PRP-4A Argus

Sau ce ne lipseste noua cu desavarsire: radare pentru artilerie!

Rusii s-au apucat deja sa testeze noul radar de artilerie auto-propulsat PRP-4A Argus in poligon alaturi de obuzierul de 152mm – 2S19 MSTA-S (si asta tot pe senile). Rezultatele, spun rusnacii, sunt foarte bune – cele doua sisteme au conlucrat perfect si fara probleme.

PRP-4A_artillery_reconnaissance_observation_radar_Uralvagonzavod_Russia_Russian-army_military_equipment_640

“During the field training exercises, the artillery infantry brigade used the latest PRP-4A Argus mobile reconnaissance unit based on the BMP-1 and equipped with a pulse monitoring device and a thermal imager for reconnaissance and target detection.”

Noul radar de artilerie a fost dezvoltat si fabricat de UralVagonZavod si a scos pentru prima oara “antena” in lume in 2013, cu ocazia Defense Exhibition Russian Arms Expo in septembrie2013. Practic s-a luat un BMP-1 (un vehicul deja batran), i s-a scos turela iar in locul ei a fost instalat un sistem radar  IL120-1. Vehiculul a mai primit si doua telemetre laser: unul telescopic – amplasat in spatele masinii si unul periscopic amplasat in fata.

Argus nu este chiar un radar de artilerie clasic ci mai degraba unul “expeditionar”, masina avand ca principala misiune recunoasterea inaintata (si coordonarea focului) pentru unitatile de artilerie, conducerea focului dintr-un avanpost avansat, cat mai aproape de inamic.

Radarul de bord are capacitatea de descoperi trupe inamice pana la o distanta de 7 km si vehicule blindate pana la o distanta de 20km, fiind practic un cercetas de artilerie.

Revenind la o mai veche discutie pe blog referitoare la artileria tractata romaneasca vs artilerie autopropulsata moderna, acest tip de vehicul – un radar de artilerie mobil – este de fapt inamicul artileriei noastre tractate.

Nu artileria inamica ne-ar lasa sa conteplam nimicnicia vietii ci radarele de artilerie, inlcusiv cele avansate de cercetare rusesti, care efectiv, dintr-o pozitie protejata, ar dirija tirul obuzierlor si MLRSurilor proprii asupra pozitiei artileriei noastre, care saraca ar muri – cu tot cu servanti – dupa primele 2-3 salve…

Asadar n-avem nici artilerie decat pentru o salva-doua, cum nici aviatie militara sau rachete AA nu avem decat tot pentru 1-2 zile de razboi.

GeorgeGMT

 

 

21 de comentarii:

  1. Asha ma gandeam si eu.
    Asta ne lipseste: Radaru de artilerie 🙂

  2. Glumesc,bineinteles.
    La cate ne lipsesc, asta e nuca din perete.
    Personal, cred ca nu putem face fata unui conflict armat. Pe langa faptul ca nu putem sustine cu tehnica pe care o avem un conflict, el costa si foarte mult.
    Deci… no comment.

    Cristian

    • Radarul contrabaterie e facut sa lucreze cu unitati de artilerie autopropulsata, capabilitate pe care noi n-o mai avem (mai avem pana in 46 de bucati de Gvozdika/Mod.1985 stocate pe langa Cluj si nemodernizate). Ar putea folosi in coordonarea focului pentru sistemele LAROM.

  3. ca sa inteleg:
    radarul de artilerie, creaza o harta in timp real a pozitiilor mele, apoi o trimite artileriei proprii.
    super.
    exista mijloace de bruiaj la asa ceva?

    • Nu chiar. Radarul de artilerie clasic „vede” pozitiile de unde artileria inamica – clasica sau reactiva – trage si ofera coordonatele propriei artilerie care deschide focul distrugand artileria inamica. Asa numitul foc la contrabaterie.
      Argus face acest lucru dar in plus – fiind un vehicul pentru cercetare avansata – poate coordona artileria direct asupra tintelor importante, precum un cercetas de artilerie, fiind din acest punct de vedere un sistem avansat de cerecetare si coordonare.

  4. In anii 98-99 in unitatea de artilerire in care am facut armata ca cercetas, exista cel putin un vehicul cu radar de descoperire a artileriei inamice.

  5. se pot folosi momeli termice pentru pacalirea radarului?
    si o intrebare mai delicata, daca se poate:
    se pot folosi materiale nemetalice, eventual compozite la crearea unor lansatoare de artilerie?
    pentru atenuarea amprentei magnetice..
    imi pot imagina un lansator ceramic unifolosibil de exemplu.

  6. Este un sistem 2 in 1, francezii au doua vehicule pentru aceeasi misiune (VBL Rasit si AMX 10 VOA). Bine ca nu i-au pus si un marcator radar (desi poate lua unul la bord) ca atunci putea ghida si lovituri Krasnopol M.
    Spre deosebire de Snar, statie care este la cercetarea de artilerie prin radiolocatie si are alte caracteristici, PRP 4 este la cercetasii-observatori, la contact, ca BRM 1 la infanterie.
    Echivalentul aproximativ de la noi este ABC 79 POMA (Argus), care este un sistem destul de modern, dar este o improvizatie.

  7. Pentru ca se discuta pe alt topic despre UAVuri, rusii au inceput sa-si doteze unele vehicule blindate de cercetare atat cu statii de radiolocatie cat si cu drone: Taifun M, care este la unitatile paza obiective speciale de la fortele de rachete strategice si SBRM, aflat la trupele din ministerul lor de interne.
    Au fost zvonuri ca si o varianta a tancului Armata va avea statie de radiolocatie.

  8. AM VAZUT CAM TARZIU POSTAREA ASTA, DAR GMT AI FACUT O GRESEALA CAM MARE: AI UITAT SAU NU STII DE RPK-1 DIN DOTAREA ARMIEI ROMANE !
    O FI EL DIN ANII 80, DAR INCA ESTE PE BARICADE !

  9. SI ATUNCI DE CE AI SCRIS”SAU CE NE LIPSESTE CU DESAVARSIRE?”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *