privind Lahat si Stryx.
2. Dam jos turela de tanc de la prova si montam o turela OWS-25R (tun 25mm, mitraliera 7,62mm, 2 Spike) astfel incat sa poata trage pe deasupra turelelor NEMO.
3. Pe cabina de comanda, in fata, in axul navei, montam o turela Samson Mini sau UTI cu AGL40 (aruncator automat de grenade)
4. Tot pe comanda, imediat in spatele turelei Samson/UTI, montam “periscopul”. „Periscopul” va fi o structura telescopica dotata, in varf, cu sistem complet optoelectronic plus bloc iluminare laser si va putea sa ridice ansamblul pana la cca 20m deasupra nivelului puntii principale, pentru a vedea pe deasupra copacilor de pe mal si a asigura sistemul de vizare a tintelor pentru rachetele AT (Spike, Lahat etc).
5. Pe comanda, in spatele catargului, amplasam complexul Sadral (6x Mistral 2 – idee furata de la gsg9).
6. Pe comanda, la capatul dinspre pupa, in axul navei, nu mai montam nimic.
7. In spatele comenzii, pe puntea principala, in fiecare bord, montam cate un sistem Samson Mini / UTI, dotat cu mitraliera 7,62 Gatling Minigun. Amplasarea lor se va face astfel incat sa le deschida la maximum unghiul de tragere spre prova dar fara a afecta campul de tragere al turelelor NEMO din prova si ale armamentelor din pupa navei.
8. Modernizam servomotoarele lansatoarelor APRN pentru a le creste viteza de reactie (inaltator si deriva).
9. Modificam structura lansatoarelor APRN, in doua variante, pentru a le putea schimba in functie de misiune.
La prima varianta, eliminam 8 tuburi (prima coloana din fiecare margine si inlocuim tuburile eliminate cu cate o coloana de 5 tuburi de 80mm pentru STAR-80L. In loc de 40 tuburi de 122 mm vom avea un cocktail de 32 tuburi de 122mm si 10 tuburi pentru STAR-80L.
La a doua varianta inlocuim complet tuburile de 122 mm cu doua containere pentru rachete Delilah.
In functie de misiune, monitorul va merge cu doua cocktailuri sau cu un cocktail si o pereche de Delilah.
10. Extindem sistemul ACCULAR pentru loviturile de 122mm APRN, pentru corectia traiectoriei.
11. Eliminam turela de 2×30 mm din pupa si o inlocuim cu 2x 35mm Vifor, cu posibilitatea de a trage chiar si cu minele imbarcate pe nava. Ridicare hidraulica?
12. Catre prova, in axul navei, deasupra primei “cocoase”, pe support telescopic, montam a doua turela Samson Mini / UTI, cu AGL40, astfel incat sa poata trage pe deasupra turelei Vifor si sa nu-i limiteze acesteia campul de tragere.
13. Integram sistemele Vifor si Sadral. Sistem integrat de conducere a focului pentru NEMO si, daca e posibil, cu OWS-25R si STAR-80L.
14. Dotam nava cu UAV-uri.
Vor avea doua destinatii:
– prima destinatie va fi de protectie apropiata a navei; vor fi lansate de pe puntea navei (catapulta sau nu) vor furniza imagini si coordonate si vor dirija tirul NEMO (indirect) si al rachetelor Spike, Lahat si STAR-80L. Dotare cu sisteme optoelectronice, pod iluminare LASER, sistem datalink.
– a doua destinatie va fi de dirijare a focului APRN. Pentru ca vorbim de distante de 40-45 km nu poti sa trimiti doar o drona pentru detectia tintelor si dirijarea focului ci trimiti 2 din care prima face operatiunea de baza iar urmatoarea asigura doar serviciul de releu spre nava. Daca e doborata prima, urmatoarea ii ia locul. Pana la lansarea loviturilor de 122mm , transmisia se va face catre nava apoi se va transmite direct catre ele, pentru updatare in timp real a coordonatelor tintelor.
15. Dotam nava cu drone navale (macar una). Aici treaba este foarte la inceput dar trebuie cooperat cu cei care deja s-au miscat (israelienii). Incepem cu ceva mai simplu (gen cercetare, inclusiv antimina) si dezvoltam catre ce am prezentat in prima varianta.
16. Pentru protectia apropiata a navei, adaptam doua sisteme Trophy: neaparat cu capabilitati de reincarcare.
17. In mare, greutatea totala a echipamentelor inlocuite bate cam tot pe acolo cu cea a echipamentelor inlocuitoare.
18. Sistem de propulsie vectoriala – nu e cazul. Nu sunt bani.
19. Vopsea antiradar.
Eroul Bula
http://en.wikipedia.org/wiki/Combat_Boat_2010
http://en.wikipedia.org/wiki/Combat_Boat_90
Modernizarea claselor Brutar si MK e ca si cum ai vopsi rahatul apoi ai da cu niste parfum pe el
Da, Raptor, dar rahatul asta e ce am putut noi sa facem si daca, cu o minima modernizare si costuri reduse e inca util, cu atat mai bine!
Ar fi frumos cu o turela CrotaleNG si cu lansatoare STAR-80L 🙂
Salut . Zici ca ai crescut intr-un santier naval ,ca esti la a cincea generatie de marinari. Ai facut cu rigla pe planuri ce modificari ai vrea tu . Sa luam clasa MK aici sa pui turela AMOS fara sa teduci in corpul navei ?! In prova ducand o si mai spre fata , punand o si in „barbeta ” cum ii spui tu in marina romana nu se foloseste asa ceva ca termen . Nu trebuie sa te inalti si munitia unde o tii ?! Apoi in spatele acestei turele mai vii cu una mai inalta de Skyranger ?! Si timonierul care are timona pe mijloc de mai vede , sta pe observatori ca la acostare si pe radar , a ii pui monitor in fata cu se vede afara trasmis de camere tv?! Revenind la vb Brutar scoti tot asa cei pe prova acum si uniformizezi puntea principala si montezi cat mai spre fata si cat mai spre borduri turele Nemo ?! da tu nu iei in considerare ca Prova este intr un V spre pupa si tot as inpre chila /etrava ca practic nu ai spatiu in jos datorita bordului , de ce crezi ca aia au pus acolo turelele de 14,5mm si nu mai in fata ?! Turela cu tun de 100 la astea e aproape iar de puntea principala , ori tu in locul ei vrei o inaltare de 50cm plus turela Skyranger , nu cumva iar timonieru canci vedere ?! Cat despre montarea unei turele Crotale Ng pe suprstructura principala si alte turele tinannd cont de spatiul spartan de dedesubt e chiar aiurea . Tu ai fost vreodata pe aceste nave ?!
Doua lunizboara repede si daca cei de la Varsatura organizeaza ceva porti deschise sau vizita pe aceste nave la faleza de ziua marinei am sa dau un copy paste si sa le arat chestia asta . sunt curios de reactia lor. Sanatate si vant din pupa.
Sa m-anunti si pe mine cand au actiune, poate reusesc sa ma strecor la bord, cu un flex, sa ma apuc de modificat :-)))))
In privinta barbetei, ti-am dat copy parte dupa dex, la articolul despre celelalte monitoare.
Blindajul fix circular de sub turela se numeste barbeta. In situatia in care suprainalti turela pentru a trage pe deasupra altor armamente (turela 3 de la distrugatoarele R si M si turela 4 de la R, din al doilea razboi mondial) structura se numeste reduta (Nicusor dixit).
Salut. Vazut raspunsul cu barbeta in celalalt articol , dar maindoiesc ca la noi asta este termenul in marina, dar pana la proba contrarie ai dreptate. Referitor la anunt in leg cu actiunea , vrei sa spui ca esti din Braila?! Si cu flexu poti doar sa polizezi la modificarile respective in principal iti trebuie un aparat de sudura cu flacara dar il folosesti pt taiere si unul de sudura cu carbon sau electric. si doar asa ca mic atelier un santier naval . He he cu flexu am polizat la cordoane de sudura ca norvegienii vroiau sa fie la mangaiat ca pielea de pustoaica (apropo de porno, aia erau masochisti la ce vroiau ) . Am lucrat 12 ani in ,SNB,ScandiNor si Aker (unul si acelasi dar privatizat si rasprivatizat) . Tamplar de meserie da am facut si alte meserii ,sablare,vopsitorie, izolatii si polizare . Sanatate si cer senin.
Nu sunt din Braila dar pot sa trag o fuga de la Tulcea, la o adica :-))).
Pe flex poti sa pui si disc de taiere. Am lucrat cu asa ceva. Tu trebuie doar sa-i tii doar de vorba, in rest ma ocup eu. Parca-i vad, de Ziua Marinei, cu ochii cat cepele, de frica sa nu apara vreun nebun cu un flex :-))))).
Probabil ca termenul barbeta n-a prea fost folosit in marina noastra pentru ca a fost folosit in special in marinele care detineau crucisatoare si cuirasate. Cand se dadeau date tehnice privind grosimea blindajelor se dadeau pentru bordaj/centura, punte, comanda, turele, barbete.
Noi, daca n-am avut asa ceva, mai rarut cu termenul.
Idei, sugestii, etc. Acum in epoca moderna le putem testa. Sunt o gramada de softuri de proiectare incredibile care iti spun unde ai gresit . Ar fi frumos sa fie un concurs de modificare al acestor vase. Cei care sunt de meserie s-ar putea aduna intr-o asociatie de apsionati si sa prezinte la 6 luni astefel de proiecte. Un concurs al maestrilor. S-ar lasa si cu machete. Cati nu ar cumpara.
Salut. Sper sa stii ce vorbesti in domeniul machetelor desii nu pare. Stii ca o firma ungureasca scoate la scara 1/72 camioane de tip Dac 665 in Romania ciuciu , desii suntem multi care am dorii pt scara 1/35, exista o firma ce scoate dar din rasina (deci mai scump) MLI-84M e la 60 de euro nemontat si vopsit ;100de euro finit . in urma cu ceva ani era scosa si macheta acelor vdete blindate mai mici (cele cu tun de 76 si doua turele duble de 14,5si doua aruncatoare de 81) era la un pret destul de mare . In Romania nu exista o firma specializta in asa ceva , sunt unele ce mai scot cate ceva din rasina dar nu din plastic deci mai ieftin. De curand au scos iste tipi macheta lui I A R -81 la scara 1/48 e vreo 200 lei (nemontat si nevopsit) . In cazul acestor monitoare costurile ar fi destul de mari , si cine le ar cumpara ?! Machetistii ?! extrem de putini, probabil la ce costuri ar fi. Altii si mai extrem de putini pt ca e un pret ca kit si altul ca macheta finita/montatasi vopsita.
Problema este ca nu gasesti planuri, nici macar simplificate, ale navelor desi sunt sigur ca prietenii nostri din est le detin. Acum vreo 10 ani am vazut, in Modelism sau Stiinta si Tehnica, un plan pentru Brutar I dar de atunci n-a mai aparut nimic.
Este foarte greu sa faci propuneri de modernizare cand trebuie sa masori cu rigla, pe ecranul calculatorului, pe poze neclare de pe internet, si sa faci estimari cat mai exacte ale dimensiunilor, tinand cont si de efectul de perspectiva.
Pana la asociatie si navomodele (desi nu sunt imposibile), solutii de modernizare, prezentate macar ca desene-concept se pot face, daca ai niste planuri, nu mai vorbesc ce poti face cu un Autocad. E pacat ca nu le vine ideea celor de la MApN.
Am un prieten care are imprimata 3d. A luat-o second 17 milioane. Sunt cu 5 mii de euro super super peformate.
Sunt o gramada de softuri care iti exporta pentru imprimanta 3d. Noi am scanat cu camera de xbox om in marime naturala. camera a costat 3 milioane. Asta ca sa vezi ce poti face in joaca. Daca ar fi asociatia nu s-ar mai pune problema. Asociatia ar achizitiona echipamente de printare perfomrnate si restul ar proiecta modelul.
Pareati baieti seriosi, zau…
Vlad, noi ne dam cu parerea pe timpul si banii nostri. Te-ai intrebat cati specialisti primesc bani pe programe strategice de modernizare de genul „Sa facem bastonul demontabil, rabatabil sau telescopic?” (bastonul este catargul acela mitiel, de la pupa, pe care se arboreaza pavilionul navei). Si ei fac programele astea de cercetare tot pe banii nostri.
Nu trebuie ca tot ce propunem sa fie fezabil dar, daca din 100 de idei, 2 sunt fezabile tehnic si ieftin de aplicat, tot va fi un castig.
@eroul bula.Eroule, mie imi plac variantele tale de modernizare, si as participa personal cu o amarata de suma la o ”colecta nationala pentru modernizat navele de lupta”daca ar activa cineva aceste optiuni uitate de solidaritate sociala.
Insa, ce vreau eu de la tine este sa-mi spui, ai fost vreodata pe aceste nave, dat fiind ca esti din TL?Asta pana sa le mute mai la deal! Si apoi, sincer, la ce propui tu acolo, la noianul de armament si aparatura locatoare imbarcata trebuie sa schimbe clasa la nave, asa mi se pare de multa.Nu zic nu, poate ai masurat tu ceva, dar frate erou, nava aia modernizata o sa arate ca starship din star wars.Nu ca n-ar fi bine, da ma tem ca s-o duce la fund.
Nu ma indoiesc ca proiectantul a prevazut o rezerva de flotabilitate, dar atingerea sau depasirea ei modifica esential caracteristicile hidrodinamice ale navei cat si stabilitatea.Sa incarci suprastructura cu tot ce propui tu modifica totusi centrul de greutate/echilibru al navei si te poti astepta la alte belele.
Prea vrei sa le faci multirol cu forta.Eu sunt adeptul ”roiului de tantari”:) adica chestii multe , mici si care inteapa tare, decat un mastodont pe care il termini cu o racheta sau bomba, mina, etc.
Asa la prima vedere ar arata bine la defilare impanate cu atata armament, dar cum doctrina de aparare a Romaniei nu prevede atacul unor terti, rezulta ca cine ne vrea raul, primul lucru pe care-l va face inaintea sau la inceputul unui atac este sa neutralizeze toate sau cele mai multe din capacitatile noastre de aparare, indiferent ce-s ele, nave, avioane,PC-uri, etc. Si e pacat sa pierzi mandrete de nave frumos utilate cu armament modern.
Parerea mea!
mai…eu am fost la bordul lor….astept intrebari…apropos,ce vrea Eroul Bula este cam SF-singura sansa de modernizare ar fi
1.montarea unei centrale de tir perfomanta pentru tunul de 100
2.modernizarea APRN-lor de 122(deja exista variante ce au o bataie de doua ori mai mare decat versiunea initiala)-va asigur ca este singura varianta ,sub punte nu prea este mult loc…
3.montarea unor rachete AA mai moderne(cu raza scurta)/si radar mai puternic
in rest….montarea unor sisteme de armament pe suprastructura este cam nepotrivita(nu este loc-iar sa vii ,,sa tai cu flexul….nu este cazul)-apropos… suprastructura are in componenta
1.timoneria
2.camera radar
3.camera ducere lupta
4.careu ofiteri
5.bucataria
6.toalete
Eroul Bula …mai,unde vrei sa tai cu flexul?????(hai sa vorbim despre asta la o bere,tot suntem tulceni)
Seba, daca zici ca le-ai inspectat si astepti intrebari, ia de aici:
– la Kogalniceanu, de ce dracu’ au urcat lansatoarele APRN la etajul patru? Au incercat sa faca loc pentru o rezerva mai mare de lovituri?
– daca Brutarul are rezerva de PRN ca sa poata sa reincarce o data, de cate ori poate reincarca Kogalniceanu?
– cat cantareste turela de 100mm?
– cat cantareste turela 2x30mm?
– cat cantareste turela 4×14,5mm?
1.la monitoare APRN au fost montate in suprastructura tocmai pentru a face loc loviturilor de rezerva
2.vedetele fluviale mari-clasa Brutar nu au rezerva(sub punte in spatele camerei in care se afla aruncatoarele reactive de 122 mm se afla motorele)
…cat despre greutatea turelelor nu stiu ce sa spun(probabil cele de 14,5 cam 1,5 t iar cele de 30 cam1,7-1,9 t)
cand am spus ca se poate monta o centrala de tir pentru tunul de 100mm ma bazam pe faptul ca spatiul de sub turela este foarte mare(de fapt cred ca se poate monta un tun de calibru mai mare fara probleme(cu conditia sa nu afecteze calitatile nautice)….de remarcat motoarele extrem de silentioase
@Seba
What???
Spre pupa e clar ca sunt masinile dar spre prova, spre comanda?
Acolo sunt trape exact cum are Kogalniceanu pentru acces la rezerva de munitie. Tu ori n-ai fost pe ele ori incerci sa ma aburesti.
hmmm ….cred ca m-am inselat cu rezerva de aprn-uri de 122 mm-cred ca sub punte se afla intradevar o camera cu lovituri de rezerva.,ordinea vine cam asa camera cu munitie de 122,aruncatoare de 122,camera motoarelor(ar fi doua cea a motoarelor auxiliare si camera motoarelor principale)
asa ca presupun ca in cazul monitoarelor probabil a fost marita rezerva de lovituri de 122 mm
ok,nu ma dau mare expert dar cred ca mutarea in suprastructura a APRN in cazul monitoarelor are doua variante.,ori s-a vrut cresterea rezervei de lovituri de 122 sau(cred ca mai degraba asta este versiunea corecta)sub punte era nevoie de spatiu suplimentar pentru motoare-ceea ce este logic,monitoarele sunt mai mari si mai grele)….in rest incerc sa-mi amintesc mai multe detalii,au trcut mai mult de zece ani de cand am facut armata(la o unitate de vedete blindate mici,cele mari,,Brutar,,erau vecinele noastre)
@ Seba. Ai fost pe VB-uri?!
3. Pe colturile comenzii (cat mai in colt posibil) montam doua turele teleoperabile tip Samson Mini (sau UTI ) cu AGL 40 (aruncator automat de grenade 40mm, am detaliat mai sus). La fel, scula asta trebuie cumparata sau produsa pentru ca e utila pentru toata armata. If possible, colturile respective trebuie coborate cu cca 50-60 cm.
vad ca nimeni nu se gandeste la partea de logistica dupa prezentarea acestui maret plan de modernizare,prea multe tipuri de munitie care este un lucru rau si cat de usor s-a renuntat la un tun si s-a pus in loc un mortier,mult mai ok era sa se schimbe calibrul de 100 cu 105mm care e standard nato si sa se creasca unghiul la care se poata inalta teava pentru a avea carasteristicile unu tun/obuzier,pentru lovirea tintelor la distanta exista aprn-ul care face bine ce face trebuie doar modernizata aparatura de conducere a focului dealtfel ca si la tun,rachetele antitanc/antinava sunt necesare,spike-ul care este in dotarea armatei romane ar face treaba nemaipomenit,pe partea sol-aer un tun gen goalkeeper impreuna cu niste rachete sol-aer cu ghidare termica montate in aceesi turela cat mai sus pe nava sunt deajuns,ideal ar fi fost sa existe un tun gatling de 35 de mm care sa foloseasca aceeasi munitie ca si munitia folosita deja de armata romana pe sistemul antiaerian gepard,actualele tunuri plasatepe nava in partea din fata/lateral si in spatele navei pot fi inlocuite cu turele care sa foloseasca tot munitia de 35 de mm si sa nu mai fie deschise ci inchise,pt turele de tab se poate inlocui actualul calibru de 14,5mm cu 12,7mm ca sa fie standard nato,motoarele ar trebui sa fie tip turbina ca sa pape orice tip de combustibil,iarasi tractiunea sa fie vectoriala pentru a mari manevrabilitatea,sistemul trophy e util,bineinteles toata aparatura de navigatie trebuie inlocuita,prin automatizare personalul trebuie redus la maxim astfel creste si confortul celor care raman,vopseaua antiradar e si ea utila dar ma trebuie taiate din diversele fiare de pe punte pe cat se poate si sa se incerce o fatetare cat de cat,uav-ul sa fie de mici dimensiuni,daca are o raza de 20 de km e deajuns.daca se doreste mai mult cam trebuie o nava noua la care sa se foloseasca materiale compozite,carbon si aluminiu pentru a minimiza semnatura magnetica
In foarte mare masura de acord cu ce propui, cu cateva observatii.
Pastrarea tunului de 100 mm o vad fezabila doar in cazul in care reusim sa dezvoltam o munitie de tip Volcano (bataie marita, ghidaj GPS si infrarosu in faza finala a zborului).
Italienii au dezvoltat o astfel de munitie pentru calibrul 127mm (bataie 100 km) si 76mm (bataie 40km) si incearca sa dezvolte, impreuna cu nemtii, pentru calibrul 155mm.
Poate nu va bate la 100 km dar cu un 70-80km poti lovi dincolo de raza APRN (40-45km), asupra unor tinte punctuale, de valoare ridicata: radare, depozite, centre comanda/comunicatii, contrabaterie Smerch sau artilerie. Probabil ca in acest caz ar trebui modificata turela pentru cresterea elevatiei.
Daca nu se reuseste asta, nu are rost sa tii o magaoaie de cca 8tone, cu viteza de reactie si cadenta de tragere reduse.
Pentru tragere directa, poti folosi tunurile DP de 35mm, cu cadenta marita, si mitraliere iar pentru lovituri AT sau antimaterial folosesti rachete ghidate (ex Lahat- pana la 8000m, NLOS-25km. Pentru tragerile pana la 45km folosesti APRN.
Introducerea calibrului 105mm ca sa te uniformizezi cu NATO …… si vei avea 105 pe monitoare si NATO iar restul armatei va avea 100mm, pe tancuri si tunuri AT.
Goalkeeper-ul e urias pentru o nava fluviala, se ridica la 3,7 m deasupra puntii, are nevoie de 2,5m sub punte (monitorul calca 1,6) si cantareste 10 tone. Foarte vizibil, greu de mascat si vulnerabil. Daca vrei un gatling, mai bine montezi AK630, cu sistem de conducere a focului modernizat, dar astea nu merg pe Brutar ci pe Kogalniceanu.
Daca nu reusesti sa adaptezi munitie Volcano pentru 100mm si, totusi, vrei un tun mare, mai bine pui in turela tunul de 76mm de pe VB-urile mici, cumperi (sau produci sub licenta) munitie Volcano si tragi cu ea la 40 km, plus ca iti incape o rezerva mai mare de proiectile in turela.
http://en.wikipedia.org/wiki/76_mm_divisional_gun_M1942_(ZiS-3)
cam asta e tunul de pe VB mici,si nu cred ca mai este disponibil,aceste vedete au fost casate(au scapat trei sau patru-sunt la Tulcea-motivul pentru care nu au fost taiate a fost scandalul Canalul Bâstroe)
Da, nu pare sa fie ce ne trebuie. Bataie 13-14 km cu toate ca are o cadenta interesanta pentru o piesa cu incarcare manuala: 25 lovituri pe minut. Pe VB-uri ce cadenta reuseati cu ele?
Domnule Erou,
Hmmm… parca ziceam nene ca-mi lasi mie modernizarea clasei Rahova .
Te bagi peste ceterasi , cum se zice pe la noi prin sat 🙂
1. Lasa nene turela de 100 mm , o spun pentru a treia oara . Un sistem de conducerea focului si adaptarea sistemului AHEAD realizat pentru tunurile navale de 76 mm , si-i ajunge .Oricum , artileristii vanatorilor de munte stiu o smecherie : trag in ramurile groase cu focos instantaneu . Explozie in aer Si gandeste-te ca tunul trebuie sa fie capabil sa dezradacineze arbori , sa distruga un bunker improvizat sau sa distruga nave , chiar de acelasi tip, usor blindate . Ce faci cu tunul de 35 mm in acest caz ? Si cu bugetul actual , slaba nadejde de schimbare de calibre . Munitia de 100 mm se afla in depozite .Stii matale ca stocul de munitie pentru o gura de foc valoreaza cam de 30 de ori mai mult decat un tun tractat ? Multi comenteaza despre scumpetea programului LAROM, fara sa se gandeasca la costul munitiei de 160 mm. De import .
2. Intre comanda si lansatoarele retractabile , se gasesc 2 capace de magazie, sau bocaporti marinareste zis , pentru acces la rezerva de munitie . Deci nu exista la bord doar o salva .Cat despre clasa Kogalniceanu , la lansarea la apa s-a spus clar ca ratiunile marimii sporite sunt cresterea unitatii de foc si a autonomiei .Nu te mai complica cu alte modificari , inafara de implementarea sistemului ACCS .Racheta cu bataie marita are o lungime de 2990 mm in comparatie cu cei 2882 mm ai rachetei clasice . „Merge” trasa cu lansatorul existent. Racheta de 273 mm nu : chiar daca schimbi blocul de tevi , mai greu de facut din cauza bocaportului blindat de deasupra, tot are o lungime de 5055 mm , pur si simplu nu incape .
Apropo, au mai repornit instalatia de pulberi compozite dupa tentativa de privatizare ? Sau au taiat-o din capul locului , ca sa fie treaba sigura ? The good indian is the dead indian ?Ca motoarele reactive pentru lovitura cu bataie marita sunt din import , si costa, dupa diversele surse pe la 2000-3000-4000 de euro acolo .Adio arme !
3. Voiai sa folosesti proiectile reactive de 122 mm ghidate laser pe UAV-uri . Trebuie sa te corectez : bataia diferita vine nu de la lungimea tubului de lansare , ci de la cantitatea de combustibil solid din motorul reactiv : lovitura M-21-OF , dupa denumirea de export din cataloagele ROMARM , la o lungime de 2882 mm si masa de 65,4 kg are un motor reactiv cu 20,65 kg , pe cand proiectilul scurt M-21-OF-S la o lungime de 1930 mm si masa de 46,6 kg are in motor o cantitate de 11,10 kg incarcatura propulsiva .Varianta lansata de pe avioane nici macar nu are tuburi . Lansatorul are 2 sine , iar racheta are ampenaje fixe de stabilizare , nu pliante ca si la loviturile lansate din tub .
Deci voiai sa folosesti lovituri de 122 mm dirijate laser sau GPS. Vad ca armata romana nu . Altfel am fi avut lovitura STAR-122-L pe langa lovitura STAR-80-L .Ma rog, e un fel de a spune, n-o avem nici pe una nici pe alta .
4. Drone navale : s-au realizat in tara 3 tipuri , unul la ACTTM, unul la ANMB si altul la UTI . Prototipuri nu PDF-uri . Iarasi cauti cam departe ce avem aproape .
5. Drone aeriene : la bord e destul un Boreal sau una cu decolare vreticala ( am vazut 2 tipuri aflate in stadiu de proiect in tara ) . O drona mai mare poate fi lansata de pe un aeroport de campanie , cu pista de iarba si controlata de monitor prin data link .Aerostar avea in proiect transformarea unui avion ultrausor in UAV . Avea . Diferenta intre o drona mare si una mica e doar de servomecanisme atunci cand ai avionul produs in serie deja . .Drone mici avem deja la nivel de prototip operational, cu data link cu tot .Home-made .
6. Lansatorul ADMS ,nu poate folosi doar rachete A-94, A-94M si STRELA-2 . Poate folosi si alte tipuri asemanatoare ca dimensiuni si secventa de lansare . Daca chiar vrei, prima racheta lansata poate fi un importata, ultramoderna (prostii , la mana a treia ,dupa tipic ) iar a doua lovitura se poate da cu o racheta A-94 M .In 1996 era la standard mondial , dar de atunci au trecut 17 ani in care nu s-a mai facut nimic .Boala lunga, moarte sigura .
7. Pentru tunurile de 30 mm ROMARM ( Plopeniul de fapt ) realizat lovituri cu un tip nou de proiectil AHEAD de 390-400 g , dupa tip ( pe naiba, nou in 2001 sau 2005, nu-mi mai amintesc ) care ” scuipa ” spre inainte 28 de bile de wolfram , focosul dupa cum am vazut fiind la fel ca si la proiectilele AHEAD . O rafala de tun poate distruge astfel o racheta care se apropie de nava .Tunuri de 30 sau 35 mm exista, chiar 3 tipuri disponibile , chiar gratis daca nu vor fi fost casate toate , pentru inlocuirea celor 2 mitraliere MR-4.Sisteme de conducerea focului asijderea .
8. Lansatoarele CA-95M se pot fabrica in tara . La fel si rachetele A-95 , cu dirijare pe baza de contrast , sau o varianta containerizata a RAV-RS. Cat despre Crotale, chiar depasita cum e, parca am avut un contract ca si semnat de vreo 2 ani . DACA si cu PARCA …… au modernizat o barca … fie ea si monitor .Ca si in cazul Bell , cu elicopterul Dracula , noi am vrut, ei au vrut , da´vezi ca nu s-a putut .Ciudat , sa vrea amandoi si sa nu se poata . Sa ia Viagra atunci nene !
Si as zice sa te cam grabesti cu modernizarea : deadline-ul e la toamna , doar vezi cum se schimba lucrurile . Nu-ti vine sa crezi ? in 1940 Europa ardea , si alor nostri tot nu le venea sa creada .Facem iarasi ca in iunie-august 1940 , ingenuncheri publice si rugaciuni in strada , sirene si momente de reculegere , si ..nu vezi dom´le ca nu se poate lupta ca nu avem cu ce ?
Bine domne, lasam si pe Brutar turela de 100mm, da’ promiti ca faci rost de Volcano pentru ea? Acum, lasand gluma la o parte, adaptarea unui sistem Volcano pentru calibrul de 100mm ar fi o realizare de prim rang, numai cand ma gandesc ca toate tancurile si tunurile antitanc folosesc calibrul asta. Iti dai seama cu ar fi sa te fatai cu tancul si sa pocnesti, de la 60km, un radar sau un Smerch?
Chestia cu APRN-ul pe drone se referea la drone navale. Ceva compact, propulsie jetski, pe care pui ceva gen AURORA.
Am vrut sa spun: iti dai seama cum ar fi sa te fatai cu un amarat de T55 si sa pocnesti un Smerch de la 60 de km :-))))))
Mai oameni buni sunteti nemaipomeniti! De ce Dumnezeu nu ajung unii ca voi in functii de conducere in tara /armata romana mi-e tare greu sa inteleg. Am descoperit site-ul acum 5 zile si de atunci nu trece o zi fara sa intru pe el.Cred ca mi-am dublat circumvolutiunile in aste 5 zile.Anyway cum ar zice cumnatu’ ,ceva sanse sa se mai faca nave de lupta la Mangalia ati auzit sa mai fie? Nu de alta dar ies la pensie toti oamenii angajati la santierul 1 si zau ca e pacat de cunostintele si experienta lor. In 86-87 facusera un LCAC -prototip, cu care speriau ceapistii din Limanu ,ca se urcau pe dealuri direct de pe ghiol.Bafta si sa nu va opriti din scris!
Multumim pentru aprecieri, din pacate santierul din Mangalia mai are astazi cam 10 angajati, dar nu asta e problema, vointa sa fie. In ultimele saptamani sunt doua companii care se intereseaza de el, in idea de a produce acolo/repara nave militare. Din pacate, desi poate fi inca salvat, avem nevoie de un pic de vointa, iar la acest capitol stam rau de tot. Adica avem destula, dar rea-vointa!