Coreea de Sud operationalizeaza 100 de tancuri K2 Black Panther pana in 2017

Black-Panther-2_PIPK2 BlackPanther PIP2

Hyundai Rotem K2 Black Panther, conceput sa inlocuiasca mai vechile K1-88 si M-48 in arsenalul sud-coreean, desi trebuia sa intre in productie incepand cu 2009, a intrat in productie abia in 2013 cu o comanda de 205 exemplare, datorita problemelor intalnite la dezvoltarea motorului derivat MTU-890 de 1500CP si a transmisiei aferente. Agentia sud-coreeana de achizitii militare (DAPA) a anuntat ca primele 100 de exemplare K2 vor fi operationale pana in 2017, dintre care 35 planificate in 2014, decizia fiind luata in cadrul unei intruniri a comitetului de proiecte de aparare prezidate de catre ministrul apararii, Han Mink-koo. Utilizand un vehicul de lupta de inalta tehnologie si calitate, oficialii militari sud-coreeni spera sa compenseze superioritatea numerica a Coreei de Nord, dar sa si acceseze piete de export pentru a compensa partial costurile programului. O prima reusita de export, deocamdata partiala, este tancul turcesc Altay, care beneficiaza de transfer de tehnologie catre Otokar in urma acordului semnat in iulie 2008,  integrand si unele solutii diferite de ale K2, cum ar fi incarcarea manuala a tunului si care are prevazuta stabilizarea versiunii de serie pentru 2015.

1196247796_f_Rotem_k1RotemK1-88 A1

Daca RotemK1-88 a fost practic un derivat al prototipului General Dynamics/Chrysler M1 Abrams, XM1, construit incepand cu 1983 in peste 1500 de exemplare in diverse variante (1000 sunt versiunea K1 cu tun de 105mm), Rotem K2 se doreste un concept sud-coreean, care integreaza si sisteme straine naturalizate sub licenta, cum ar fi motorul, transmisia si tunul, de provenienta germana dar modificate pe cerintele sud-coreene, sau sistemul de autoincarcare, despre care se zvoneste ca ar fi inrudit cu cel al AMX-56 Leclerc, autoloaderul avand disponibile insa doar 16 proiectile fata de cele 22 ale Leclerc. Programul de cercetare-dezvoltare a durat 11 ani, pana in 2006, fiind prelungit apoi cu corectiile deficientelor descoperite pana la intrarea in productie in 2012, costul initial fiind de 230 mil.$ pe estimarile si costurile din 2006.

bpanther_6cd866477-5e00-4cde-8e8b-5ba1097ca9d9LargeK2 modelizare

K2 a fost conceput ca, la cele 55 de tone ale sale si un echipaj de 3 oameni, sa fie capabil de viteze de 70 km/h si 52km/h sustinuta in teren, o raza de actiune de 450km si sa treaca cu ajutorul snorkel-ului cursuri de apa de 4,1m (5m max. cu pregatire), beneficiind de cei 1500CP ai unui agregat diesel cu 12 cilindri care genereaza 27,3 CP/tona. Acesta este derivat MTU-890 al  Doosan Infracore Corporation si este integrat cu o transmisie automata S&T Dynamics cu 5 trepte pentru inainte si 3 in marsarier. Tocmai din cauza problemelor survenite la motorul derivat care au intarziat operationalizarea cu 2 ani, pentru primul lot de productie de 100 de bucati s-a decis sa se foloseasca direct motorul german original. Si varul turcesc, Altay, are probleme similare, programul fiind periclitat de intarzierea alegerii si negocierii transferului de tehnlogie sub licenta a unui motor adecvat, dar si a unor solutii ale programului K2, intarziat si el.

1379871696_5_topwar_ruModelizare virtuala sasiu Rotem K2 Black Panther

Alaturi de motorizare, sistemul de tensionare dinamica a senilei si suspensia este cea care ofera mobilitatea deosebita a K2, in acest caz fiind vorba de suspensia integrata in brat (ISU) care ii confera capacitatea de a se deplasa cu usurinta pe sol afanat sau pietros. Totul este acompaniat de un sistem de control al tangajului, rasucirii si al rigiditatii suspensiei. Acestea ii permit tancului K2 sa se „lase” dupa obstacole sau sa se incline stanga-dreapta sau fata-spate.

MTU833

Motorul diesel MT 833

 

20120528180903_Tun_ETC_electrotermic-chimicTunul electrotermic-chimic in teste

Tunul sau cu autoincarcare 120 mm/L55 Rheinmetall (care poate fi inlocuit cu cel de 140mm cu modificari minore), cu o rata de foc de 20 proiectile/minut (1 proiectil la 3 secunde), este coordonat de un sistem digitalizat si ergonomic, incluzand si managementul luptei conectat cu C4I, in coordonare cu masinile de lupta ale infanteriei, cum este K-21/K300 (intrat in productie in 2009), iar magazia de 40 de proiectile este separata de zona echipajului cu panouri anti-explozie.

KYaps2s_Rotem_K2_radar_si_senzor_IR

Radar in banda milimetrica si senzor IR, parte a protectiei active

Sistemul de tintire include detectia si urmarirea automata a tintei cu functie hunter-killer dar si mod de intarziere a tragerii pentru a compensa socurile denivelarilor in timpul executarii focului, bazat pe dezalinierea/alinierea intre un emitator LASER de pe varful tevii si un senzor aflat la baza tevii, FCS-ul putand intarzia tragerea cu cateva secunde pana la realinierea celor 2.

1379871791_4_turela_K2_Topwar_ruComponentele turelei tancului K2

Pozitionarea turelei si armamentului secundar este asigurata de un sistem electric (28-260VDC) produse de Doosan Corporation Mottrol. Coordonarea tragerii si descoperirea tintelor se fac cu vizorul panoramic al comandantului si cel al tragatorului, mostenite de la K1A1, stabilizate in 2 axe, dotate cu imagine termica si telemetru LASER, care permit descoperirea, urmarirea si angajare tintelor (inclusiv mod „lock-on”) chiar si din miscare, atat terestre cat si in zbor la joasa inaltime, pana la o distanta de 9,8km. K2 dispune si de un sistem de identificare amic-inamic (IFF). Sistemul de control al tragerii este conectat la un radar in banda milimetrica situat in partea frontala a turelei, alaturi de iluminatorul laser si senzorul de vant transversal.

KCPS-thermal_vizor

Vizor termal KCPS

Comanda tragerii si rotirii turelei poate fi preluata de comandant de la tragator in caz de urgenta, achizitia tintelor putandu-se face in coordonare prin legatura de date cu alte tancuri, astfel ca fiecare sa angajeze tinte diferite, eliminand redundanta, sincronizand tragerea si marind eficacitatea. In plus, FCS-ul se pare ca poate actiona si in mod automat, fara a primi comenzi manuale de angajare a tintelor, astfel ca tancul ar putea lupta, teoretic, cu doar un singur membru al echipajului la bord.

Rotem_K2_protectie_activa

Plasarea elementelor de protectie ativa pe Rotem K

Munitia folosita de tunul cal. 120mm este de mai multe tipuri, majoritar dezvoltata si produsa indigen:

  • Lovitura cinetica penetranta APFSDS imbunatatita cu cap din aliaj de tungsten imbunatatit prin tratament termic si cu autoascutire (la impactul cu blindajul, miezul de tungsten devine mai ingust si mai ascutit in loc sa se deformeze);
  • Lovitura inteligenta in ax vertical de tip trage-si-uita Korean Smart Top-Attack Munition (KSTAM) are raza operationala de 2-8km, fiind trasa pe o traiectorie indirecta similara cu a mortierului iar apoi coboara franata de o parasuta in timp ce un radar in banda milimetrica incorporat alaturi de senzori infra-rosu si radiometric cauta tinte fixe sau in miscare, similar cu lovitura germana Smart155. Achizitia tintei se poate face si manual de echipaj, prin legatura distanta iar aceasta odata gasita, un penetrator exploziv este trimis catre plafonul tintei, zona in general mai slab protejata, putand fi lovite si tinte ascunse dupa obstacole.
  • Pentru tintele mai slab protejate (infanterie, blindate usoare, elicoptere) se foloseste lovitura multi-destinatie cu energie chimica HEAT asemanatoare cu cea americana M830A1 HEAT MP-T

APFSDS_K2Lovituri antitanc cal. 120mm pentru K2

Protectia activa contra rachetelor anti-tanc este duala, soft-kill/hard-kill, ghidata si de radarul milimetric alaturi de avertizorul de iluminare LASER, adaugandu-se blindajului compozit ERA (Explosive Reactive Armor) si NERA (Non-Explosive Reactive Armor), ultimul fiind planificat pentru versiunea K2PIP. Blindajul compozit al K2, desi secret, este considerat ca verificat la a rezista la lovituri directe cal 120mm trase de tunul L55 calibre.

HREC9TB_K2_detaliu_blindaj_turela

Detaliu blindaj turela K2

In prima etapa, seria de inceput a  K2 va detine doar un sistem soft-kill, care ghidat de radarul in banda milimetrica – in mod avertizare contra rachetelor (Missile Approach Warning System) va triangula traiectoriile proiectilelor care ameninta tancul si va declansa automat grenadele fumigene ce bruiaza semnaturile optice, infrarosii si radar. De asemenea K2 detine un detector de iluminare LASER, care la randul sau poate detecta grenadele fumigene, si un sistem de bruiaj radar.

XiQZdZG_hard-kill_LASERComponenta LASER de interceptie a proiectilelor din cadrul KAPS

In versiunea K2 PIP, radarul va coordona si un sistem hard-kill KAPS, care va intercepta amenintarile pe partea finala a traiectoriei, in particular rachetele anti-tanc. Korean Active Protection System (KAPS) este dezvoltat local si foloseste alaturi de radar un sistem de imagine termica pentru a detecta proiectilele (grenade reactive sau rachete antitanc) care se apropie, acestea fiind detectate la 150m in jurul tancului si interceptate la 10-15m. Costul lui KAPS este estimat la 600.000$ bucata, putand fi instalat si pe vehicule mai usoare.

KAPS-2

Inima sistemului de ducere a luptei contine si un sistem C4I (Command, Control, Communications, Computers, and Intelligence), un GPS, un sistem IFF/SIF (Identification Friend or Foe/Selective Identification Feature), conform STANAG 4579, dar si un sistem d emanagement al luptei care permite coordonarea cu alte vehicule si aeronave si impartasirea informatiilor tactice. Sistemul de identificare este pozitionat deasupra tunului, de unde emite o raza de 38GHz catre tinta asteptand raspunsul acesteia.

tgiv5GK_K2 panouri laterale

Detaliu blindaj lateral

Sistemul de constienta situationala va fi completat cu un vehicul de recunoastere XAV fara echipaj care sa fie dirijat de K2 ca si drona de cercetare fara a dezvalui pozitia tancului.

xr9cMm4_detaliu_senzori_turela_RotemK2

Senzori, radar si lansator fumigene pe turela

Programul de imbunatatire a K2 are in pregatire versiunea K2 PIP, care va intra in productie pentru loturile d epeste cativa ani, dar ar putea fi si retrofit pe loturile initiale de K2. Acest program vizeaza urmatoarele directii de imbunatatire:

  • Imbunatatirea suspensiei in brat semi-active prin transformarea ei in una activa;
  • Integrarea unui sistem de scanare de inalta rezolutie a terenului pana la 50 de metri in jurul tancului, pentru a adapta planificat, automat, suspensia din mers, pentru o deplasare cat mai usoara;
  • Integrarea sistemului hard-kill KAPS;
  • Adaugarea de blindaj reactiv non-exploziv (NERA);
  • Inlocuirea probabila a actualului tun 120mm/L55 cu unul electrotermic-chimic, pentru a creste puterea de foc si capacitatea de incarcare cu munitie.

79aKRxw_K2_spate_kit_scufundarek2_black_panther_mbt_l6_snorkel

K 2 – partea din spate, cu kit scufundare

In 26 septembrie 2014, K2 a fost prezentat demonstrativ catre reprezentantii militari a noua tari, la DX Coreea, in urma prezentarii mai multi reprezentanti, printre care si cei ai Ungariei, manifestand interes pentru vehicul.

 k1a1-s-korean-tank-920-6

Rotem K1A1 pregatit pentru iarna

Comparativ cu mai vechiul K1-88, diferentele majore ale K2 sunt:

  • tunul se incarca mai rapid cu autoloader-ul fata de incarcatorul uman de la K1;
  • teava noului tun de 120mm L55 este cu 1,5m mai lunga decat a vechiului L44, rezultand o viteza a proiectilului la gura tevii de 1400m/s fata de cea anterioara de 1140m/s ;
  • acuratetea, viteza de lovire a tintei si capacitatea de penetrare a noului tun este mai mare;
  • capacitatea de a trece vaduri de apa mai adanci, de putin peste 4m;
  • capacitatea de a-si cobora silueta cu 40 cm («ingenunchea ») datorita noii suspensii;
  • intoarcerea aproape instantanee a turelei pe directia iluminarii laser, in cazul unor amenintari detectate de senzorii de iluminare;

87272226_diagrame_K2

 Date tehnice K2 Black Panther

091019_p10_2_K1A1

… alaturi de cele ale K1A1

Revenind la modelul anterior, iata si cateva diferente notabile fata de M1 Abrams ale K1-88 (comparatie la nivel de prototipuri):

  • 4 tone mai putin (55t nud Abrams vs 51t K1),
  • inaltime mai redusa (2,37m M1 vs 2,25m K1),
  • motor de 1200 CP dar german si diesel MTU MB Ka-501 (versiune compacta a motorului de Leopard 2 MB-873 Ka-503/1500CP) fata de cel de 1500CP al Abrams,
  • vedere panoramica a postului comandantului (introdusa doar la M1A2),
  • suspensie hibrida bare de torsiune-hidropneumatica (ceea ce mareste stabilitatea si dubleaza capacitatea de inaltare-coborare a tunului : +20 => -9.7 grade la K1 vs +10 => -5 la M1).
  • Tunul versiunii K1A1 este KM256, acelasi Rheinmetall L-44 (initial KM68 cal.105mm sub licenta M68E1) produs sub licenta iar blindajul este tot Chobham, desi posibil mai evoluat, compozitia fiind secreta.

K1A1_South_Korea_05Rotem K1A1

 

Actualmente se pregateste o noua modernizare – K1A2 – cu retrofit de echipamente de pe Rotem K2, modernizare care include in principal:

  • Electronica noua, cu managementul luptei, vizoare si senzori imbunatatiti
  • IFF
  • GPS/INS
  • Comunicatii digitale wireless
  • Sistem activ soft-kill
  • Capacitate amfibie extinsa
  • Kit-uri de blindaj

 k1pip_uzina

K1 PIP in uzina Hyundai

Tabela comparativa caracteristici tehnice tancuri:

 

Date/ model Rotem K2 K1-88 A1 AMX-56 Leclerc Altay TR-85 M1 Leopard 2 Abrams M1 A2
Masa (tone) 55 53,2 57,4 65 50 62,3 68
Motor (CP) 1500 1200 1500 1500 860 1500 1500
Putere/tona 27,2 22 27,52 24 17,2 24 23,8
Raza oper. 450km 500km 550km 500km 400km 550km 426km
VitezaMax 70km/h 65km/h +72km/h 70km/h 60km/h 72km/h 67km/h
Viteza max. teren 52 km/h 45km/h 55km/h 40km/h
Adancime trecere apa 5m 2,2m 4m 4,1m 2m 4m 2,4m
Echipaj 3 4 3 4 4 4 4
Protectie ERA/ NERA Chobham KSAP SXXI compozit Roketsan compozit stratificat Compozit-ceramic gen.3 Burlington + uraniu saracit
Armament 120mm L55 120mm L44 120mm L52 120mm L55 100mm 120mm L55 120mm L44
Lungime 7,5/10,8m 9,67m 9,87m 7,3/10,3m 9,96m 9,97m 7,93/9,77m
Latime 3,6m 3,6m 3,6m 3,9m 3,435m 3,75m 3,66m
Inaltime 2,4m 2,25m 2,53m 2,6m 3,1m 3m 2,44m
Pret 8,5 mil.$ +4 mil.$ +7 mil. euro + 6mil.$ +2,5 mil. $ +6 mil.$ 8,6 mil.$

 

K2_Black_Panther_main_battle_tank_South_Korean_Army_South_Korea_011Prototipul XK2 la expozitie

Practic Rotem K1 A2 ar putea fi o versiune interesanta si pentru Romania doar in conditiile transferului de tehnologie, avand masa sub 55 de tone, elemente comune cu M1A2 Abrams si implant de tehnologie Rotem K2, insa mai simplu de operat si bine mai ieftin decat varul sau mai tanar. Rotem K1 in uz, din stocurile Coreei de Sud, sunt propuse si la export, cum a fost cazul variantei K1M propuse la export catre Malaiezia in numar de 210 bucati, unde a castigat in cele din urma PT-91M, in 2003.

 k1_9

Interior Rotem K1A1

Brosura Hyundai Rotem K2: http://www.hyundai-rotem.co.kr/Eng/Common/data/K2_ENG2.pdf

Video  K2(scuze pentru coreeana): https://www.youtube.com/watch?v=BX4Lak_MjQc

https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=_HKKft6WkQc

Functionare KAPs – video:

https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=5JV5HTdP_5Q

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

http://www.armyrecognition.com/november_2014_global_defense_security_news_uk/south_korea_to_deploy_100_k-2_black_panther_main_battle_tanks_by_2017.html

http://www.army-technology.com/projects/k2-black-panther-main-battle-tank/

http://tanknutdave.com/the-republic-of-koreas-k2-black-panther-mbt/

http://www.army-technology.com/projects/k1/k16.html

http://topwar.ru/33618-bronya-chernoy-pantery.html

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?241113-K2-Black-Panther-MBT-Chunmoo-and-Hyunmoo-TBM-systems-now-in-operation-2014/page2

 

Citeste si:

http://www.rumaniamilitary.ro/reinfiintati-arma-cavalerie-inlocuirea-tunului-antitanc-cal-100mm

http://www.rumaniamilitary.ro/ce-facem-cu-tancurile-noastre

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

21 de comentarii:

  1. Sa inteleg ca ai trecut in tabel si TR-ul ca sa-l faci de ras ?
    Ideea cu K1 nu ar fi prea rea numai sa nu le fi facut precum autobuzele alea ale lor, de nu incapeai in scaun…… ca ei sunt mai mititei.

    • Ideea este sa se vada ca TR-ul intra cam in aceeasi categorie de masa cu Leclerc si K1/K2, diferenta majora fata de Leo2 si Abrams, si cam care ar fi referinta de capacitati daca se va incerca o noua modernizare a TR-85.

  2. Bani chetuiti degeaba, proiectul si ideea de la care se pleca in designul tancului trebuia abandonata de multi ani.
    Este amuzant sa vezi cum se agata unii de niste idei/concepte din ani 60-70 si ni le vand ca noi.

    Armata sau nimic. Nici un alt tanc, din ce exista cum pe piata, nu se poate mai poate numi nou sau perfomant fiind conceptual invechit, incapabil sa asigure protectia/sustinerea in misuni si medii variate.

    • La ce design te referi? Si ce bani cheltuiti degeaba?

      • „ 1400m/s fata de cea anterioara de 1140m/s”
        Hm, nu este cam putin (desi foloseste alt material) armurile reactive Kontack5 au pus probleme penetratorului de uraniu M829A1 care avea o viteza de 1,575m/s solutia fiind proiectarea si reliazarea, in regim de urgenta, a M829A2 cu o viteza de 1,680m/s (bine mai conteaza si altceva decat viteza dar este importanta cand ai de a face cu ERA).

        „La ce design te referi?”
        La modul cum este gandit si realizat blindajul si tot ce rezulta de aici (lipsa de flexibilitate). Un alt ex. mai ok, in opinia mea, desi este in alta categorie (din pacate nu prea am timp sa explic):
        http://en.wikipedia.org/wiki/M8_Armored_Gun_System

  3. „referinta de capacitati daca se va incerca o noua modernizare a TR-85”

    „Rotem K1 A2 ar putea fi o versiune interesanta si pentru Romania doar in conditiile transferului de tehnologie”

    🙂 🙂 🙂 revino-ti bre 🙂 🙂 🙂

    ce modernizare TR, ce transfer de tehnologie, ce sa faca astia cu tehnologia, romanasii nostri poate doar s-o vanda pe sub mana rusilor, chinezilor si nord-coreenilor pe bani bunicei 🙂 si probabil de aia noi n-o sa pupam transfer de tehnologie la nimicuta, poate numa la chibrite 🙂

  4. K1A2 este un tanc care ne avantajeaza , cu transfer de tehnologie si un plan de productie consistent ar fi pt noi un pas urias , sa se inlocuiasca t55 care abia se mai taraste cu ceva mult mai capabil , ambele variante k1a1 si k1a2 sunt cu mult peste ce avem noi acum , dar chestia cu transfer tehnologic este utopica noi nu suntem in stare la ora actuala sa producem un blindaj motor si siteme electronice necesare unui k1a1 k1a2 …. poate cu timpul si investind in industrie sa reusim

    • reveniti-va bre 🙂 🙂

      ce transfer de tehnologie si cine sa investeasca ‘cu timpul in industrie‘!?!

      nastase? cocos? udrea? voiculescu? ghita? videanu? fecali?
      sau poate ca vantu?

      K2 Black Panther pt noi e doar un subiect de discutie si il vedem ca e frumos prin poze si pe youtube. si cam la asta se termina povestea….

      • De ce imi strici visul cu investitia in industrie ?? Am impresia ca vremea din regat iti prieste :))) eu tot sper sa schimbam o data jegurile alea de t55 ca sunt mincate de rugina de cad amaratii aia din ele prin gaurile din podea , si normal ca pt noi K2 este Enterprise spaceship dar un k1a1 k1a2 poate avem mai multe sanse , chiar fara transfer tehnologic si doar mentenanta in tara si tot este bine , in rest am sa ma imbat cand o sa te vad mai optimist

  5. Articolul ne arata ce inseamna sa faci R&D la modul serios. Si rezultatele se vad.
    Multe dintre elementele tancului se regasesc pe transportorul senilat K21 NIFV. Coreenii se compara cu Puma la performante. De, isi permit …
    Blindajul lui K21, de conceptie proprie, este o combinatie de ceramica, fibre de sticla si aliaje usoare. Ei afirma ca este extrem de rezistent si conduce la o scadere substantiala a greutatii masinii de lupta.
    In fine, o tara care investeste puternic in industria proprie de armament, cu accent pe calitate.

  6. f frumos dar nu cred ca e de noi,cu o simpla MAT il scoti definitiv din lupta ca nu va sti nimeni sa-l repare si nici nu ai cu ce ,asta daca va fi bine intretinut si toata electronica aia de pe el va fi operativa cand va ajunge pe front..

  7. Asta impreuna cu K21 (amfibiu si cu ponton suplimentar la nevoie), cu Patria AMV fac parte din visul meu porno. Tancu mic si rau, plin de tehnologie testata, K21 amfibiu + pontonul, Patria – doar porno. Prostii de astea visez eu noaptea :).

  8. https://www.youtube.com/watch?v=QIC2lI2Exys#t=167
    Ete ce se petrecea astazi prin Ceecenia! 🙂 i-au ajuns blestemele ukrainenilor….he ehe ehe eh

  9. O mica corectie… in articol, pretul la TR-85M1 l-am scris initial 2,5 mil. euro… insa l-am revizuit la dolari… insa greu de spus cat ar costa azi o modernizare similara 🙂

  10. Sud-koreenii sunt printre putinii din lume care nu numai ca au unitati mecanizate ca la carte (tancuri K1, MLI-uri K21, obuziere autopropulsate K9, tunuri AA autopropulsate K30), ci isi si produc cam toata tehnica de lupta din unitatile respective.Sunt doar cateva tari din lume care au ajuns la acest nivel (SUA, Rusia, China, Anglia, Franta, Germania, Italia, Japonia, Singapore, Africa de Sud si pe vremuri erau Suedia si Yugoslavia).

    Chiar daca au un buget enorm (33 miliarde $, locul 10), au mentinut in inzestrarea unitatilor active si tehnica de lupta mai veche: tancul M-48 sau avioanele de vanatoare F-4 si F-5.

    Si pentru ca tot era vorba despre artilerie intr-un articol precedent, au in dotare un numar mare de piese de artilerie tractata in cal 155 mm, in conditiile in care artileria vecinilor de la nord este una dintre cele mai puternice din lume.

    K2 este un tanc mult prea scump in opinia mea, costa cam cat doua Ariete si nu cred ca-si face banii.Ei si-l permit, mai ales ca nici nord-koreenii nu sunt chiar primitivi la capitolul tancuri,ultimele lor doua modele (un model bazat pe T-62 cu tun de 125 mm si un model bazat pe T-72) sunt probabil peste ce construiam noi pana in 1989, inclusiv TR-125.

    • Pentru noi, in articol recomandam K1-88 A1 sau PIP, cu retrofit al anumitor chestii dezvoltate pe K2, si nu K2, care este un salt prea mare.

      K1 este un Abrams mai usor si mai jos… cu capabilitati de deplasare pe teren montan.

  11. Vis-a-vis de artilerie tractata, bineinteles ca este foarte utila dar intr-o organizare moderna si dotata cu radare, sisteme autonome de cercetare, proiectile moderne si o raza operationala mare.
    Deasemenea are nevoie de o mobilitate sporita fata de ce avem noi astazi in dotare. Eu nu as arunca nici actualul 152mm, dar ar trebui ca unitatile sa fie dotate corespunzator, altfel tunurile sunt surde si oarbe.

    • Tunul-obuzier de 152 este o piesa care isi face treaba, nu ar fi bine sa se renunte la el nici macar daca ar exista fonduri pentru dotarea batalioanelor de artilerie cu obuziere autopropulsate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *