A 26 primul pas (prima tabla)

a26-ngu-image2

Si fara sa mai stea mult pe ganduri guvernul suedez a dat unde verde inceperii constructiei primului (din cele doua comandate pana cum) submarin A 26. Pe 4 septembrie prima bucata de otel a fost oficial taiata!

Conform Saab noul A 26 va fi un submarin al viitorului, ultra-modern si multirol, avand capacitatea de a fi folosit atat in largul oceanului cat si in apele de mica adancime, litorale. Nava va avea atat torpile cat si rachete de croaziera sau anti-nava, va putea lansa mine marine si va fi dotat din constructie cu facilitati pentru opearea scafadrilor de lupta si a unor vehiule destinate acestora.

“We have left the design phase behind and begun construction of the A26, a pillar of Sweden’s future naval defence. The A26 is a new standard bearer; a step forward in the Swedish tradition of modular design and building, it ensures maximum operational effectiveness with a lower lifecycle cost. With the A26 you can always adapt the submarine to the mission in hand. Now that production has started it is a clear signal to other potential customers around the world that Saab is ready to deliver to them as well,” spune Gunnar Wieslander directorul Saab Kockums.

Programul pentru noul A 26 prevede constructia a doua unitati – deocamdata cel putin – la un pret de 810 milioane de euro. Tot deocamdata suedezii nu au alti clienti pentru noul lor submarin, dar graba cu care guvernul a dat ok-ul pentru inceperea constructiei poate arata faptul ca Saab vaneaza si alti musterii printre care putem enumera: Australia, tara care se afla la doar cateva luni de alegerea unui submarin, Norvegia care are si ea in vedere alegerea unei noi nave in locul sub-urilor din clasa Ula active in prezent si Polonia.

Norvegienii,  ca si polonezii, sunt in cautarea unui parteneriat pentru dezvoltarea unui nou submarin, iar suedezii incerca probabil sa-i atraga in programul A 26 ca parteneri.

A 26 va fi un submarin diesel-electric dotat cu sistemul Kockums Stirling AIP si va fi din constructie special echipat pentru strangerea de informatii, fiind astfel cel mai modern submarin clasic disponibil astazi pe piata, iar pretul – de aproximativ – 400 de milioane de euro – nu este chiar atat de mare.

GeorgeGMT

28 de comentarii:

  1. Nu le ar sta rau cu „Audaces fortuna juvat” pe chiosc.
    Da vorba aia …. n-ai cu cine. Daca polonezii norvegienii si noi am intra in programul asta … dar nici sa visez nu mai pot.

    • noa, recuperam ceva banuti de la o primarie de sector, shpaguitz, si ne luam si noi unul… doua, daca cautam bine si-i strangem pe baietii destepti un pic de mandule, luam trei! 🙂

  2. Banuiesc ca imaginea este mai veche pentru ca pe youtube submarinul apare cu un portal generos, in prova, pentru operarea cu scafandri si vehicule subacvatice.
    S-o zicem p’aia dreapta. La ce poate face+AIP, pretul de 400 milioane $ e parfum. Decat sa aruncam banii pe copaile alea doua mari, mai bine intram in proiect cu ei si luam A-26 (1-2bucati) plus baterii de rachete de coasta iar cand vom avea mai multi bani mai completam cu ceva corvete.

  3. Iara ma faceti sa visez. Si cand visez se intampla sa scriu repede la presedentie , i-am innebunit dar macar atata.

  4. Eroule, desi nu sunt Robi (caruia ii cer scuze pe aceasta cale 🙂 ) o sa-ti detaliez eu putin, incepand direct cu conluzia: nemtii au pierdut razboiul submarin in Atlanticul de Nord in momentul in care aliatii au reusit sa acopere integral aceasta zona cu aviatie.
    Greseli „nemtesti” (adica de putere esentialmente continentala): ignorarea completa a flotei de suprafata, imbatati de succesul submarinelor au ignorat prea multa vreme imbunatatirea caracteristicilor tehnico-tactice ale acestora din urma (snorkelul, noul invelis, dezvoltarea unor noi tipuri de submarin, radarul s.a.m.d.)
    Aliatii au „marcat”decisiv astfel (doar cateva exemple):
    1) navele LIberty, americanii produceau mai multe decat puteau nemtii scufunda;
    2) marirea razei de actiune a avioanelor de patrulare in Atlanticul de Nord;
    3) aparitia portavioanelor de escorta (foste nave comerciale transformate in portavioane);
    4) generalizarea radarului pe escortoare si aparitia unor noi tipuri de distrugatoare;
    5) schimbarea tacticilor a.s., distrugatoarele nu mai insoteau convoiul ci formau grupuri de atac care, in baza informatiilor provenite de la avioane, servicii de informatii (decriptarea Enigma), radar etc atacau direct submarinele care, s-au vazut brusc transformate din vanatori in vanat.
    Am citit o carte scrisa de un veteran al acestui razboi si se pare ca exista o vorba: in momentul in care submarinele nu vor mai ataca navele comerciale ci escortoarele/distrugatoarele inseamna ca nemtii au pierdut razboiul. Si cam asa a si fost!

    • Tocmai ai explicat, fara sa vrei, de ce e bine sa ai submarine.
      Citeste din nou lista de masuri, fonduri si echipamente care au fost alocate de aliati pentru a contracara actiunea submarinelor germane.
      Germanii n-ar fi avut niciodata bani sa contruiasca o forta aeronavala credibila care sa genereze o reactie similara din partea aliatilor.
      Sa nu uitam ca, pe vremea aia, contramasurile se bazau pe autonomia redusa, in imersiune, a submarinelor (nevoite sa iasa des la suprafata pentru incarcarea bateriilor) si pe lipsa capacitatilor de mascare in imersiune, altele decat oprirea completa a masinilor.
      Aceste lucruri nu mai sunt valabile azi, cand AIP-ul iti permite sa ramai in imersiune zeci de zile iar tehnologiile de „camuflaj” le fac aproape nedetectabile.

      • Eu n-am zis ca nu-i bine sa n-ai submarine! Eu chiar am zis ca sub-ul e actuala capital ship (ala nuclear totusi).
        Nu stiu cat de bine functioneaza AIP-ul asta, chiar poti sa stai saptamani sub apa si cu astea conventionale?
        Eu zic ca nu trebuie sa ne bazam exclusiv pe o categorie de forte. Tre’ sa ai di tote, chiar mai putin, dar nou si state of the art.

    • @nicolae. JUST! Cand s-au trezit a fost prea tarziu, insa daca se apucau sa faca din timp Type XXI, alta ar fi fost situatia-n Atlantic.

  5. Am citit ca polonezii si norvegienii ar fi format deja un grup de lucru pentru a vedea in ce masura nevoile lor sunt „comune” pentru a face o achizitie impreuna. Norvegienii ar fi deja in discutii cu suedezii, o alta tara interesata fiind si Olanda.
    Nici noua nu ne-ar strica unul, e cam la pret de corveta/fregata usoara… 🙂
    Cum de la Delfinul ne-am luat la revedere si, cu toate astea, mai tinem oamenii, inseamna ca baietii se gandesc sa inlocuiasca Delfinul cu altceva. Cum americanii nu produc asa ceva am putea sa facem o colaborare cu suedezii in masura in care sub-ul lor ar putea face fata provocarilor, inteleg specifice, Marii Negre.
    Daca l-am mai primi inarmat si cu securile alea indiene, atunci chiar ar fi dicstractie 🙂
    Desi inteleg „frustrarea” Eroului si a multora de pe aici 🙂 vis-a-vis de cele doua Type 22, avem totusi nevoie si de ele (ce-i drept inarmate potrivit destinatiei).
    Parerea mea… 🙂

  6. Din pacate pe ai nostrii nu-I intereseaza arma aceasta ( submarine ) care este una dintre cele mai redutabile. Daca au fost in stare sa tina un submarin 20 de ani la cheu din cauza unor baterii , slabe sperante sa mai vedem un submarin cu atat mai putin unul nou in Marina Romana.
    Ideea de a colabora la proiectul submarinului suedez nu e rea dar cu ce sa contribuim noi nu prea vad in momentul de fata .

    • Eu as prefera ca submarinele alea sa fie facute la mama lor. Corvete sau alte nave cred ca pot fi facute la noi dar la submarine n avem nici un santier care sa fi facut asa ceva. Senzorii, AIPul etc … lasa sa le faca ei. Adica e bine sa fim patrioti dar e bine sa fim si realisti.

      Submarinele astea pot fi incadrate intr un sistem la MN, cu rachete de coasta, rachete AA, radare, etc. Dar sunt sceptic. Daca n-au avut bani de baterii ar avea bani de un sub nou si modern ?

    • Pai santiere navale mai avem… am putea face subansamble.
      Mai e si partea de soft, unde stam destul de bine, si am putea contribui.
      Ideea e ca si daca am face doar corpul si tot ar fi bine. Iar corpul avem unde sa-l facem.
      Cat despre ai nostri, daca nu-i interesa vindeau demult Delfinul si desfiintau posturile.

      • Hai, in prima faza, sa luam de la ei si apoi, dupa ce ne prindem cum merge treaba si daca constatam ca suntem in stare sa facem asa ceva, trecem la alte discutii.
        Oricum, nu merita financiar sa deschizi „linie de productie” decat daca ai si unde sa exporti, nu doar pentru doatarea ta cu unul sau doua.
        Legat de productia in cooperare, cred ca va dati seama ca si norvegienii si polonezii se gandesc la o coproductie, inclusiv in santierele lor (mai avansate decat ale noastre). Asa ca se gandesc si la export iar loc si pentru noi, ca exportator, nu cred ca va fi.

      • @WW Nici gandul nu le sta la asa ceva . Nu iese un comision o spaguta cat de mica subiectul devine neinteresant pentru ai nostrii decidenti poitici si din armata

  7. Proiectul lui A26 e bazat pe Gotland, acel submarin care a dat batai de cap marinei americane 🙂
    https://www.youtube.com/watch?v=aoMj1TjNTFw
    A26 intr-un articol din Daily Mail:
    Saab unveils superstealth ‘ghost submarine’ that is virtually invisible to enemies and even allows divers to silently enter and exit to defend against Russia
    http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-3147721/Saab-unveils-superstealth-ghost-submarine-says-virtually-invisible-enemies-allows-divers-silently-enter-exit.html#ixzz3iUHapLEw
    In fine, sudezii au mare nevoie de finantare, deci o oportunitate pentru noi.
    Inclusiv off-set 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *